Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (CONTINUARE) Luni, 27 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Cătălin Cîrnu

24 August 2020
Vizualizari: 564
Comentează add

Apel matinal - Invitat: Cristian Diaconescu, fost ministru de externe.

Datorii vechi către România: Sute de milioane de dolari

catalin-cirnu

Cristian Diaconescu. Foto: Arhivă Agerpres.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (24 august, ora 8:30) - Apel matinal - Realizator: Cătălin Cârnu - Peste 650 de milioane de dolari americani are România de recuperat din bunurile și serviciile exportate înainte de 1990. Cu aproximativ 400 de milioane de dolari, Irakul este în fruntea listei țărilor care datorează încă banii României. Pe aceeași listă se mai află, în ordinea datoriilor: Sudanul, Mozambiqul, Libia, Guineea, Republica Centrafricană, Nigeria, Somalia, Tanzania, Zairul și Coreea de Nord.

În plus față de aceste sume, Cuba datorează României o sumă de peste 1,5 miliarde de ruble transferabile. Discutăm telefonic pe această temă cu Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României. În primul rând aș vrea să vă întreb cum și când ar putea România să recupereze aceste sume, pentru că, iată, au trecut 30 de ani?

Cristian Diaconescu: Cum și când este interesant, pentru că ne aflăm în fața unei datorii într-adevăr cât se poate de semnificativă, este vorba de miliarde de dolari, investiții în instalații petroliere, fabrici de armament, instituții publice, instituţii de irigat; menţionaţi Combinatul de la Krivoirog, nu numai acel complex industrial în care au investit cinci state, dar și un oraș întreg pe care România l-a construit în Ucraina, cu clădiri administrative, cu școli și spitale, reprezintă în egală măsură un tip de credit pe care statul român îl are în ceea ce priveşte Ucraina.

Reprezentantul formal al României în astfel de probleme este Ministerul Finanțelor, sigur, şi Ministerul Economiei ar trebui să aibă o arhivă, o bază de date ce privește parcursul acestor datorii. Ceea ce se ştie este, de exemplu, că la sfârşitul lui 1989 existau două miliarde cash rezultate din plăţile parţiale ale acestor debite, bani care în 1990 au dispărut pur şi simplu, şi probabil că pe undeva, cineva trebuie să vadă ce s-a întâmplat şi să identifice acele persoane care ar avea câteva lucruri de explicat din acest punct de vedere.

Realizator: Au dispărut ori li s-a pierdut urma?
Cristian Diaconescu: Nu există la astfel de sume şi la un stat cât de cât civilizat ideea de a se pierde urma. Au dispărut în sensul că au fost furaţi. Şi probabil că multe din averile României post-comuniste îşi au originea şi în acei bani. Sigur, este în general o situaţie specială, pentru că lista, aşa cum aţi menţionat-o dumneavoastră, cuprinde state, unele dintre ele aflate în faliment, altele, care au considerat investiţiile româneşti un ajutor frăţesc, înainte de 1989, deci nu se mai consideră responsabile într-un raport juridic normal în ceea ce priveşte creditarea şi debitarea pe astfel de paliere. Mult amestec în zona de returnare a datoriei cu formule de ajutorare. Au mai fost şi diverşi cetăţeni din România care au luat în nume personal încercarea de a profita de aceste datorii. Unele datorii se plătesc, totuşi, şi în 2011 exista o listă cu debitori care îşi mai achitau aceste sume, chiar pe o compensaţie oarecum mai complicată, dar, oricum, se întorceau nişte bani, la 1 dolar se plăteau înapoi până la 10 -15 cenţi. Evident că este o problemă statală cu parteneri foarte dificili, mulţi dintre ei nu mai recunosc aceste datorii sau cer inclusiv compensaţii politice, sprijin politic, în ideea de a fi cât de cât cooperanţi în a restitui.

Realizator: Totuşi, ca fost ministru de externe, mă gândesc că diplomaţia are un rol extrem de important. Negocierile, aveţi idee, continuă, în acest moment, în 2020, cu statele respective?
Cristian Diaconescu: Unele state da, continuă negocierile, Cuba este cea mai reticentă, din punctul de vedere al diplomaţiei vreau să spun...

Realizator: Apropo, dar ce înseamnă suma de 1,5 miliarde de ruble transferabile, la nivelul actual?
Cristian Diaconescu: Raporturile comerciale, inclusiv reinvestiţionale, se derulau în baza acestei monede virtuale - rubla transferabilă, înainte de '89, în sistemul CAER, în sistemul statelor comuniste care aveau relaţii economice şi de schimb asemănătoare să spunem cu cel din Uniunea Europeană, deci era o monedă-numitor comun.

Realizator: Da, în acest moment nu se ştie exact suma, spuneaţi că, totuşi, Cuba este cel mai problematic sau cel mai dur negociator, dar această pandemie de COVID-19 a adus şi o serie de probleme economice inclusiv Uniunii Europene, per ansamblu, şi, ca atare, orice sumă încasată de un stat membru ar reprezenta un plus monetar pentru întreaga Uniune. În aceste condiții, am putea aştepta ajutor și de la celelalte state ale Uniunii Europene sau recuperarea acestor sume va rămâne strict la nivelul negocierilor bilaterale dintre România și țările datornice? Şi, mă gândesc, poate, nu ştiu, Franța se înțelege mult mai bine cu Sudanul și ne-ar putea da o mână de ajutor. E posibil?
Cristian Diaconescu: Nu cred, sincer să vă spun. Sunt șanse minime, din acest punct de vedere. Repet, sunt parteneri foarte dificili. Originea acestor debite este vagă, politizată, într-o epocă istorică revolută și, din acest punct de vedere, ţine mai mult de efortul naţional şi instituţional, chiar dacă este vorba de o datorie, aceste state aşteaptă şi astăzi un tip de compensare, fie prin reducerea aproape... unii cer chiar 90% a acestei datorii, fie printr-o eşalonare sau plata în produse pe o perioadă foarte lungă de timp. 


Etichete (ii)datoriiromaniaexternediaconescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live