Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CA PE ROATE Sâmbătă, 19 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Florin Lepădatu

4 August 2020
Vizualizari: 193
Comentează add

"România, stare de alertă" - invitat: dr. Simona Pârvu, director general al INSP.

"România, stare de alertă", invitat dr. Simona Pârvu, director general INSP

florin-lepadatu

    

Realizator: Ionuţ Dragu: Vorbeam în prima parte a emisiunii despre scenariile de evoluție a pandemiei pe care le analizează și specialiștii români, inclusiv de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în baza unui recent proiect de analiză a evoluției epidemiei de COVID-19 în România.

Proiectul vizează un sistem informatic integrat de supraveghere și modelare epidemiologică cu aplicații specifice, despre care află mai multe acum de la invitatul special al ediției, doamna doctor Simona Pârvu, director general al Institutului Național de Sănătate Publică.

Bună ziua și bun venit la Radio România Actualități!


Simona Pârvu: Bună ziua, dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!


Realizator: Doamna doctor, se pot face acum proiecții reale ale evoluției epidemiologice în România?


Simona Pârvu: Pe baza datelor acumulate pe parcursul a peste patru luni de epidemie putem face prognoze cu un grad mare de încredere pentru următoarele 30 de zile.

Rezultatul prognozelor realizate de proiectul, pe care adineauri l-aţi amintit, au destul de bună concordanță cu estimărilor făcute până pentru sfârșitul lunii august începutul lunii septembrie și de către alte instituții de prestigiu specializate în modelare în sănătate, precum Institute for Health Metrics and Evaluation din Washington, institut sprijinit financiar substanțial de diverse firme, evident.


Realizator: Ne puteţi spune mai multe despre acest proiect?


Simona Pârvu: Proiectul are o durată de circa trei luni, a început la sfârșitul lunii iunie și este implementat în parteneriat de Institutul de Științe Spațiale, care este de altfel coordonatorul proiectului, alături de acest institut în parteneriat suntem noi, INSP, Romanian InSpace Engineering şi Administrația Națională de Meteorologie.

Proiectul este finanțat cu aproximativ 900 de mii de lei, administrat printr-o instituție specializată din subordinea Ministerului Educației, respectiv Unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior a cercetării, dezvoltării și inovării.


Realizator: Din câte am înţeles vom avea și o aplicație mobilă?


Simona Pârvu: Da, principalul obiectiv al proiectului este realizarea unei aplicații informatice accesibile pe smartphone, care să permită identificarea contracțiilor cu persoanele depistate cu infecția COVID-19 în această situație, dar se poate crea și pentru alte alte epidemii, într-un mediul securizat și cu protejarea informațiilor private ale celor care vor instala această aplicație.

Evident, aplicația nu va fi obligatoriu de instalat pe telefon, nu va fi obligatorie.


Realizator: Am înţeles, da va fi destul de utilită, mai ales pentru cei care vor călătorii, poate, în perioada următoare în România.

Totuși, citeam pe site-ul institutului că decalibrarea modelului epidemiologic din România.

Cum a evoluat epidemia în România din punctul dumneavoastră de vedere?


Simona Pârvu: Epidemia în România a avut într-o primă etapă o evoluție crescătoare, după care știm foarte bine că a urmat un tren descrescător, respectivă în luna mai, iunie.

În acest moment suntem..., am fost într-un trend crescător, în această etapă ne aflăm într-un platou, cu un număr de cazuri situat undeva înjurând de 1.000 - 1.200 în fiecare zi, după cum am putut constata.


Realizator: Şi totuși, cât de mult timp sunt valabile datele pe care specialiștii le evaluează astăzi, spre exemplu?


Simona Pârvu: Prognozele au valabilitate de circa o lună, însă aceste prognoze se bazează pe datele acumulate până la data prezentă, până la data în care noi realizăm analizele.

Evident, dacă măsurile de prevenție recomandate - distanţarea, evitarea aglomerațiilor, portul măştii în spaţii închise, dar și în spații deschise aglomerate vor fi respectate - numărul de cazuri va descrește și atunci și prognoza se va modifica.


Realizator: Deci în perioada următoare ne putem aștepta la o scădere sau la o creștere?

Ce ne așteaptă în perioada următoare?


Simona Pârvu: După cum am constatat, în ultima săptămână rata de transmitere a scăzut și este undeva în jurul valorii de 1.

Această scădere este o veste bună, dar ținta noastră este să ajungă la o valoare subunitară, acest lucru însemnând, în fapt, transmiterea virusului încetinită.

Deci în acest moment am putea spune că în următoarea perioadă ne putem aștepta la menținerea în platou a numărului de cazuri și evident sperăm undeva, în jur a două, trei săptămâni, la o scădere a acesteia, cu condiția respectării de către populație a măsurilor recomandate.


Realizator: Iar această variație a numărului de cazuri poate să depindă de ce anume?


Simona Pârvu: Variaţia numărului de cazuri depinde strict de respectarea măsurilor de prevenție recomandate.

În condițiile în care aceste măsuri nu vor fi respectate, numărul de cazuri va crește, ceea ce de fapt s-a şi dovedit în ultima perioadă, în ultima lună.


Realizator: Plecând totuși de la datele existente, unii specialiști vorbesc de riscul epuizării locurilor pe secțiile de terapie intensivă în timp foarte scurt.

Există un astfel de risc?


Simona Pârvu: În condițiile în care numărul de cazuri a crescut evident, procentual, au crescut și numărul formelor medii, cât şi cele grave, ceea ce a dus la creșterea numărului pacienților în secțiile ATI.

Pe măsură ce numărul de cazuri va rămâne constant, numărul de cazuri confirmate zilnic, undeva la 1.200, 1.000-1.200, procentul formelor grave va fi undeva jur de 20%-50%.


Și aceste cazuri vor duce la supragalomerarea secțiilor ATI, deoarece pacienții din aceste secții nu eliberează patul respectiv într-o zi.

Deci acolo ei ocupă aceste locuri pe termen mai lung, de 10-20 de zile, motiv pentru care aceste secții, în condițiile menținerii numărului mare de cazuri, se vor aglomera, se vor supraaglomera.


Realizator: Și atunci cum influențează modul în care se face testarea?

În focare, și nu aleatoriu, de exemplu, raportul dintre cazurile nou depistate și cele active?


Simona Parvu: Testarea se realizează atât în focare, dar se testează și alte categorii de persoane conform metodologiei, respectiv persoane cu diferite comorbidități, persoanele cu afecțiuni oncologice sau cei care necesită un transplant.

Deci testarea nu se face strict doar pentru persoanele din focar.

Se testează cu regularitate persoanele din centrele rezidențiale.


Realizator: Iar pe final, doamnă doctor, care ar fi prioritățile următoarelor săptămâni, ținând cont și de perioada relaxată a lunii august?


Simona Parvu: Prioritățile sunt aceleași care au fost și până acum, în sensul respectării măsurilor de către populație, de port al măștii, de respectare a restricțiilor suplimentare care au fost instituite tocmai pentru a scădea numărul de pacienți și, desigur, de conștientizare a faptului că suntem în epidemie.

În perspectiva imediat următoare nu vom scăpa de acest virus, va trebui să ne învățăm cu un alt mod de trai și cu respectarea măsurilor pe care le auzim și sunt promovate de către mass-media, autorități și specialiști.


Realizator: Doamnă doctor, mulțumesc pentru timpul acordat la Radio România Actualități.

Să sperăm că aceste cifre vor fi mai bune și peste o săptămână, și peste două săptămâni, astfel încât rata aceasta să rămână sub 1 și să ajungă chiar spre 0, de ce nu?

Toți ne dorim același lucru.


Etichete stare de alertă

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live