Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România Joi, 26 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Bogdan Mihai

16 Iulie 2009
Vizualizari: 3683
Comentează add

Gropile de gunoi neecologice ar putea costa scump România, iar termenul de închidere a acestor gropi expiră astăzi. Uniunea Europeană ar putea aplica amenzi usturătoare de până la 200.000 de euro pe zi.

RRA: "Dezbaterea zilei" - situaţia depozitelor pentru gunoi

bogdan-mihai

Realizator: Alexandra Andon - Gropile de gunoi neecologice ar putea costa scump România, iar termenul de închidere a acestor gropi expiră astăzi. Uniunea Europeană ar putea aplica amenzi usturătoare de până la 200.000 de euro pe zi. Care este situaţia acestor gropi de gunoi neecologice? De când urmează să curgă amenzile şi cine va plăti, dacă penalizările vor fi aplicate? Discutăm astăzi, la dezbaterea Jurnalului de prânz, cu invitaţii ediţiei. Prin telefon este comisarul general al Gărzii de Mediu, domnul Silvian Ionescu. Bună ziua, vă mulţumim.

Silvian Ionescu: Bună ziua dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră.

Realizator: Mai este alături de noi şi vicepreşedinta Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, doamna Maria Elena Teodorescu. Bună ziua, doamnă, vă mulţumim şi dumneavoastră.

Maria Elena Teodorescu: Bună ziua. Vă mulţumim şi noi.

Realizator: Şi aşteptăm o legătură telefonică şi cu fostul ministru al Mediului, domnul Attila Korodi. Mai întâi, doamna Maria Teodorescu, există o situaţie a depozitelor de gunoi care trebuia să fie închise şi nu sunt închise încă? Ce judeţe o duc cel mai prost în acest top?


Maria Elena Teodorescu: Evident că există o astfel de situaţie, dar permiteţi-mi de la început, pentru că consider, la un moment dat, că precizarea pe care o voi face este extrem de importantă în redactarea acestui puzzle al problemei gestiunii deşeurilor, trebuie să o pornesc cumva cu istoricul şi cu Tratatul de aderare, pe care România l-a semnat în anul 2005.

În acel moment, România şi-a asumat nişte responsabilităţi, şi pe partea de mediu, moment în care s-a abţinut, de exemplu, o perioadă de tranziţie de opt ani, pentru un număr de 101 de depozite municipale neconforme şi tot în acel act, ulterior cifrele sunt preluate şi în diverse norme, deci au fost preluate cifrele punctuale la depozitele ce urmau să îşi sisteze depozitarea până la data de 16 iulie 2009.

Din acel moment a început atât inventarierea, cât şi activitatea de închidere, conform unui plan cuprins în Hotărârea de Guvern nr. 349, astfel încât, în acest moment, ştiind că un numar de 139 sau din acel moment se ştia că un numar de 139 de depozite urmau să îşi sisteze activitatea până la 16 iulie, iar 101 depozite până la 16 iulie 2017, urmând o închidere etapizată pentru acestea.

Ceea ce vă pot spune în acest moment este că, în urma planului de acţiuni, monitorizări ale planului de acţiuni - acest plan se monitorizează lunar, cu o frecvenţă lunară - ştiind că până în luna iunie, şi-au asistat activitatea un număr de 19 depozite, iar valoarea acestora ar fi trebui să fie de 78.

Realizator: În aceste condiţii, domnule comisar general, Silvian Ionescu, încep să curgă penalizări de la Uniunea Europeană începând de mâine?

Silvian Ionescu: Haideţi să facem întâi o completare a tabloului general. Faţă de toate acestea, trebuie spus că şi gropile comunale trebuiau închise tot la 16 iulie.

Realizator: Toate?

Silvian Ionescu: Sigur că da.

Realizator: Adică toate acele locuri pe care le ştim în satele României că sunt gropile de gunoi, unde se aruncă tradiţional gunoiul, asta în paralel cu ...

Silvian Ionescu: Transformate în depozite, în staţii de transfer conforme cu normativele europene. Garda de Mediu a inventariat în urmă cu 10 zile, un număr de 2297 de unităţi administrativ-teritoriale, care nu sunt încă conformate, dintr-un număr total de 3400 de unităţi pe care le are România.

Realizator: Deci destul de multe.

Silvian Ionescu: Da, cam două treimi.

Realizator: De când încep să curgă amenzile, dacă încep să curgă?

Silvian Ionescu: Da, modul de acţiune al Gărzii de Mediu este bazat în primul rând pe prevenire şi după aceea pe sancţionare. Ca urmare, prima acţiune a colegilor mei în teritoriu va fi aceea de a inventaria stadiul în care se află lucrările, de a da nişte termene-limită pentru conformare şi abia ulterior de a trece la amendarea primarilor, consiliilor locale, consiliilor municipale, consiliilor judeţene. N-aş vrea să rămână ascultătorii dumneavoastră cu ideea că noi suntem neapărat Gâdea, satrapii României, dar nici nu putem să nu fim fermi atunci când vom constata că nu s-a făcut niciun pas către această conformare. /dt/dp/

Realizator: În ceea ce priveşte, însă, condiţiile impuse de Uniunea Europeană, presa spune că amenzile vor fi de până la 200.000 euro pe zi. Când se vor aplica, dacă se vor aplica, în ce fel funcţionează acest mecanism? Doamna Teodorescu sau domnul Silvian Ionescu, cine poate să ne explice?


Silvian Ionescu: Eu am fost la Bruxelles convocat în urmă cu zece zile, de altfel toţi şefii corpurilor de inspecţie şi control din Europa am fost convocaţi acolo de către domnul Juan Antonio Borges, care este directorul Direcţiei Legislaţie din Direcţia Generală de Mediu, şi care a lansat această idee de uniformizare a legislaţiei în ceea ce priveşte şi sancţiunile ei. Se vorbeşte de 200.000 euro ca fiind o cifră maximă posibilă la nivel european pentru o infracţiune. Se vorbeşte, însă, din ce în ce mai mult la Comisia Europeană de amenzile penale şi de Codul Penal, care trebuie să funcţioneze şi pe Legea mediului.

Realizator: Şi acest lucru ce presupune? Schimbări legislative la noi? Există aceste schimbări deja făcute?

Silvian Ionescu: Sunt în curs de elaborare. Există o comisie paritară a Ministerului Mediului şi Ministerului de Justiţie, care analizează întregul pachet de penalităţi, astfel încât, probabil în decursul timpului, fie să ataşăm la Codul Penal şi un capitol de mediu, fie să facem completări şi adăugiri prin legi speciale.

Realizator: Se află împreună cu noi prin telefon şi fostul ministru al Mediului, domnul Atilla Korodi. Domnule ministru, ce înseamnă această procedură de infringement, cu care suntem să zicem ameninţaţi sau cel puţin aşa relatează presa, în ceea ce priveşte situaţia ecologizării depozitării gunoaielor?

Attila Korodi: Procedura de infringement este prefazată de o analiză serioasă a Comisiei Europene pe termenele care sunt incluse în Tratatul de aderare, şi implicit şi pe termentul despre care vorbim astăzi şi pe postul dumneavoastră de radio. După analizele foarte minuţioase, şi eu cred, obiective, Comisia Europeană trage anumite concluzii, care acele concluzii includ elemente obiective şi subiective, care cauzează aplicarea unui tratat de aderare /.../, asumat de un stat membru. Şi din acele analize şi din motivele, care stau la baza neîndeplinirii acestor termene, se i-a o decizie, prin care este cerută ţării membre să se conformeze la un termen dat de Comisia Europeană.

Astfel se ajunge în faza a doua, faza a doua care înseamnă un alt tip de abordare şi deja înseamnă pregătirea, poate, a unui proces împotriva statului membru la Curtea Europeană. Toată această procedură poate să dureze o perioadă lungă. De obicei, Comisia Europeană foloseşte această procedură ca să aducă statul membru către decizia la care trebuia să se conformeze la termenul pe care-l analizează. De ce spun că aici se analizează şi lucruri obiective, subiective, pentru că în cazul în care sunt elemente obiective de neimplementare a unui angajament, atunci vorbim mai mult de o perioadă prelungită de conformare decât de începerea unei sancţiuni.

Dar, ceea ce cred, şi aici domnul Silvian Ionescu a menţionat foarte bine un lucru, care cred că este cel mai important în ziua de astăzi - vorbim de depozitele legale şi ilegale din zona rurală, unde trebuie mers neapărat ca toate localităţile rurale să aibă serviciu de salubritate, pentru că, din păcate, aici avem deficienţe mari. Din momentul în care avem aceste servicii de salubritate contractate, deja putem să vorbim de un şir de procese, prin care deşeul va ajunge în depozite conforme sau neconforme, dar încă funcţionabile în judeţele respective sau judeţele de vecinătate.

De aceea, cred că această situaţie de astăzi este controlabilă şi poate fi abordată foarte serios, dar, ceea ce cred, că nu a fost binevenită, este declaraţia ministrului mediului, la începutul anului, în care, fără să-şi dea seama până la urmă, foarte exact, de ceea ce spune, a dat această nuanţă 'gata, se opreşte ceasul cu privire la managementul deşeurilor, în vara acestui an'. Nu, România încă duce o perioadă de tranziţie şi de conformare, dar cu reglementări şi cu reguli din ce în ce mai stricte.

Silvian Ionescu: Încă două precizări, dacă îmi permiteţi.

Realizator: Domnule comisar general, imediat, chiar voiam să vă întreb: în ce situaţie se află procesul acesta de colectare a deşeurilor din mediul rural, lucru care în anii trecuţi nu exista, se descurca fiecare cum putea. Trebuie pusă la punct o întreagă reţea de colectare, probabil de la judeţ la judeţ.

Silvian Ionescu: Sigur că da, dar anii trecuţi erau cu totul diferiţi de anii actuali, pentru că nu uitaţi că din 2004 încoace a avut loc o descentralizare reală a surselor bugetare, către administraţiile locale, şi vorbim de cu totul alte fonduri, pe care le au acum la dispoziţie primăriile de comună - acesta este un punct.

Un al doilea punct este că, odată creat operatorul de salubritate local, răspunderea întreagă cade asupra umerilor lui, adică nu numai încasează pentru colectarea gunoiului, ci şi trebuie să investească pentru construirea acestor staţii de transfer. Staţiile de transfer sunt locuri special amenajate, în care se izolează stratul de pământ de gunoi, cu geomembrană, cu beton, se închide cu gard o asemenea staţie de transfer, în aşa fel încât să nu mai arate sălbăticia pe care o vedem pe drumurile de tarla din spatele fiecărei comune din România.

Realizator: Şi pe malul râurilor.

Silvian Ionescu: Şi pe malul râurilor, într-adevăr. Pe de altă parte, trebuie să ştie ascultătorii dumneavoastră că o asemenea procedură de infringement nu e sfâşitul lumii, nu e potopul lumii. La reuniunea de care vă vorbeam de la Bruxelles, Grecia a dat un exemplu pozitiv, spunând că a avut 57 de proceduri de infringement în 2004 şi că anul trecut a ajuns la 32 - se mândrea cu chestiunea asta. Procedurile de infringement sunt nu numai pe domeniul mediului. Infringement-ul înseamnă penalitate. Sunt pe toate domeniile. Sunt ţări, precum Irlanda, care primesc anual câteva zeci, dacă nu sute de procese de infringement de la Curtea Europeană de Justiţie.

Realizator: De data aceasta, în ceea ce ne priveşte, este vorba despre o problemă importantă şi care trebuie rezolvată.

Silvian Ionescu: Da, dar vedeţi dumneavoastră, ministrul Nemirschi, când a vorbit în ianuarie-februarie, de acei 200.000 de euro zilnic, era un calcul pe care îl făcuse la momentul respectiv, îl făcusem împreună, toate instituţiile din sistemul de mediu, şi era valabil pentru data aceea. De atunci încoace, lucrurile au evoluat şi au evoluat spre pozitiv şi vă spun că, din constatările noastre, administraţiile locale fac eforturi susţinute, deja Planul naţional de management al deşeurilor, implementat cu Agenţia de Mediu, Agenţia Naţională şi agenţiile judeţene, este un lucru realizat, este un lucru care curge şi sunt paşi importanţi care s-au făcut în ultimele 6 luni - vă spun în ceea ce mă priveşte....

Realizator: Aveţi o nouă evaluare în privinţa ....

Silvian Ionescu: Evaluarea de acum zece zile, v-am spus, care este, dar,, acum şase luni, evaluarea era cu totul alta. Vorbeam de vreo 3.000 de comune, care erau neconforme. Acum, sunt doar 2296...

Realizator: 2.300, aproape.

Silvian Ionescu: 2.300, da, dar asta este o situaţie de acum zece zile, între timp, probabil că s-a mai modificat; cinci-zece comune s-au mai conformat. Un exemplu pozitiv, pe care îl primesc de la comisarul-şef din judeţul Brăila, este faptul că îmi spune că, astăzi, judeţul Brăila se conformează.

Realizator: Am înţeles. Doamna Teodorescu, am înţeles că este vorba şi de implementarea serviciilor de salubritate, la nivelul tuturor judeţelor, serviciile care să colecteze gunoaiele în toate localităţile. Care este această situaţie? În ce judeţe se întâmplă acest lucru? În localităţile rurale există servicii de salubritate şi în ce judeţe nu există?

Maria Elena Teodorescu: Îmi este greu să vă dau acum date exacte cu privire la /.../

Realizator: Sau care sunt zonele cu mai multe probleme?

Maria Elena Teodorescu: Aş putea să vă spun, de exemplu, nu ştiu dacă ar fi elegant să încep acum să fac un top. Într-adevăr, trebuie să spun că Brăila este unul dintre judeţele care a reuşit să se conformeze. Acolo este demn de menţionat şi un parteneriat public-privatm în ceea ce priveşte deschiderea unui depozit conform. Ceea ce vă pot spune este căm în acest moment, din statistică, 20% din zona rurală este acoperită de către aceste servicii publice de salubrizarem şi trebuie precizat faptul că gestionarea acestor servicii intră în atribuţiile administraţiilor publice locale.

Realizator: Şi care este perspectiva? Care va fi ritmul de acoperirem la nivelul întregii ţări?

Maria Elena Teodorescu: Depinde de viteza cu care autorităţile locale reuşesc să încheie acele contracte cu  operatorul.

Realizator: Au termene-limită?

Maria Elena Teodorescu: Probabil că sunt...

Silvian Ionescu: Termenul a fost, doamnă, termenul a fost sau este mâine, 16.07.2009.

Realizator: Şi pentru existenţa acestor servicii de colectare a deşeurilor.

Silvian Ionescu: Sigur că da. Pentru ca să nu existe depozite neconforme, trebuia cam până acumm să existe aceste servicii, care să organizeze colectarea deşeurilor neconforme.

Realizator: Am înţeles.

Maria Elena Teodorescu: M-aţi întrebatm încă de la început - îmi permit să intervin - m-aţi întrebat despre, hai să spunem, un top al judeţelor, unde poate problema nu stă foarte bine. În primul rând, ar trebui să ne uităm pe Anexa nr. 5, dintr-o hotărâre a Guvernului, 349, unde este întreaga listă a tuturor depozitelor neconforme, şi cu termenele lor de conformare.

În unele judeţe există probleme şi o să-mi permit să amintesc judeţele Timiş, Alba, Cluj şi Vaslui. În aceste judeţe, considerăm că nu a fost numai vina autorităţilor locale. Judeţul Timiş este unul dintre judeţele care au făcut demersuri în ceea ce priveşte înaintarea spre aprobare, către Comisia Europeană, a unui proiect de construire a unui depozit conform. Din diverse motive, în schimb, proiectul a eşuat. Este unul dintre judeţele care, în schimb, încearcă tot felul de variante, tocmai în ideea conformării.

Realizator: Domnule comisar general, în situaţia...

Attila Korodi: Dacă îmi permiteţi să intervin /.../ şi aici, cred că domnul Silvian Ionescu poate să confirme - vorbim de judeţul Timiş. Încă în perioada 2005, când vorbeam de primele proiecte ISPA, care ar fi trebuit implementate pe deşeuri, judeţul Timiş era pe listă şi erau făcute toate diligenţele ca să se întâmple chiar de atunci. Judeţul Timiş cred că este un exemplu clar, în care, din păcate, negăsirea unor soluţii tehnice, la nivel judeţean, de a amplasa un depozit ecologic, poate să ducă un întreg judeţ într-un impas, din punct de vedere al gestionării deşeurilor.

Nici după patru ani de zile, nu au găsit acolo surse adecvate, chiar dacă acum - vorbim numai din monitorizarea de presă - observăm că şi acum încă sunt probleme şi nu sunt siguri că ceea ce au definit ca o locaţie pentru depozitul central poate să funcţioneze totalmente. Eu cred că o problemă reală, în afara zonei rurale, este aceea ca autorităţile locale să aibă puterea să decidă, împreună cu comunităţile locale, pentru că de multe ori vin blocaje, din cauza neacceptării unor depozite ecologice în vecinătatea diferitelor localităţi, de a găsi aceste locaţii, care sunt veriga, până la urmă, a soluţiilor la nivel judeţean.

Şi, în momentul respectiv, atunci, judeţul ştie care este busola către care trebuie să meargă, tot ce înseamna deşeuri, şi poate să se conformeze, pentru că la ora actuală, poate judeţul Timiş cât de cât se va conforma, pentru că vor depozita temporar, vor rezolva problema, dar problema vitală este să putem să spunem la anul, peste doi ani de zile, există o locaţie fixă, unde tot ce înseamnă deşeuri neutilizabile poate să ajungă să fie depozitate definitiv.

Silvian Ionescu: Cu alte cuvinte, doamnă, ce spune domnul ministru Korodi, ca să vă traduc pe înţelesul ascultătorilor, în Timiş, judeţ-campion în 2005, deci era în primele judeţe care îşi rezolvase problema teoretic, da, apelase la nişte fonduri ISPA, era înaintea tuturor celorlalte judeţe, dar patru comunităti locale, pe rând...

Realizator: S-au opus amplasării unor ...

Silvian Ionescu: ... dar, după ce au fost de acord; asta este ciudat.

Realizator: Am înţeles.

Silvian Ionescu: Deci, s-au făcut discuţiile publice, toată lumea a zis 'da', s-au pornit proiectele pe acele locaţii, şi după aceea s-au oprit, pentru că s-au răzgândit cetăţenii. Vedeţi dumneavoastră, comunitatea contează, dar comunitatea mică se supune intereselor comunităţii mari, şi noi ar trebui să definim mai bine, prin lege, această posibilitate ca, după ce investeşti, faci proiecte, aduci specialişti, cheltui bani, după ce faci toate lucrurile acestea, o mică comunitate îţi dă peste cap întreg judeţul.

Realizator: Ei, probabil, se temeau că va exista o poluare suplimentară în zona localităţilor

Silvian Ionescu: Pentru că nici noi nu suntem corecţi faţă de oamenii ăştia, doamnă. Ei toţi îşi imaginează că ce văd la televizor, ciorile de pe groapa Glina şi pungile de plastic care zboară pe câmp se vor repeta şi în aceste depozite ecologice, ceea ce este profund neadevărat.

Realizator: Există nişte standarde de mediu, bine stabilite, de depărtare de localităţi, pentru asemenea gropi ecologice?

Silvian Ionescu:  Sigur că da.

Realizator: Şi atunci, ce mai rămâne de făcut?

Silvian Ionescu: Rămân în mintea omului imaginile pe care noi le dăm la televiziune şi pe care le vede şi el pe câmp, şi el îşi imaginează că un nou depozit înseamnă acelaşi dezastru.

Realizator: Există standarde, în legătură cu adâncimea, mă gândesc, unor gropi de gunoi ecologice, ca să nu polueze pânza freatică?

Silvian Ionescu: Sigur, izolaţie totală ş.a.m.d. Sunt norme europene, care se aplică. Vă dau exemplul gropii Vidra, de lângă Bucureşti, care arată urât,/.../ pungile alea de plastic, pe care le zboară vântul, dar care se conformează - are staţie de epurare a şturmului, staţie de extragere a biogazului, a renaturat deja una din celule. La Vidra, peste cinci-şase ani de zile, se va face/.../.

Realizator: Şi, bine-bine, dar şi pungile alea de ce sunt acolo, pentru că şi ele poluează, până la urmă. Cum ajung acolo?

Silvian Ionescu: Păi, şi dumneavoastră şi eu suntem de vină.

Realizator: Mă rog, nu ştiu dacă dumneavoastră şi cu mine, în mod particular, chiar cred că nu e cazul.

Silvian Ionescu: Toţi cei 22 de milioane de locuitori suntem de vină, pentru că ne ducem gunoiul în plastic, la gunoi, pentru că nu colectăm separat gunoaiele, pentru că nu se fac staţiile de sortare dinainte de depozitarea finală a deşeurilor ş.a.m.d.

Realizator: Îmi spunea o colegă, înainte de intrare în emisie, apropo, fiindcă aţi deschis discuţia asupra colectării separate a sticlei, plasticului şi hârtiei, că, după ce sunt colectate aceste deşeuri, cine duce sticla separat, palsticul separat, hârtia separat, lucrătorii le amestecă.

Silvian Ionescu: Nu. Doamna a văzut că în maşina de gunoi se încărcau aceste containere la un loc, dar doamna nu ştie că în maşină există un compactor care izolează stratul sau, mă rog, separă straturile şi, atunci când ajunge la groapă, maşina nu mai ajunge să se ducă sus pe groapă şi să depoziteze.

Maşina descarcă la staţia de sortare şi straturile astea sunt preluate, sortate în proporţie de 75-80%. Deci, noi nu avem fondurile necesare, ca să organizăm şi colectarea selectivă. Noi colectăm cu maşinile, pentru că nu e nimeni la nivelul Germaniei sau la nivelul Franţei. Colectăm în maşini aceste trei containere, dar credeţi-mă că, la staţiile - şi se poate demonstra treaba asta - la marile depozite ecologice, care au toate staţii de sortare.

Realizator: Mă bucur că am clarificat o problemă. Pe de altă parte, v-aş întreba dacă toate comunităţile rurale ar fi gata, în acest moment, cu serviciile de salubritate, să colecteze gunoiul şi să-l ducă la nişte gropi ecologice, ar exista capacitate de primire, pentru tot volumul, în toate judeţele?

Silvian Ionescu: Cu siguranţă. /.../ să meargă la Agenţie, colega mea de la Agenţie  - v-am spus că sunt încă 101 depozite care funcţionează până în 2017, plus cele noi, care se instalează acum, deci, nu vorbim de o lipsă de capacitate de depozitare. Putem vorbi, în cazul judeţului Vaslui, de exemplu, pe care vi l-a citat tot colega mea, de o proastă gestionare a ideilor, să nu spun altfel, în sensul că Vasluiul va fi obligat, începând de mâine, să apeleze la vecini - la Bacău, la Galaţi, la Iaşi - să depoziteze la vecini şi, deci, să mănânce din capacitatea de depozitare a judeţelor vecine, pentru viitor. Asta nu e dezvoltare durabilă, că grevăm generaţiile viitoare.

Realizator: Plus că poluăm cu maşinile de transport.

Silvian Ionescu: Exact.

Realizator: Pentru că am intrat şi în domeniul ăsta mai larg, al colectării deşeurilor, există soluţii pentru ceea ce vedem la marginea tuturor oraşelor aproape, şi anume depozitele de gunoaie rezultate din materiale de construcţii, din demolări ş.a.m.d. Este asta o problemă? Doamna Teodorescu, domnul Silvian Ionescu, cine doreşte să răspundă. Doamna Teodorescu!

Maria Elena Teodorescu: Evident că erxistă şi legislaţie în acest domeniu; importantă este voinţa. Mai devreme, domnul comisar general a punctat cumva acest aspect.

Realizator: Voinţa, să ce?

Silvian Ionescu: Să te conformezi, să depozitezi la groapa de gunoi şi nu pe marginea drumului de la Vitan, de la Târgul de maşini, până la Popeşti-Leordeni, unde domnul Korodi ştie că am curăţat, în patru ani, de patru ori la rând, de la 2.500 până la 4.500 tone de moloz, iar constructorii continuă să facă ... Şi acum o să vedeţi, dacă mergeţi, deja este reînceput...

Realizator: Am văzut deja.

Silvian Ionescu: Nu este posibil, nu este admisibil. Au fost atâte scandaluri, chiar pe vremea primului ministru Tăriceanu, aduceţi-vă aminte, câte scandaluri au fost!

Realizator: De acord, dar ei nu vin aşa, pe nevăzut/.../ de nimeni.

Silvian Ionescu: Ba da, vin nevăzuţi, pentru că vin noaptea, la 12-01.

Realizator: Dar, dacă se cunoaşte practica?

Silvian Ionescu: Doamnă, Garda Naţională de Mediu are un efectiv de 540 de comisari de mediu, dintre care, în Bucureşti funcţionează 18. Ce fac eu cu oamenii ăştia? Îi ţin noapte de noapte, la Târgul Vitan?

Realizator: Nu ştiu. Pe de altă parte, există vreo...

Attila Korodi: Permiteţi-mi să intervin!/ab/dm/

Realizator: Vă rog, domnule ministru Korodi!

Attila Korodi: Dacă îmi permiteţi să intervin - şi aici sunt de acord cu domnul Silvian Ionescu - Garda asta de Mediu are resurse limitate, şi încă nu s-a terminat totalmente readucerea legislaţiei de mediu, în aşa fel încât să fie clare şi responsabilităţile la nivel local şi a /.../, dar, aduc două elemente, care sunt deja... o parte deja a soluţiei şi o parte deja trebuie finalizate ca soluţii.

Soluţia deja care există, din motivele pentru care observam, atât pe deşeuri moloz, cât şi pe deşeuri /.../ de animale şi aşa mai departe, transporturi ilegale, a fost modificată legislaţia cu privire la transportul deşeurilor, unde, la ora actuală, se poate merge până la confiscarea maşinilor cu care se face lucrul acesta.

Trebuie să-i mulţumesc foarte mult pentru că a observat şi din start, Garda asta de Mediu poate să dea o statistică, amenzile care sunt percepute în momentul prinderii acestor infractori sau contravenienţi, să le spunem aşa, că sunt contravenienţi, chiar dacă sunt foarte mari, din câteva transporturi ilegale repetate se scot, dar dacă luăm maşina de transport care îi este permisă la ora actuală de legislaţie, deja scurtcircuităm un sistem pe care îl foloseau.

Pe de altă parte, ceea ce n-am putut finaliza, dar au fost finalizate din punct de vedere al Ministerului Mediului, şi era în /.../ Ministerului Lucrărilor Publice, a fost finalizată o Hotărâre de Guvern, prin care... şi reglementam pe ce înseamnă deşeuri de construcţii, cu responsabilităţi. Eu cred că trebuie; acesta trebuie...

Realizator: Adică, în momentul în care se autorizează, spre exemplu, o construcţie sau o demolare, pot să facă dovada că duc deşeurile.

Attila Korodi: Exact, despre aceasta vorbim.

Silvian Ionescu: Haideţi, domnul Korodi, că ne-am ocupat de treaba asta şi că săptămâna trecută s-a armonizat textul cu Ministerul Dezvoltării şi că, probabil în următoarele şedinţe de guver,n va fi înaintat proiectul de Hotărâre de Guvern. Într-adevăr, a durat mult, dar au fost multe lucruri lăsate la voia întâmplării. De data asta, este obligativitatea ... această Hotărâre de Guvern este bazată pe obligativitatea Administraţiei Locale, să impună constructorului în autorizaţia de construcţie, ce face cu deşeurile din demolări. Deci, vorbim de deşeurile inerte.

Realizator: Şi să poate face şi dovada că a dus într-un loc, cum se duce maşina la "Remat", să ducă într-un depozit în care...

Silvian Ionescu: Există asemenea depozite, deja există şi funcţionează, e unul chiar în jurul Bucureştiului, depozit de materiale inerte.

Realizator: Vă mulţumesc pentru participarea la ediţia de astăzi a "Dezbaterii zilei", la Radio România Actualităţi, vă reamintesc că au fost împreună cu noi comisarul general al Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, vicepreşedinta Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, doamna Maria Elena Teodorescu, precum şi fostul ministru al mediului, Attila Korodi. Punem punct aici, dezbaterii noastre, ediţia a fost realizată împreună cu Magdalena Zăvoianu, eu sunt Alexandra Andon. O zi bună tuturor, în continuare!


Etichete romaniadeseuriuniunea europeanainfringement

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live