Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (CONTINUARE) Vineri, 24 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Marilena Dumitrescu

17 Septembrie 2009
Vizualizari: 2554
Comentează add

Preşedintele s-a arătat mulţumit de conţinutul legilor asumate de guvern, dar a menţionat că orice lucru este perfectibil.

Traian Băsescu: "A fost un mandat greu"

marilena-dumitrescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi, la Radio România, că speră să existe inteligenţa necesară pentru evitarea grevei generale anunţate de sindicate. Şeful statului a spus că acest lucru nu ar ajuta la nimic, iar guvernul nu va ceda presiunilor. El s-a arătat mulţumit de conţinutul legilor asumate de guvern, dar a menţionat că orice lucru este perfectibil. Traian Băsescu a precizat, în acelaşi context, că legea salarizării unitare, asumată de guvern, va fi "ajustată".

Realizator: Domnule preşedinte, vă propun să începem discuţia de la una dintre primele afirmaţii ale discursului dv din Parlament. "Cel mai mare privilegiu pe care îl poţi avea într-o viaţă de om este acela de a fi preşedintele ţării tale", aţi spus marţi seară, la începutul unui bilanţ al celor cinci ani din mandatul dv. Cum a fost?

Traian Băsescu: A fost un mandat greu, datorită relaţiilor politice. A fost un mandat în care preşedintele a fost suspendat, a fost un mandat cu multă ostilitate. Pe de o parte. Vă dau impresia din punct de vedere al omului. Pe de altă parte, a fost un mandat în care România a mers înainte şi asta e extrem de important. Nu ne-am oprit la stadiul la care eram în 2004, ci am mers înainte. Şi vă dau o cifră simplă: stocul investiţiilor străine directe în România la sfârşitul lui 2004 era 15 miliarde de euro. La sfârşitul lunii iulie 2009, stocul investiţiilor directe era 55,6 miliarde euro. Deci în ţara asta s-au făcut investiţii străine numai de peste 40 de miliarde de euro în acest interval. Este clar că noi, stând zi de zi aici, nu observăm că se schimbă ţara pe lângă noi. Ni se pare că se întâmplă prea puţine sau uneori nimic, dar ţara s-a schimbat.

Realizator: Să înţelegem că per total, sunteţi mulţumit.

Traian Băsescu: Se putea face mai mult. Deci mi-aş fi dorit să se facă mai mult. Dar am înţeles un lucru fundamental în acest mandat, care pentru mine a stat sub semnul obligaţiilor asumate ca lider al Alianţei DA. Eu atunci mi-am făcut angajamentele. Acum situaţia e cu totul alta. Preşedintele candidează separat de partide, dar ca lider al Alianţei DA, în 2004, eu am avut o listă de angajamente, printre care şi celebrul "Să trăiţi bine!", pentru că de la urare, el deja a fost transferat de toţi la angajament. Sigur că românii nu trăiesc acum extraordinar de bine. Dar indiscutabil, s-a făcut un progres din 2004 faţă de 2009, dacă privim şi la cifre. Ele sunt simple, seci, reci şi ne obligă la realism. Dacă în 2004, în decembrie, aveam 4,1 milioane de români care se încadrau în zona de sărăcie absolută, astăzi, avem 1,2 milioane, cu perspectiva, dată de Banca Mondială, ca până la sfârşitul anului să atingem 1,6 milioane, datorită recesiunii. Dar este clar că s-a redus sărăcia. Nu mai vorbim de salarii şi pensii. Am reuşit şi unul din obiectivele preluate în timpul mandatului, ca urmare a discuţiilor multe pe care le-am avut prin ţară, umblând, introducerea pensiei minime. Pentru, vă aduceţi aminte, şi pe la televizor au fost emisiuni cu oameni care aveau o pensie de 7 lei, de 5 lei. Am rugat PD-L, la negocierile cu PSD, să introducă în program această pensie minimă, de 300 de lei. La 1 octombrie va fi 350. V-am dat doar câteva exemple care arată că un preşedinte care nu are sprijinul unui partid este în dificultate. Când are sprijinul unui partid şi a primului ministru, ei pot colabora pentru ca lucrurile să meargă foarte bine. Când eşti în perioadă de coabitare cu guvernul, viaţa preşedintelui devine foarte grea. Dar lucrurile se vor schimba, pentru că a fost ultima dată când candidatul la preşedinţie a fost port-drapelul partidelor în competiţia electorală. Acum suntem în cu totul altă situaţie. Preşedinte poate anunţa nişte obiective pe care şi le doreşte, dar cheia este să aibe un guvern care să le implementeze.

Realizator: Mă conduceţi către următoarea întrebare. Dv ce fel de candidat veţi fi?

Traian Băsescu: Deci, în primul rând, nu am luat o decizie dacă voi candida sau nu şi am şi spus-o.

Realizator: Aţi repetat-o şi aseară, în interviul televizat, dar este datoria noastră să vă întrebăm de fiecare dată.

Traian Băsescu: Nu, şi vă respect întrebarea, pentru că jurnalistul este dator să întrebe, politicianul să răspundă cât poate. Este o întrebare legitimă, vă pot spune că încă voi mai umbla în ţară, pentru că vreau să văd percepţia adevărată. Am umblat foarte mult în ultima perioadă. Şi sigur, după cum aţi şi văzut la televizor, sunt oameni mulţumiţi, oameni nemulţumiţi de ce s-a întâmplat în această perioadă, mai ales că toţi sunt sub impresia ultimului an. Îi afectează criza economică. Dar voi lua o decizie când voi avea un puls exact, corect, al populaţiei.

Realizator: Este singurul element care vă va determina să luaţi decizia? Bilanţul poate fi şi el un argument...

Traian Băsescu: Este unul din elementele esenţiale. Bilanţul nu a vrut decât să sublinieze ce s-a întâmplat în mandatul meu şi mai ales zonele în care eu m-am implicat. Că până şi când am vorbit de Ford, este o zonă în care m-am implicat profund. Şi când am vorbit de 16%, a fost unul - taxa unică, impozitul unic, a fost unul din obiectivele mele din campania din 2004. Deci, sănătatea, a fost obiectiv al meu, am făcut un raport al unei comisii prezidenţiale, după ce am văzut eşecul reformei în sănătate, generat de fostul ministru, pe care l-am sprijinit în faza iniţială, pe urmă mi-am dat seama că a fost doar o motivaţie să schimb directori./ds/ Şi atunci am constituit o comisie prezidenţială, cu cei mai buni specialişti care a dat nişte soluţii; le-am predat noului Guvern. Domnul ministru Bazac văd că rămâne în soluţiile propuse de acest raport. Deci ce vreau să vă spun este că bilanţul a fost, în primul rând, dorinţa mea de a nu lăsa mandatul meu la libera alegere a grupurilor de presă. Am vrut să rămână şi punctul de vedere al preşedintelui României. Tot acolo am dat şi o perspectivă, care este valabilă indiferent cine va fi preşedintele României. Acele urgenţe, acele priorităţi trebuiesc realizate,  pentru că modernizarea statului român este vitală. Noi acum dacă am fi avut un stat modern - asta însemna un  stat cu un aparat flexibil, cu funcţionari performanţi, cu puţină birocraţie - am fi avut mult mai puţine costuri cu cheltuielile statului pe timp de criză. Am fi putut îndrepta resursele către alte domenii, către investiţii sau către asistenţă socială. Această modernizare este vitală şi v-aş aduce aminte, dacă nu să vă aduc aminte măcar să vă invit să vedeţi intervenţiile mele în Parlament, când ceream modernizarea statului. Noi am ratat anul 2007 şi 2008. După intrarea în Uniunea Europeană, când atinsesem un standard minimal, guvernul a oprit motoarele. Atunci am intrat de fapt în acea confruntare în care eu aveam un punct de vedere despre guvern, guvernul avea un punct de vedere din altă zonă.

Realizator: Vreau să insistăm puţin aici pentru că aţi adus în discuţie problema aceasta, a unui mandat peste două guvernări. Aş vrea să vă întreb: această relaţie între preşedinte - guvern a influenţat bilanţul mandatului dumnevoastră?

Traian Băsescu: Sigur că da. Spre exemplu, dacă 2007 şi 2008 nu ar fi fost doi ani de coabitare, nu ar fi trebuit să fac un referendum ca să se introducă votul uninominal, aşa cum s-a introdus, ci m-aş fi înţeles cu premeierul, promova lege sau ordonanţă de urgenţă şi nu mai făceam un efort. Dacă nu aş fi fost în coabitare în 2007-2008 agenţiile se desfiinţau din 2007, ceea ce a făcut Guvernul Boc acum. Legea educaţiei nu ar fi întârziat până acum. Probabil vă aduceţi aminte. Timp de trei ani, Comisia Prezidenţială a tot prezentat rapoarte, a făcut acel document pe care l-au semnat toate partidele şi societatea civilă. Eu am făcut un efort de presiune, dacă vreţi, ca să impun rezolvarea problemei. Pe când dacă eram în parteneriat cu guvernul, legislaţia de educaţie ar fi fost. Aduceţi-vă aminte că avea şi domnul Adomniţei un proiect, era şi proiectul de la Preşedinţie şi toată lumea rejecta pe toată lumea. Asta înseamnă să fii în coabitare. În acelaşi timp, ca preşedinte, cel mai legitim politician, nu ai dreptul să renunţi şi atunci eu mi-am găsit aceste mijloace, comisiile prezidenţiale, cu care am adus subiectele în dezbatere şi am creat acea presiune pe orice guvern, vrând-nevrând să facă ceva, să împingă lucrurile înainte.

Realizator: Şi atunci care ar fi aprecierea dumnevoastră faţă de actualul guvern, faţă de guvernul precedent?

Traian Băsescu: Actualul guvern, cel puţin până acum, este ca şi precedentul guvern în primul an: colaborez foarte bine cu el. Să vedem mai târziu.

Realizator: Domnule preşedinte, punctul forte al mandatului dumneavoastră a fost un moment pregătit şi de guvernele anterioare: aderarea României la UE. Spuneaţi la 1 ianuarie 2007 că nu este decât un început, aderarea este un început, urmează integrarea, un proces de durată, un efort susţinut. După trei ani de la data integrării şi la momentul de bilanţ al primului dvs mandat, eventual primul mandat, cum apreciaţi rezultatele României pe drumul integrării, al reducerii decalajelor faţă de restul Europei?

Traian Băsescu: Eu aş spune că este în regulă. Este un rezultat pozitiv, chiar dacă s-a făcut mult mai puţin decât se putea face, aşa cum vă spuneam şi înainte. În primul rând, România are altă poziţie în interiorul UE decât înainte de a deveni membră. România e tratată altfel în Europa şi nu numai în Europa. Faptul că eşti în club, că eşti membru al UE şi, mai ales - un lucru pe care puţini îl au în vedere - faptul că România are a şaptea forţă de vot în interiorul UE, a şaptea din 27, îţi dă nu numai alt aplomb ca politician, dar îţi dă putere în interior. Cum credeţi că puteam să impunem sinergia Mării Negre ca proiect european, dacă nu aveam forţa de vot, dar şi argumentele pe care le-am avut? Cum credeţi că se putea face euro-regiunea Mării Negre sub egida Consiliului Europei? Prin influenţa pe care am avut-o odată deveniţi membri a UE. Cum credeţi că Dunărea devenea proiect prioritar al UE? Şi numai această enumerare vă arată că obiective pe care eu le-am anunţat şi în campanie şi imediat după preluarea mandatului au devenit sau au fost aşezate pe agenda UE, pe agenda NATO. Summit-ul de la Bucureşti pe care l-am organizat, cel mai mare summit din istoria organizaţiei, a adus NATO cu responsabilităţi în Marea Neagră. Deci, politica pe care noi am avut-o şi beneficiind de faptul că suntem, totuşi, în interiorul Uniunii, dar şi în interiorul NATO, una din ţările cel puţin medii, ne-a dat posibilitatea să ne manifestăm şi să poziţionăm deciziile acestor organisme şi în interes naţional, ţinând cont, însă, şi de interesele celorlalţi. Deci, suntem altceva decât înainte.

Realizator: Spuneaţi şi în discursul din parlament că ţara noastră are un profil internaţional bine conturat, că suntem recunoscuţi ca un stat credibil şi ca un stat predicitibil. La nivelul percepţiei cetăţenilor UE, însă, domnule preşedinte, imaginea României nu este tocmai bună, ca să nu spunem că este chiar nefavorabilă în multe ţări. Pentru că aţi vorbit despre promovarea identităţii naţionale în UE, vă întreb: ce facem pentru a ne afirma în Europa, în primul rând, dar nu numai, cu adevărata noastră identitate naţională? Unde sunt problemele?

Traian Băsescu: Doamnă, aici avem o mare problemă de încredere a populaţiilor, nu a guvernelor ţărilor UE. Dacă este vreo problemă de semn de întrebare la nivelul guvernelor şi al parlamentelor este legată de faptul că nu reuşim să ajungem la o justiţie performantă; este singurul semn de întrebare asupra României. În rest, noi avem probleme la nivelul percepţiei presei internaţionale şi a populaţiei. Şi efectele le-am văzut toţi. Tocmai de aceea, am pus printre priorităţile noastre să informăm UE asupra valorilor noastre, asupra a ceea ce suntem în mod real; noi nu suntem nici Mailat din Italia, nu suntem nici cei care fac ilegalităţi, nu suntem nici cei care sunt dezrădăcinaţi de tradiţii, suntem un popor cu o cultură bună, cu istorie de care - în afară de Holocaustul împotriva evreilor şi a ţiganilor - nu are de ce să ne fie ruşine, suntem un popor cu oameni inteligenţi şi uitaţi-vă că toate evaluările internaţionale arată că românii au un IQ mult peste media europeană, numai că nu-l valorificăm. Pe de altă parte, însă - şi la asta mă gândesc... Uitaţi, n-aş vrea să fie tratată nici în derâdere, dar ce face pe internaţional, pe promovarea României, Ministerul Turismului este extrem de eficient. Vă dau un exemplu ce s-a făcut greşit: s-au cheltuit peste zece milioane de euro pentru o campanie în Spania şi Italia, în 2008, pentru a băga pe gâtul italienilor, în mod deosebit, ideea că românii sunt extraordinari, când toată presa lor vuia de incidentele care s-au petrecut acolo. Sigur că eficienţa a fost zero, dar trebuie să fim mai inteligenţi puţin. Probabil că tot sub acoperirea unei promovări turistice a României va trebui să arătăm, sau nu turistice, de orice altă natură, deşi aici este zona care poate da neutralitate, că dacă spui Guvernul României şi le arătăm dansuri şi costume populare şi le arătăm elemente de cultură, sigur că vor spune: e propagandă. Trebuie îmbrăcat sub o chemare: "Veniţi să ne vizitaţi. Veniţi să faceţi ceva. Veniţi să vă faceţi vacanţele la noi", să le dăm imagini, cu costumele noastre populare, cu cântecele noastre.

Realizator: Dar dacă vin în România - ceea ce ar fi de dorit şi sigur că s-a întâmplat altădată, eram mândri de acest lucru, şi dorim să se repete - vin pe nişte drumuri proaste, vin la servicii nu întotdeauna de prima calitate, vin şi la aceste lucruri, ele există.

Traian Băsescu: Doamnă, scuzaţi-mă, îmi prezentaţi un clişeu.

Realizator: O realitate, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Da. Nu, dar care a devenit deja clişeu, pentru toată lumea. Nu vin în România pentru că sunt şoselele aşa cum sunt. Sigur că nu sunt grozave, dar pot să vă spun că, în mod normal, 70% din turism se face cu avionul. Deci oamenii vin cu avionul, sunt preluaţi cu autocare, duşi acolo unde este programul. Eu m-am întâlnit cu foarte mulţi turişti în anul acesta, beneficiind de faptul că lângă mine - unde locuiesc - este un loc în care turiştii străini vin şi servesc masa, absolut entuziasmaţi de ce au văzut în România. Fie că erau turişti spanioli, fie că erau turişti germani, fie că erau turişti americani, fie că erau turişti israelieni - bun, israelienii ne şi iubesc, că mulţi îşi au rădăcinile aici - deci entuziasmaţi de frumuseţea ţării. Dar necunoscută pentru foarte mulţi. Necunoscută, şi vă rog să mă credeţi că erau acolo, serveau masa întotdeauna cam peste o sută de turişti, şi de multe ori mă duceam cu soţia intenţionat să petrecem o oră, o jumătate de oră acolo, exact să luăm percepţiile lor. Sigur că mă recunoşteau imediat, începeau pozele cu ei şi îi întrebam cum li se pare România. După ce o văd, după ce ne cunosc, sunt entuziasmaţi de cât de frumoasă este şi de cât de ospitalieri suntem.

Realizator: Prima lor percepţie este cu realitatea imediată şi acolo întâlnesc cerşetorul care...este român cam în toate capitalele europene./eo/

Traian Băsescu: Da, dar dacă reuşim să-i convingem să le arătăm o ţară frumoasă, aşa ei ne percep prin presa de la ei, care - eu nu judec presa din Italia, spre exemplu, sau presa din Spania care a fost mai ponderată, sau presa din Marea Britanie, care uneori a ajuns la exagerări incredibile, dar noi avem obligaţia să reacţionăm la aceasta cu inteligenţă, nu cu brutalitatea de anul trecut, când a fost o intenţie bună a guvernului: să schimbăm impresia despre români în Italia, în Spania. Au cheltuit zece milioane de euro, cu efect contrar, pentru că erau prea brutale realităţile din presa naţională ca să fie crezut un spot care arăta că românii sunt oameni buni.

Realizator: Şi poate prin educaţie, pentru că aţi făcut din educaţie o temă importantă a mandatului dumneavoastră?

Traian Băsescu: Doamnă, aici aş vrea însă să vin la...nu vreau să trecem peste asta.

Realizator: Vă rog!

Traian Băsescu: Vorbim de să-i atragem pe străini la noi în ţară, prin turism sau să ne cunoască, să ne respecte pentru ce suntem - şi acesta este obiectivul pe care eu îl propun guvernului acesta, altor guverne. România trebuie să fie respectată şi de cetăţenii europeni, dar oricât am cheltui, vom avea tot timpul o problemă, problema dacă noi ne respectăm suficient ca români. Şi uitaţi-vă pe televiziuni. Veţi vedea nişte copii care sunt în fiecare seară pe televiziuni, cu un dispreţ formidabil pentru ţara lor. Lor le este ruşine că sunt români, lor le este ruşine că muncesc în România, lor le este ruşine cu instituţiile statului român, lor le este ruşine cu orice este românesc. Păi, vă daţi seama câtă incultură despre propria ţară este în capul acestor oameni? Cum să-ţi fie ruşine cu ţara asta, când te uiţi şi vezi cât de frumos îi este folclorul, cât de frumoasă e ţara?

Realizator: Care este soluţia, în afară de promovarea...?

Traian Băsescu: Să ne educăm şi pe noi. Să ne educăm şi pe noi. Şi în al doilea rând - eu nu dau indicaţii presei, sfaturi - dar presa trebuie să aibă responsabilitatea cuvântului, pentru că el se duce nu numai la români, se duce peste tot. Şi chiar într-o discuţie pe care am avut-o cu premierul Berlusconi, supărat de chestiunea, de amploarea pe care o luase cazul Mailat, mi-a spus: "Bun, tu spui de presa noastră. Dar uită-te, presa voastră - că în România se prind toate canalele, prin satelit - uită-te la presa voastră, ce spune despre voi".

Realizator: Bun, educaţia se face, să zicem, parţial, are şi presa un rol, se face în familie, dar se face şi în şcoală, sau mai ales în şcoală, chiar şi acest tip de educaţie.

Traian Băsescu: Aşa este, dar să ştiţi că nu trebuie să aşteptăm până când alte generaţii vor fi instruite de şcoală. Trebuie să devenim responsabili faţă de ţara noastră. Până la urmă, când spui un cuvânt despre ţara ta - că nu vorbeşti nici despre maşină, nici despre...vorbeşti despre ţară. Despre o maşină poţi să spui că îţi este ruşine să mergi cu ea că e jerpelită, da? Dar despre ţară cum să spui că îţi este ruşine, când tu aici te-ai născut, aici ai crescut, aici ştii imnul de stat, aici îţi este steagul?

Realizator: Da, într-adevăr, după părerea mea. Revenind la ideea de educaţie, sunteţi mulţumit de forma legii?

Traian Băsescu: Da, sunt mulţumit. Esenţială este implementarea. Ea va necesita timp pentru a fi implementată, doi-trei ani, dar sunt foarte multe lucruri care se pot face acum şi ele trebuie să înceapă. Guvernul va stabili, etapizat, va stabili etapizarea implementării legii, dar este o lege care a păstrat filonul de modernitate pe care l-a propus Comisia Miclea.

Realizator: Şi în privinţa celorlalte două legi, legea salarizării?

Traian Băsescu: Totul este perfectibil, dar este bine să ne stabilim...

Realizator: Şi la agenţiile guvernamentale, vă rog să vă referiţi la amândouă.

Traian Băsescu: Da. Este bine că ne stabilim nişte limite de salarizare şi că facem sistemul de salarizare echitabil. Nu poţi accepta ideea de echitate socială, atâta timp cât unii fac un jaf din bugetul naţional, dându-şi salarii, fie că şi le dau cei din agenţii, fie că şi le dau prin hotărâri judecătoreşti, iar, pe de altă parte, cel care munceşte în economia reală să aibă un salariu de mizerie.

Realizator: Sindicatele totuşi nu sunt mulţumite, cam în nici una dintre ramurile...

Traian Băsescu: Dnă, este obligaţia lor să fie nemulţumite şi nemulţumirea se poate manifesta prin declaraţii, prin atitudini.

Realizator: Ne aşteaptă o grevă generală, se pare.

Traian Băsescu: Eu sper să avem inteligenţa să n-o facem, pentru că asta nu va rezolva nimic. Sistemul de salarizare a fost stabilit în baza unor principii corecte. Urmează ca acum el să fie ajustat în implementare. Nimeni nu poate miza pe o lege perfectă de la bun început; va fi ajustat. În ceea ce priveşte agenţiile eu am cerut de mult, şi în parlament, diminuarea aparatului de stat. S-a întâmplat. Unii îşi pierd privilegii, sunt disperaţi, alţii trebuie să facă performanţă, cum sunt cei din educaţie, alţii trebuie să înţeleagă că bugetul statului nu este vistieria personală a cuiva; deci, toată lumea va învăţa câte ceva din aceste trei legi reformiste şi care fac paşi înainte în modernizarea României, dar mai avem multe încă şi dacă vă uitaţi în discursul din parlament o să vedeţi că am nişte puncte de vedere. Pentru ca România să meargă înainte, trebuie să continuăm reforma statului, în primul rând.

Realizator: Revenind puţin la ceea ce aţi spus anterior, ce înseamnă "greva nu va rezolva nimic"? Guvernul nu va ceda presiunilor?

Traian Băsescu: Nu, nu are cum, pentru că a ceda presiunilor înseamnă a face paşi înapoi. Noi acest lucru trebuia să-l facem din 2007, să reglementăm salarizarea, să defrişăm aparatul de stat, să avem legea educaţiei încă din 2008 şi anul acesta să fie în plin în executare, pentru că evaluările internaţionale, nu numai evaluările comisiei Miclea, le ştim de mulţi ani - din 2006 cel puţin le ştiu eu - evaluări în care se arată că avem unul din cele mai slabe sisteme de educaţie din România, neperformant.

Realizator: Să revenim la discursul din parlament. Spuneaţi dvs. că un moment important al mandatului a fost decembrie 2008, când în discursul pe care l-aţi rostit în parlament aţi condamnat oficial regimul comunist din...

Traian Băsescu: Decembrie 2006.

Realizator: 2006, pardon. Aţi afirmat atunci că prin acest gest aţi vrut să puneţi întregul dvs. mandat sub semnul unei schimbări definitive a atitudinilor instituţiilor statului faţă de problematica trecutului totalitar. Domnule preşedinte, de ce abia după cinci ani cereţi autorităţilor să finalizeze dosarele revoluţiei?

Traian Băsescu: Nu, nu este după cinci ani, e o mare confuzie aici.

Realizator: Dar s-a făcut o alăturare şi e bine să lămurim lucrurile.

Traian Băsescu: Da, aşa este. Este o confuzie pe care am văzut-o în presă. Eu am cerut de la numirea doamnei procuror general Kovesi să trateze cu prioritate dosarele revoluţiei şi dosarele mineriadei. I-am cerut acest lucru nu după ce am numit-o în funcţie, ci înainte de a o numi în funcţie, pentru că am făcut discuţia cu cea care îmi era propusă de doamna ministru Monica Macovei să-l înlocuiască pe domnul procuror general Botoş. Am atenţionat-o că este important dintr-un motiv simplu. Nu poţi să ai 1.600 de oameni care au fost împuşcaţi, să spui că nu sunt responsabili pentru treaba asta. Deci, atunci a fost abordarea mea serioasă, am avut această discuţie şi cu procurorul general Botoş înainte de doamna Kovesi, dânsul m-a asigurat că se lucrează şi, într-adevăr, generalul Voinea preluase dosarul din 2004 din nou - pentru că l-a mai avut odată, i s-a luat, l-a preluat din nou. Însă întârzierea a intervenit în 2007, când s-a făcut o plângere la Curtea Constituţională şi Curtea Constituţională a spus că parchetele militare nu pot investiga dosare legate şi de activitatea militarilor. Ei, vă daţi seama ce a însemnat predarea unui dosar care are 1.000 de bibliorafturi cu documente, vă daţi seama ce a însemnat predarea de la Secţia Parchetelor Militare la parchetele civile. S-a pierdut cel puţin un an în această operaţiune, din 2007 până în 2008. Deci, cam aici suntem, nu a abandonat nimeni ideea că trebuie dat un răspuns şi aş vrea să mă înţelegeţi foarte bine: eu nu cer o soluţie, nu cer o anume soluţie, eu pur şi simplu spun "daţi o explicaţie împuşcării a 1600 de oameni". "Daţi o explicaţie" - organismele statului trebuie să o da. Nu trebuie să mai ajungem în situaţia "dom'ne, uitaţi-vă, cu Holocaustul împotriva evreilor şi a ţiganilor". A fost o realitate dovedită documentar, au fost deportaţi în Transnistria, ne-au trebuit 70 de ani să spunem acest adevăr. De ce să rămânem şi cu revoluţia? Iar acum sunt oameni în viaţă, participanţii la revoluţie. Şi putem pune adevărul acestor momente ca şi adevărul 13-15 iunie '90, le putem pune într-o decizie a instituţiilor statului român. Ce nevoie avem să ne ascundem? Vedeţi cât rău ne-a făcut, ce atmosferă a fost cât timp dosarele Securităţii au fost închise la SRI. Cât de mult s-a relaxat tema şi instituţia a devenit credibilă după ce au plecat dosarele. Cine are interese ca instituţiile române să nu fie credibile? Dacă cele 2 milioane de dosare predate la CNSAS de la SRI erau şi astăzi la SRI vă asigur că SRI nu ar fi fost o instituţie credibilă.

Realizator: Domnule preşedinte, să preluăm unul dintre subiectele buletinului de ştiri, şi anume justiţia, o problemă care a ajuns zilele acestea aparent într-un impas, un blocaj instituţional. Nu ştiu dacă nu este prea mult spus blocaj, dar este evident un conflict între puterea executivă şi cea judecătorească. Nu sunt puţini cei care vă cer să interveniţi în continuare, în rolul de mediator pe care vi-l conferă Constituţia. Pe de altă parte, spuneaţi în discursul din parlament că este necesară şi o clarificare a atributului de mediator al preşedintelui şi puneaţi această problematică în contextul reformei constituţionale. V-aş întreba mai întâi, înainte de a vorbi de Constituţie, dacă veţi media acest conflict în continuare.

Traian Băsescu: Doamnă, acum justiţia trebuie să se hotărască în ce sens medierea. Sigur, doamna Pivniceru înţelege un fel de mediere...Eu am avut o mediere între guvern şi CSM, ca vârf al justiţiei. Pe urmă, am aflat de la doamna Pivniceru că nu CSM-ul îi reprezintă, ci asociaţiile magistraţilor. Aici discutăm de magistraţi. Eu consider că în momentul de faţă justiţia încalcă grav un drept constituţional al românilor, accesul la justiţie. Îmi este foarte greu, foarte greu să am în faţă, dacă CSM-ul pentru dânşii nu e bun, dânşii sunt buni, câţiva pe care îi veţi vedea - vă asigur - candidând pentru a fi membri CSM, pentru că la anul sunt alegeri la CSM. Ce vedeţi, nişte lideri din ţară, indiferent cum se numesc, ei sunt acum în bătălie electorală în interiorul sistemului pentru a fi aleşi în CSM. Pentru asta ar face orice, inclusiv blocarea justiţiei. Este aprecierea mea că toţi au ca ţintă să intre în CSM şi atunci fac frumos şi încalcă legea şi Constituţia, pentru a arăta colegilor lor că luptă pentru ei. Bun!

Realizator: Dar judecătorii şi magistraţii, în general, îşi apără nişte drepturi pe care le-au câştigat prin lege.

Traian Băsescu: Prin care lege, doamnă?

Realizator: Legile acelea care le dau dreptul la anumite salarii, că de aceea este problema cea mai...

Traian Băsescu: Nu, doamnă. Aici este o dezinformare pe care...

Realizator: Haideţi să lămurim!

Traian Băsescu: Da. În timpul mandatului domnului Valeriu Stoica, toate sporurile pe care le aveau, cu acordul magistraţilor, au fost introduse în salariu, ca să nu mai aibe un lung şir de sporuri, şi s-a făcut un singur salariu şi mai mergea sporul de vechime, dacă nu mă înşel, dar toate celelalte sporuri au fost incluse în salariu. În anul 2007...au şi făcut eroarea uriaşă că au făcut aprecieri constituţionale la Înalta Curte, deci au încălcat flagrant atribuţiunile Curţii Constituţionale, şi legea abrogată în timpul ministrului Stoica, prin care sporurile erau transferate în interiorul salariului, dânşii au spus că nu e constituţional. Eu vă redau exact sensul la ceea ce au făcut: că din punct de vedere constituţional acea lege abrogată este valabilă, că o consideră dânşii, drept pentru care şi-au aplicat sporuri, în baza unei legi abrogate. Eu am deschis conflicte între puterile statului la Curtea Constituţională, am câştigat şi totuşi dânşii spun: 'Aveţi în Constituţie că hotărârile judecătoreşti au putere de lege? Ei, noi ne-am dat salariile astea şi trebuie să le plătiţi'. Păi, a crea un astfel de precedent este groaznic. Păi, înseamnă că îi facem pe judecători miniştri de finanţe. Nu mai e nici o certitudine pe utilizarea banului public pentru salarii. Deci, acest lucru este greşit. Justiţia a mai făcut un lucru care, din punct de vedere profesional, a însemnat un alt blam - dincolo de faptul că nu le-a dat dreptate Curtea Constituţională în amestecul Înaltei Curţi în chestiuni constituţionale - a mai făcut un lucru: au făcut dânşii plângere la Curtea Constituţională să se constate că sunt valabile hotărârile lor judecătoreşti. Au pierdut din nou la Curtea Constituţională. Dacă totuşi suntem cu o justiţie care nu respectă hotărârile Curţii Constituţionale, avem o altă problemă. De aceea, eu sunt foarte reticent în a mă angaja în discuţii cu cei care se proclamă a fi rezultat...a fi liderii reali ai celor care muncesc în justiţie. Sunt foarte reticent, pentru că - o să vedeţi - vor apărea şi nişte evoluţii politice, în care partide vor sări să apere justiţia. Nu voi intra în acest joc. Mă tem că există o puternică amprentă politică în atitudinea la vârful justiţiei şi acest lucru îmi este confirmat şi de alt lucru. Mandatul domnului preşedinte Popa a încetat la 1 septembrie. Am făcut scrisoare CSM-ului, să declanşeze procedurile de desemnare a unui nou preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu ştiu ce vor face. Cert este că îşi propuseseră să dea doamnei Bărbulescu un mandat interimar de şase luni. Deci, pentru dânşii legea nu există. Dânşii aveau obligaţia ca în 30 de zile de la expirarea mandatului dlui Popa să-mi propună un alt preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Sper să revină la lege. Sigur că este un joc politic. Un grup de judecători importanţi, probabil majoritatea din CSM, vor ca desemnarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se facă de către un alt preşedinte, nu de actualul!

Realizator: Joc politic, înţeleg, în care nu doriţi să mai interveniţi.

Traian Băsescu: Nu.

Realizator: Şi soluţia aceasta ar fi?

Traian Băsescu: Care?

Realizator: Un nou preşedinte care să intervină?

Traian Băsescu: Nu, nu, eu nu vorbesc...dânşii aşteaptă un nou preşedinte pentru desemnarea...

Realizator: Asta este soluţia din punctul dumnealor de vedere, evident, asta...

Traian Băsescu: Pentru desemnarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar eu nu am avut nici o jenă să le spun acest lucru la CSM, deci nu spun aici o noutate.

Realizator: Deci, încă o situaţie care aşteaptă alegerile!

Traian Băsescu: I-am atenţionat că au intrat într-un joc politic, bineînţeles, ştiind şi nişte legături şi inspiraţii de la un anume partid, afinităţi politice, numiri anterioare; le ştiu foarte bine şi veţi vedea - eu vă dau scris - că mai devreme sau mai târziu va fi reacţie de partide politice pe tema justiţiei, în loc să stea, să nu se bage.

Realizator: Revenind la rolul de mediator al preşedintelui României, despre ce clarificări ar fi vorba, dle preşedinte, într-o reformă constituţională în această privinţă?

Traian Băsescu: În această privinţă...Am fost în multe situaţii în postura de a media între instituţiile statului, între instituţiile statului şi reprezentanţi din societate şi am constatat că lipseşte ceva: capacitatea de decizie. Deci, cei doi parteneri pot veni cu păreri diferite, preşedintele analizează - că niciodată nu vin doar la discuţii aceia; fiecare trimite materiale înainte, ai o idee foarte clară despre ceea ce vrea fiecare şi unde nu se întâlnesc şi unde se poate găsi o situaţie la mijlocul drumului, spre jumătate satisfacţie a fiecărei părţi. Întotdeauna ai această poză în cap, dar uneori părţile sunt atât de înverşunate încât nu acceptă nimic şi atunci îl pui pe preşedinte într-o situaţie foarte dificilă. Eşec la mediere - da? Eu cred că ar trebui ca medierea să nu însemne un simplu gest de a invita părţile la o dată şi la o oră pentru o întâlnire şi o confruntare în faţa preşedintelui, pentru că până la urmă, asta este. Ar trebui ca, din punct de vedere constituţional - şi asta îi va face foarte responsabili şi pe cei care cer medierea preşedintelui...

Realizator: Dar nu i-ar conferi preşedintelui puteri prea mari?

Traian Băsescu: Doamnă, păi atunci, dacă nu poate rezolva un conflict, de ce mai are în Constituţie misiunea de a media? Ar trebui ca medierea să se închidă...

Realizator: Şi în justiţie apare un rol de mediator...!

Traian Băsescu: Da...

Realizator:...în rândul avocţilor; nu neapărat să ajungă în proces, ci un proces de mediere înainte de judecată.

Traian Băsescu: Atunci părţile ar trebui să se ducă la justiţie, dar dacă vin la preşedinte, că este atribut constituţional, până la urmă ar trebui ca preşedintele să poată da o soluţie. Altfel, sigur, părţile vin, se filmează că au fost la preşedinte, arată celor pe care îi reprezintă 'aţi văzut ce obraznici am fost, ce agresivi am fost cu preşedintele; i-am zis-o, frate!', iar preşedintele stă şi se uită la doi despre care ştie dinainte că nu se vor înţelege şi atunci un eventual atribut al preşedintelui, dacă spune 'medierea mea se finalizează cu următoarea concluzie şi asta se face', să aibă puterea, prin lege, să ia decizie şi cei care cer mediere ca să fie televizaţi, să facă pe urmă declaraţii sforăitoare când ies de la Cotroceni, s-ar gândi de zece ori dacă vin la o mediere la preşedinte. Pentru că în calitate de preşedinte nu poţi să refuzi medierea. Când s-a cerut, este o obligaţie constituţională. Dar foarte mulţi vin ca să arate "aţi văzut mă, m-am dus la preşedinte pentru voi. Mai alegeţi-mă o dată, ori la sindicat, mai puneţi-mă o dată, ori la guvern, mai faceţi-mi ceva, ştii că sunt merituos, aţi văzut ce obraznic am fost când am fost la preşedinte". Deci, de multe ori chestiunea asta îl pune pe preşedinte în situaţii dificile. Şi vă repet: de multe ori ştii că au cerut medierea neavând nici una din părţi dorinţa să găsească o soluţie. Obiectivul este să vină la preşedinte, să-l vadă subordonaţii, să-l vadă cei care l-au ales lider de sindicat, să-l vadă că s-a dus la preşedinte şi ce tare a fost el în expresii.

Realizator: O altă chestiune la care v-aţi referit în discurs, una dintre preocupările dvs. majore în mandat a fost securitatea naţională şi aţi subsumat acestei idei noţiunea de 'modernizare a României'. V-aţi referit, domnule preşedinte, la confruntarea permanentă a forţelor reformiste din societate, spuneaţi dvs., cu inerţia, cu obişnuinţa, cu dorinţa oamenilor de a-şi păstra privilegiile, interesele personale sau de grup, avantajele perpetuate din vechea orânduire.

Traian Băsescu: Din vechea sau cele dobândite la începutul anilor'90.

Realizator: Şi spuneaţi că această confruntare a atins apogeul în primăvara lui 2007, dar şi faptul că, probabil, va mai fi un apogeu la sfârşitul acestui mandat. La ce vă aşteptaţi?

Traian Băsescu: Da, mă refer la tunurile mediatice puse pe mine continuu şi vă asigur că veţi vedea şi de la justiţie, pentru că interesul lor este să fie numiţi în continuare de un alt preşedinte, nu de mine.

Realizator: Asta cu justiţia am înţeles că este punctul dvs. de vedere, dar de ce aceste tunuri mediatice?

Traian Băsescu: Doamnă, uitaţi-vă la familie. Deci, nefăcând nici un compromis cu cei pe care îi consideram parte a sistemului ticăloşit, indiferent că erau oameni politici, oameni foarte potenţi economic, dacă am considerat că sunt parte a  sistemului ticăloşit eu nu am făcut nici un compromis cu ei în mandatul meu. Nici nu am vorbit cu ei, nici nu i-am chemat, nici nu i-am primit atunci când au dorit să vină, cu o singură excepţie, căreia i-am spus în faţă. Bun, nu una, mai sunt şi oameni politici, mai mulţi. Dar nu le-am satisfăcut solicitările: ba să nu îi meargă dosarul în instanţă, ba să...nu ştiu ce. Am refuzat parteneriatul cu ei. Sigur că oamenii ăştia nu au nici un interes ca situaţia să se perpetueze. Lor le place ca totul să fie negociabil: şi dosarul din instanţă şi obligaţiile la stat, totul să fie negociabil.

Realizator: Dar toate acestea vor fi...toate tunurile acestea vor fi puse pe dvs. doar dacă veţi candida.

Traian Băsescu: Da. Nu, dar şi pentru mandat, candidat sau necandidat. Păi nu le vedeţi acum puse pe mine sau nu vă uitaţi?

Realizator: Tot în această perspectivă să zicem că ar fi puse.

Traian Băsescu: Da, păi au început dinainte. Ei, vă spuneam, pentru că nu au...sau aduceţi-vă aminte că vorbeau de asfaltatorii lui Băsescu, de regii asfaltului. Până la urmă s-au dumirit că a fost lansată, presa a luat-o, dar, verificând, au constatat că marii asfaltatori de care era vorba nu au lucrat niciodată la Ministerul Transporturilor în timpul meu. Nici nu existau unii din ei ca şi firme la vremea aceea.

Realizator: Apropo de Ministerul Transporturilor - nu vroiam să vă întreb, dar pentru că aţi adus discuţia - nu aţi pus în acest bilanţ nici o referire la autostrăzi, domnule preşedinte şi foarte mult vi se reproşează că în timpul mandatului dvs., nu de preşedinte, ci de ministru al transporturilor, nu s-a pornit construcţia de autostrăzi.

Traian Băsescu: Doamnă, greşiţi. Este în bilanţul meu, la punctul 7, unde spun "utilizarea fondurilor europene" spun ca priorităţi pentru autostrăzi...

Realizator:...Pentru ce va urma.

Traian Băsescu: Da. Asta intră tot la categoria mari minciuni. Eu am făcut o declaraţie în '97, dacă îmi aduc aminte, când nu ştiu cine spunea să începem autostrăzile şi nu ştiu ce, iar eu am spus prioritate este reabilitarea drumurilor naţionale existente. Pe la vremea aceea eu aveam - era în '97 gândiţi-vă că a urmat '98 şi '99, când România a fost pe punctul să intre în încetare de plăţi, în '99. Nu ne dădea nimeni bani nici să cumpărăm apă din credite externe şi având de la Banca Europeană de Investiţii 250 de milioane am spus "îi folosim să reabilităm drumurile naţionale existente". La ce să mă apuc de autostrăzi, câţi km pot să fac cu 250 de milioane de euro, când eu am 14 mii de km de drumuri naţionale în care dai în gropi, şi între Sibiu şi Deva, şi înspre Moldova? Deci îţi rupeai maşina în gropi pe drumurile naţionale şi atunci am spus "banii ăştia pe care ni-i dă pe proiect Banca Europeană de Investiţii nu-i dirijăm să facem 20 de km de autostradă, ci îi dirijăm să reabilităm drumurile naţionale existente". Şi pe banii aceia s-a făcut Nădlac - Sibiu - Piteşti, pe banii aceia s-a făcut reabilitare pe Bucureşti - Slobozia - Constanţa; deci asta a fost abordarea. Aveam alternativa să fac 20 de km de autostradă, care unde să se ducă? Până la ieşirea din Bucureşti şi încă puţin şi pe urmă să intri pe drum de ţară. sau cu banii aceia să reabilitez drumurile naţionale existente. Ăştia erau banii cu care noi eram creditaţi atunci.

Realizator: Despre orice subiect am discuta, până la urmă ajungem la problema banilor. Săptămâna viitoare vor continua, la Bucureşti, întâlnirile FMI, Băncii Mondiale, cu guvernul, privind tranşa a doua a împrumutului. Domnule preşedinte, ştim că această tranşă va fi folosită pentru a plăti salarii, pentru a plăti pensii. Ce trebuie să înţelegem dacă nu vor exista sau dacă nu ar exista aceşti bani, am fi în incapacitatea de a plăti aceste drepturi ale cetăţenilor?

Traian Băsescu: Da. Deci, din acest motiv şi eu şi guvernul am cerut Fondului Monetar Intrnaţional ca tranşa a doua din împrumutul de la Fond - care trebuia să meargă la Banca Naţională, pentru a se elibera banii băncilor comerciale din rezerva Băncii Naţionale - să nu mai fie trimisă Băncii Naţionale, ci să fie dată bugetului de stat. Pentru că obiectivul foarte puternic stabilit a fost să nu tăiem salariile oamenilor, să nu întârziem pensiile şi să menţinem investiţiile pentru ca Ministerul Transporturilor - mai sunt şi altele - să termine cei 100 de km de autostradă pe care i-a promis pentru anul acesta. Sigur, se putea anula imediat finanţarea la construcţia autostrăzii şi am fi rezolvat problema, dar analizând - şi guvernul şi cu mine şi cu Banca Naţională - concluzia a fost că nu trebuie să abandonăm proiectele de investiţii şi atunci soluţia să avem certitudinea că nu vom întârzia în plata pensiilor şi a salariilor în sectorul bugetar a fost aceasta. Poate vă întrebaţi şi de ce pune guvernul problema zece zile să fie în concediu fără plată. Exact din acest motiv. Pentru că sunt probleme de resursă financiară şi ar avea nevoie de un respiro de zece zile ca să poată să se acopere cu tranşa de la Fond.

Realizator: Există vreun risc legat de primirea acestor bani?

Traian Băsescu: Bun, Fondul va face evaluarea îndeplinirii obligaţiilor asumate. Eu sper că nu, mai ales că guvernul şi-a realizat condiţiile pe care le avea de realizat. Situaţia macro-economică este mult mai bună decât în februarie, s-a produs o abgradare a retingului României din punct de vedere al încrederii învestitorilor, deci nu cred că sunt motive să nu primim tranşa a doua de la Fond. Dacă se va întâmpa vom fi în dificultate.

Realizator: Vorbim de modernizare, dar suntem totuşi în situaţie de criză. Cum evaluaţi programul anticriză al guvernului? Acum şi-a asumat răspunderea pe aceste legi, va fi o moţiune o cenzură, care va avea sau nu şanse să treacă - trebuie să punem astfel problema înainte de a fi trecută prin parlament. Totuşi, care vi s-ar părea că dintre punctele programului de criză ale guvernului merge bine?

Traian Băsescu: Dnă, eu cred că şi-au îndeplinit toate obiectivele, pentru că la noi este un tip de percepţie, tipul de percepţie este: merge bine programul anticriză dacă îmi dă bani. Păi, investiţiile, atât cât le-a promis guvernul, merg, la autostrăzi, la drumuri, în zona rurală, merg. Programele cu UE, cele de anvelopare - Blaga a semnat pentru toată suma pe care o avea alocată anul acesta cu administraţiile locale, banii sunt la dispoziţie, pe măsură ce sunt gata termină licitaţiile de execuţie, pot să cheltuiască bani. Dincolo înţeleg că sunt nişte probleme la fondul de garantare cu Prima Casă, dar trebuie să înţelegeţi un lucru, primul şi cel mai important este - şi eu o spun în ţară - nu există soluţii miraculoase, nu există la criză. Uitaţi-vă în SUA s-au băgat mii de miliarde de dolari în sistemul bancar american şi în marile companii americane, care erau pândite de faliment, şi şomajul a crescut enorm. Este ceea ce i se reproşează preşedintelui Barack Obama. Dacă cineva înţelege prin măsurile guvernului o formulă să-i dea bani mai mulţi în timp de criză a greşit fundamental. Guvernul are obligaţia să diminueze efectele crizei, şi eu cred că este în regulă. Au redus şi personal, au început reducerea de personal, au restructurat agenţiile acum. Deci, eu cred că...

Realizator: Da, dar sunt nişte legi pe care - iertaţi-mă că vă întrerup, o fac pentru că mai avem doar trei munite până la finalul interviului - guvernul a luat nişte măsuri, şi-a asumat răspunderea acum pe nişte legi...

Traian Băsescu: Da.

Realizator:...În acelaşi timp a anunţat că va modifica acest legi, nişte legi pe care îşi asumă răspunderea.

Traian Băsescu: Nu cred că este vorba de modificare. Eu ştiu afirmaţia lui Boc 'că sunt perfectibile', ceea ce este foarte adevărat. Sunt legi complicate. Şi-a arătat disponibilitatea ca, dacă vor fi erori - să nu vă imaginaţi că deliberat au făcut erori să le pună în lege - dar dacă vor fi şi-a arătat disponibilitatea...

Realizator: Nu, opoziţia susţine că sunt.

Traian Băsescu: Bun, vom vedea...

Realizator: Contestă..., şi că va contesta la Curtea Constituţională.

Traian Băsescu: Deci, în cazul în care vor fi erori guvernul şi-a arătat disponibilitatea de a le corecta, şi asta e tot, ceea ce mi se pare firesc.

Realizator: Sindicatele cer mai mult decât o corecţie, cer modificări chiar substanţiale - v-aţi exprimat un pic mai devreme opinia despre sindicate, nu revenim la ea. Aş vrea pe final, dacă ne puteţi spune câteva cuvinte despre deplasarea dvs. din această seară la Bruxelles, la reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale UE.

Traian Băsescu: Este o întâlnire de câteva ore în care se va face o analiză legată de impactul crizei asupra statelor UE prin prisma masurilor luate de fiecare stat în parte, pentru a diminua efectele crizei. După cum aţi văzut raportul Comisiei Europene cu privire la criză nu este unul foarte optimis, este extrem de prudent, n-aş spune pesimist, dar prudent, şi va trebui să ne formulăm o poziţie comună a UE pentru întâlnirea G 20 de la Pittsburgh, unde Comisia Europeană ne reprezintă pe cei care nu facem parte din G 20.

Realizator: Există consens la nivelul UE...?

Traian Băsescu: Vom vedea diseară. Deci, la noapte trebuie să găsim consens.

Transcriere: RADOR.


Etichete traian basescuinterviurrapresedintiemagistratigreva

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live