Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: INTERPELĂRI PARLAMENTARE Luni, 26 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Sergiu Şteţ

7 August 2020
Vizualizari: 178
Comentează add

NEZAVISIMAIA GAZETA: Pentru prima dată Dodon a fost primit la Moscova nu de Putin, ci de Kozak.

Rusia va astupa gaura din bugetul Republicii Moldova

sergiu-stet

     Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon.               Foto: Arhivă.

Potrivit informațiilor obținute de reporterul publicației ruse "Nezavisimaia Gazeta" de la o sursă din cadrul Ministerului de Externe al Republicii Moldova, președintele Igor Dodon s-a întâlnit la Moscova nu cu Vladimir Putin, ca de obicei, ci cu adjunctul șefului administrației prezidențiale, Dmitri Kozak.
 
Potrivit sursei publicației ruse amintite, la întâlnire s-a discutat întregul spectru de probleme ce țin de relațiile moldo-ruse. Cel mai important aspect este însă faptul că Rusia a promis să acopere gaura din bugetul moldovean, acordându-i Chișinăului, fără niciun fel de condiții, creditul de 200 de milioane de euro.
 
La Moscova va sosi în viitorul apropiat vicepremierul, ministrul finanțelor al Republicii Moldova, Serghei Pușcuța, care va discuta cu omologul său rus tot ce ține de alocarea creditului de 200 de milioane de euro. Este chiar acel credit care a fost aprobat deja de Guvernul Federației Ruse, dar a fost blocat de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, care l-a declarat ilegal.
 
Drept urmare, potrivit sursei publicației ruse la Ministerul moldovean de Externe, în buget s-a format o gaură de 4.160 de milioane de lei moldovenești. "Acestea sunt chiar acele 200 de milioane de euro care nu au ajuns la Chișinău, bani pe care Moscova ni-i dădea fără niciun fel de condiții. Și UE ne acordă credite, însă în anumite condiții și în sume mult mai mici", a explicat un diplomat moldovean.
 
În conturile Ministerului de Finanțe al Republicii Moldova au intrat ieri 10 milioane de euro, sumă care reprezintă grantul tranșei a II-a (30 de milioane de euro) a programul de ajutor macro-financiar al UE "pentru satisfacerea nevoilor de finanțare externă a Republicii Moldova, lucru deosebit de important în contextul pandemiei". Ministerul moldovean al Finanțelor a arătat că alocarea celei de-a doua tranșe a fost posibilă datorită faptului că Chișinăul a îndeplinit întru-totul condițiile Memorandumului de înțelegere reciprocă privind ajutorul macro-financiar.
 
Acest lucru presupune "măsuri importante în domeniul gestionării sectorului financiar, sectorului public, al luptei împotriva corupției și spălării banilor, sectorului energetic și climatului de afaceri, precum și la implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător Republica Moldova - UE".
 
Un credit de 20 de milioane de euro din cea de-a doua tranșă a Programului de asistență macro-financiară a intrat în contul ministerului moldovean pe data de 16 iulie. Comisia Europeană a luat hotărârea privind ajutorul macro-financiar pentru Republica Moldova încă în anul 2017.
 
Aceasta presupune alocarea a 100 de milioane de euro pentru "completarea necesităților Republicii Moldova în ceea ce privește finanțarea externă". Cu toate acestea plățile au început abia acum. Iar cea de-a treia tranșă, în valoare de 40 de milioane de euro, Chișinăul nu o va mai primi, deoarece termenul de trei ani, prevăzut pentru acordarea acestui ajutor, expiră în luna august.
 
Între timp, în Republica Moldova este o criză care a fost agravată de pandemia de COVID-19. A revenit în țară aproximativ un milion dintre cei care-și câștigau pâinea în țări ale UE și în Rusia. Potrivit datelor organelor de statistică, în țară sunt în acest moment oficial 100 de mii de șomeri cărora trebuie să li se plătească ajutor de șomaj. Iar pensionarilor trebuie să li se dea pensii. Lucrătorilor medicali - salarii.
 
Dar nu sunt suficienți bani pentru toate acestea. Au apărut datorii în plata salariilor și a ajutoarelor sociale. Guvernul încearcă să le plătească, dar numai cu amânare în timp. În aceste condiții, foștii gastarbaiteri s-au pregătit să plece din nou în străinătate, de unde i-a dat afară COVID-19, dar unde nu li se permite să plece din nou: Republica Moldova a fost inclusă în "zona roșie" din cauza creșterii numărului cazurilor de COVID-19.
 
Președintele Igor Dodon a adresat președintelui Italiei rugămintea de a permite intrarea cetățenilor moldoveni pe teritoriul acestei țări unde înainte de epidemie lucrau mai mult cetățeni moldoveni. Însă drumul în țările UE este închisă pentru cetățenii Moldovei, ca și drumul în Rusia: toată lumea încearcă să se protejeze de exportarea virusului.
 
În Republica Moldova mii de cetățeni nu-și pot găsi un loc de muncă la ei acasă, la fel cum nici nu pot pleca acolo unde există loc de muncă. Și aici mai sunt în curând și alegeri - acestea sunt programate pentru data de 1 noiembrie.
 
Este clar că alegătorii, flămânzi și șomeri, vor vota împotriva actualei puteri care nu le poate asigura o existență normală. Soluția este același credit rusesc. Pentru el s-a și dus Igor Dodon la Moscova, dar a discutat problema nu cu Putin, care niciodată nu a refuzat să se întâlnească cu el - iar întâlnirile erau transmise la televizor, ci cu adjunctul șefului administrației prezidențiale, Dmitri Kozak.
 
Kozak fusese așteptat la Chișinău la sfârșitul săptămânii trecute, dar s-a întâmplat ca președintele Republicii Moldova să trebuiască să plece la Moscova să se întâlnească cu el.
 
Trebuie remarcat faptul că Dodon este singurul reprezentant al puterii moldovenești care este primit la cel mai înalt nivel în Federația Rusă și care rezolvă problemele la acest nivel. Cel puțin până acum așa a fost. Și acum - prima călătorie a lui Dodon în capitala rusă, în cursul căreia nu a fost primit de Putin.
 
Nu este exclus ca motivul să-l fi constituit situația din Republica Belarus, care pentru Moscova s-a dovedit mai importantă decât cele 200 de milioane de euro ale creditului pentru Republica Moldova. Dar este foarte probabil ca Putin să nu mai vrea să discute mereu despre problemele moldovenești pe care Moscova le rezolvă, însă nu se știe din ce motiv se blochează chiar în Republica Moldova.
 
Iar în acest caz pentru Dodon nu a mai fost necesar ca Dodon să apară la televizor alături de președintele Federației Ruse. Alegătorii pro-ruși din Republica Moldova înțeleg aceste imagini astfel: Putin l-a primit pe Dodon, ceea ce înseamnă că se poate vota pentru el.
 
În ceea ce privește creditul Federației Ruse, anul acesta în luna mai doctorul în economie Galina Șelari, analizând condițiile respectivului acord, a declarat că singura și principala problemă a acestui credit este "originea rusească a acestuia".
 
Este interesant că adversarii încheierii acordului financiar cu Moscova atrag și ei atenția opiniei publice asupra ratelor scăzute ale dobânzilor FMI și UE la împrumuturi similare (1,5% anual, față de 2% la ofertele Rusiei), cu toate acestea niciunul dintre ei nu vorbește despre alte obligații ale partenerilor instituțiilor financiare internaționale occidentale.
 
Astfel, toate acordurile încheiate cu Fondul Monetar Internațional presupun realizarea unor reforme sociale nepopulare care obligă conducerea statelor creditate să renunțe pentru un timp, de exemplu, la majorarea salariilor angajaților din instituțiile bugetare.
 
Inițiativa Rusiei de a acorda conducerii moldovenești 200 de milioane de euro este un fel de acțiune umanitară care are ca scop stoparea evoluției crizei social-economice existente în  Republica Moldova, scrie publicația "Moldavskie vedomosti".
 
În ceea ce privește posibilul efect electoral - și anume potențiala creștere a popularității lui Igor Dodon, al cărui rating în ajunul alegerilor prezidențiale ar putea crește datorită succesului negocierilor cu partea rusă - acest lucru și-l poate trece în cont opoziția moldovenească, cu contribuția căreia Curtea Constituțională a și zădărnicit obținerea la termenul stabilit a creditului necesar țării.
 
Acum a avut loc cea de-a  doua mutare făcută de Dodon în ceea ce privește creditul. Și din nou opoziția va încerca să împiedice ca banii rusești să intre trezoreria moldovenească. Dar de această dată este puțin probabil să reușească să atragă Curtea Constituțională de partea sa.
 
 
   Articol de Svetlana Gamova 
 
 
Traducerea Silvia Nicolau/RADOR.
 

Etichete Igor DodongastarbaiteridMITRI kOZAK

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live