Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: SERVICIUL DE NOAPTE Joi, 26 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radiojurnal

20 Iulie 2020
Vizualizari: 3733
Comentează add

RRA: "România - Stare de alertă" - invitat Vasile Puşcaş, fostul negociator şef al României la UE, despre summitul UE de la Bruxelles.

"România - Stare de alertă" - invitat Vasile Puşcaş

radiojurnal

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (20 iulie, ora 14:05) - Realizator: Mihaela Ştefan - Liderii europeni încearcă să afle dacă este posibilă obținerea unui acord privind planul amplu de relansare economică europeană post-coronavirus la summitul Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles. Aflat la dezbateri, președintele Klaus Iohannis consideră că, deși mai este mult de negociat, toți liderii celor 27 de țări membre își doresc să ajungă la un acord cu privire la planul de relansare. Temele sunt complicate - a precizat în șeful statului - și a explicat că sunt discuții intense în legătură cu condițiile de acordare a sumelor din fondul de redresare.


Discutăm chiar acum pe aceast subiect cu invitatul special al ediției: profesor universitar doctor Vasile Pușcaș, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ministru al integrării europene, dar și negociator șef al României cu Uniunea. Bună ziua și bine ați venit la Radio România Actualități!


Vasile Pușcaș: Sărut mâinile! Bună ziua!


Realizator: Domnule profesor, dumneavoastră personal sunteți optimist? Se va putea ajunge până la urmă la un acord?


Vasile Pușcaș: Sigur că da. Sunt optimist că se va ajunge la un acord, dar acordul acesta nu va fi o simplă tranzacționare, o simplă târguială, așa cum din păcate este văzută în multe părți ale Europei şi chiar dincolo de Europa, ci va fi o negociere privitoare mai degrabă la viitorul Europei și tocmai de aceea lucrurile merg mult, mult mai încet. Era să spun că merg mult mai dificil, dar vreau să vă spun că în ultimul deceniu este cam prima negociere la nivel european care într-adevăr se referă la viitorul Europei, aceasta, cu toate că, majoritatea europenilor sau majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au în vedere să pornească economia statelor proprii având, în primul rând, pe masă propriile lor arierate. Or, dacă te gândeşti numai la arierate e destul de dificil, de aceea spuneam, chiar de la început, că este vorba de o tentativă, şi din criza existențială, o tentivă de a merge spre o altă cale a Uniunii Europene.


Realizator: Aţi văzut și dumneavoastră, premierul Luxemburgului spunea că nu suntem la aprozar. Dar aș vrea să știu, practic, ce implică acel uriaş pachet financiar de relansare economică și bugetară pe termen lung al blocului comunitar?


Vasile Pușcaș: Mă bucur că aţi pus lucrurile așa, pentru că, într-adevăr, negocierea nu are în vedere momentul acesta, ci o evoluție a Uniunii Europene pe termen lung. În primul rând este vorba de - şi de aici și marea dificultate -  o decizie referitoare la capacitatea Comisiei Europene de a contracta finanțări proprii şi de pe piața de capital pentru niște proiecte care sunt generale, care se adresează bunurilor comune europene. Lucrul acesta este absolut inovativ și firește că va da posibilitate la noi negocieri în ceea ce privește piața internă, în ceea ce privește uniunea bancară, în ceea ce privește uniunea bugetar-financiară, și așa mai departe, care sunt lucrurile rămase mult, mult în urmă din punctul de vedere al procesului integrării europene. În al doilea rând, este vorba de relansare economică și de aceea aminteam la începutul discuției că din păcate state membre sau unele state membre se gândesc mai mult, din punctul de vedere al politicienilor, la arieratele pe care le-au acumulat în perioada aceasta a crizei actuale și la altele mai dinainte. Aici este vorba de interesul anumitor politicieni, mai degrabă, și a unor grupuri politice, dar negocierea se orientează spre viitor, să facă din piața Uniunii Europene și din  economia Uniunii Europene o calitate mult crescută, competitivă, și aici vine a treia mare miză, care este legată de dezvoltarea Uniunii Europene în așa fel încât să poată face față competiției în globalitate. De aceea este orientat spre viitor, de aceea este orientat spre termen lung. De aici vor decurge, din această negociere sau din rezultatul acestei negocieri vor decurge foarte, foarte multe alte negocieri și, practic, înseamnă că Uniunea Europeană va intra într-un proces de /refondare/ sau de renovare. Bănuiesc că de aceea preşedintele Macron este atât de insistent şi bine face!


Realizator: Da, chiar se spunea la un moment dat că a bătut cu pumnul în masă. Domnule profesor...


Vasile Pușcaș: Să ştiţi că negocierile acestea sunt, mai ales cele de noapte sau de dimineață, nu sunt întotdeauna așa ca și în cărțile de povești, sunt ceva mai colegiale, haideți să spun.


Realizator: Domnule profesor, acest summit s-a prelungit cu două zile. Austria, Suedia, Olanda, Danemarca și Finlanda au refuzat ca 500 de miliarde de euro să fie distribuite sub formă de subvenții. Una dintre cele cinci țări, vorbesc despre Olanda, face și presiuni ca banii să fie acordaţi condiționat ca fiecare țară împarte să poată refuza cereri individuale de bani. Cum să înțelegem aceste poziții?


Vasile Puşcaş: În primul rând, dacă ne referim la Olanda, cu Olanda se negociază greu. Îmi amintesc cât de dificilă a fost negocierea de finalizare a capitolelor noastre în 2004 și principalul actor a fost Olanda și apoi Finlanda, care a însoțit-o. Şi până la urmă totuși am reușit să convingem și Olanda, și Finlanda că e bine ca România să adere la Uniunea Europeană. Sunt state care negociază, statele mici, statele care sunt dezvoltate, negociază acest aspect mult mai, să spunem, grav datorită faptului că ei se gândesc nu numai la ceea ce vă spuneam, cele trei direcții, dar se gândesc şi la aspectele imediate. Cum Italia, Spania se gândesc la niște aspectele imediate și Olanda contrează, și Olanda se gândește la anumite aspecte imediate. Iată, de exemplu, se vorbește ca colectarea sumelor pentru acest program de relansare economică să vină din anumite taxe. Una dintre taxele pentru care olandezii nu sunt foarte fericiţi este taxa pe tranzacții. Şi atunci companiile olandeze foarte, să zic prezente şi foarte active, foarte dinamice în anumite tranzacţionări se gândesc că vor trebui să susțină mai mult lucrul acesta, de unde și interesul lor de a fi cu ochii în patru în ceea ce privește maniera în care se cheltuiesc acești bani, în care se investesc acești bani, pentru că sunt state - și Olanda este unul dintre acestea - în care bugetele, spre exemplu, sunt foarte, foarte, bine controlate de Parlament și de societatea civilă și nu numai o dată pe an, atunci când se aprobă noile bugete, ci tot timpul anului. Deci, sunt surse de tulburari sau de neliniști politice. Lucrurile acestea trebuiesc oarecum aduse la un numitor comun și aici este rolul negocierii să se armonizeze punctele acestea de vedere din perspectiva unor angajamente care să... poate de tip gentlemen's agreement, care nu neapărat să intre în acord, dar care să deschidă calea viitoarelor negocieri şi pe celelalte aspecte ce vor decurge din acordul la care sperăm că se va ajunge.


Realizator: Domnule Vasile Pușcașu, o altă chestiune importantă. Condiționările legate de statul de drept pot fi un argument într-o dezbatere legată de salvarea economiei şi dacă da în acest caz România unde se află. Nu de alta, dar ne aducem aminte că anul trecut am avut un MCV cel mai dur din ultimii 10 ani.


Vasile Puşcaş: Sunt două aspecte în ceea ce ne privește pe noi şi în ceea ce priveşte dezbaterea. Maniera în care se lucrează și procesul decizional european solicită ca statele membre într-adevăr să fie state în care dreptul și legea și regulile și procedurile să fie respectate. Așa se poate lucra, așa se pot armoniza anumite puncte de vedere și numite decizii. Deci, discuția despre stat de drept mi se pare absolut fondată și eu cred că toate statele vor fi de acord. Maniera în care se evaluează, felul în care statul de drept funcționează, principiul acesta al statului de drept funcționează într-o ţară membră sau într-un stat membru şi altul, aici sunt lucruri care încă se discută. Din păcate, România în 2007 sau dacă vreți în decembrie 2006, când a agreat Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost tocmai un cobai ca să se ajungă la reguli şi valori şi principii care să se extindă la nivelul Uniunii Europene. Îmi pare rău pentru ţara mea și pentru noi că am acceptat să intrăm într-un asemenea joc și din păcate ne-a costat și ne va costa în continuare foarte mult. Dar statul de drept este una dintre valorile nu doar de bază ale statelor membre în UE, dar ale procesului decizional în Uniunea Europeană. Fără stat de drept nu se poate. Gândiţi-vă că toate statele, toţi liderii care acum îşi iau angajamente la Bruxelles vor trebui să vină în propriile state, să vină să propună legislație bazată pe statul de drept.


Şi lucrurile acestea vor trebui să funcționeze absolut transparent și absolut corelativ cu ceea ce fac celelalte state membre. De aceea, statul de drept este un principiu care e fundamental pentru evoluția Uniunii Europene.


Realizator: Domnule profesor, sunt în joc multe miliarde de euro. Odată alocați, cum se va face distribuirea, alocarea acestor fonduri? Care ar fi domeniile prioritare?


Vasile Puşcaş: Vedeți, tocmai aici este miza, că sunt 750 de miliarde - zicem acum; să vedem dacă se menține această sumă sau se duce mai în jos. Dar să ne înțelegem: această sumă se cumulează bugetului european, de peste 1.000 de miliarde! Deci este o sumă care, interdependent cu bugetul multianual viitor al Uniunii Europene, va face într-adevăr diferența din perspectiva evoluției UE. Şi de aceea miza, repet încă o dată, este foarte mare. Modul în care se va se va împărți va fi în funcție de prioritățile UE. De altminteri, s-a anunțat și... președintele Consiliul European a anunțat că și Comisia și Consiliul vor pune pe masă prioritățile UE, pe baza analizei semestrul european, care bănuiesc că se încheie, că a fost pe baza datelor din primul semestru al acestui an, și în funcție de prioritățile UE statele membre își vor acomoda propriile lor planuri, propriile lor programe de dezvoltare, și vor primi finanțări dacă intră în aceste programe de finanțare. Şi, să ne înțelegem, bugetul european are obligația să investească și să finanțeze bunuri comune europene. Şi dacă un program național sau un program statal nu se încadrează în prioritățile acestor bunuri comune europene, evident că nu poate pretinde de finanțare. Acesta este principiul care am înțeles că a fost discutat și se agreează tot mai mult. Modul în care, distinct, fiecare țară va face intrarea în programul acesta de relansare economică europeană va depinde de modul în care guvernele vor ști să negocieze după aceea cu Comisia și Consiliul.


Realizator: Până la urmă, sperăm și noi în unitate în diversitate și așteptăm vești de la Bruxelles. Sperăm să fie foarte bune pentru țara noastră.


Vasile Puşcaş: Şi să aşteptăm nu numai unitate în diversitate, ci mai ales unitate în programe și să ne ținem de strategii și de programele pe care le elaborăm.


Realizator: Mulțumesc tare mult pentru toate aceste explicații!


Vasile Puşcaş: Cu plăcere! Numai bine!/

(RS)


Etichete exclusiv radioromaniastare de alertarra(RS)vasile puscas

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live