Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal Luni, 20 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

26 Noiembrie 2019
Vizualizari: 470
Comentează add

“Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină a abordat o temă fierbinte: energia și strategia României de a-și asigura independența energetică.

România nu-și permite “luxul” să amâne măsurile de eficiență energetică

luminita-voinea

Ionuț Purica, Daniel Apostol si Maria Țoghină, în studioul emisiunii "Serviciul de noapte".

România are resursele necesare creșterii sistemului energetic, dar în acest moment nu există o viziune și o strategie energetică eficientă.

Suntem într-un moment de schimbare a paradigmei  energetice: trecerea de la sistemele de termoficare gândite pentru realitățile din anii ‘80, care nu se mai potrivesc zilelor noastre, la energia regenerabilă care devine o alternativă serioasă, pe care țările din jurul nostru o dezvoltă.

“Ne găsim într-un moment de schimbare de paradigmă energetică.  Pe partea de căldură, vorbim despre trecerea de la sistemele de  termoficare, gândite eficient la vremea lor, la noile tehnologii de încălzire.   Era momentul în care industria exista în jurul fiecărui oraș și atunci industria primea aburi și energie electrică în sistem, iar orașul primea apă caldă cu care se putea încălzi populația. După Revoluția din decembrie ‘89, industriile din jurul orașelor s-au schimbat puternic și toată această structură s-a dezagregat. Acum, fabricile mari și-au făcut centrale proprii pentru abur și căldură, iar orașele  încep să-și facă zone de tehnologie de încălzire. CET-urile încep să fie ținute  în funcțiune numai în anumite orașe, cu niște oameni care înțeleg cum să le facă viabile”, a spus președintele Asociației “Energia și Economia“, Ionuț Purica, expert în energie și mediu,  într-o analiză a sistemului energetic, făcută la emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

În ceea ce privește energia electrică,  am început să producem energie regenerabilă. Este vorba despre microhidrocentrale, turbine eoliene, panouri fotovoltaice, noi tipuri de tehnologii energetice.

O serie de consumatori devin pro-consumatori. Ei sunt și  producători și consumatori, prin faptul că folosesc  surse de energie mixtă la nivel rezidențial:  panouri fotovoltaice mici, turbină eoliană mică pusă pe casă, chiar acumulatori care pot să-ți permită să dai energie în sistem, subliniază Purica.

Investițiile, motorul dezvoltării sistemului energetic

Pentru un sistem energetic eficient este nevoie de investiții masive în rețelele de transport și distribuție a energiei termice și electrice.

Lipsa investițiilor se răsfrânge direct asupra cetățenilor, nevoiți să stea în frig și fără apă caldă, în plin sezon rece.

Locuitorii sectoarelor 1 și 5 din București simt pe pielea lor, chiar în aceste zile, ineficiența sistemului centralizat de încălzire.

Din cauza unei avarii la conductele RADET, a fost  imposibilă furnizarea apei calde și căldurii în aceste zone, timp de mai multe zile.

“Bucureștiul a fost  al treilea cel mai termoficat oraș din lume, după Moscova și Varșovia, prin anii ‘80. Treptat, rețelele s-au deteriorat, pentru că nu au existat investiții, reparații și nici o întreținere adecvată a rețelelor de distribuție. Există conducte care nu sunt bine izolate, altele corodate, care pot plesni oricând, lucrurile astea ar trebui controlate cu ajutorul tehnologiilor moderne. Vara ar trebui controlate rețelele cu aparate de control și s-ar putea interveni pe timp de vară”, a subliniat Ionuț Purica.

Aceeași situație o întâlnim și la rețelele de transport de energie și gaze naturale, care  sunt învechite și necesită investiții.

“Conductele au aceeași vârstă cu orașele și cedează  la diferențele de temperatură vară – iarnă. Este o lipsă a unui program coerent de investiții. Pe termen scurt și în pragul iernii nu poți schimba nimic”, afirmă jurnalistul Daniel Apostol, director relații externe al Federației Patronale Petrol și Gaze.

România și paradoxul sărăciei energetice

Deși România are resurse naturale și zăcăminte de gaze și țiței, populația este expusă unui grad ridicat de sărăcie energetică.

“Există, la ora actuală, zone din România unde sunt gospodării neracordate la rețeaua electrică și avem o suprafață mare, în zona rurală, fără acces la rețeaua de gaze. Doar 35% din locuințe sunt conectate la rețeaua de gaze”, explică Daniel Apostol.

În plus, subvențiile pentru energie termică și gaze se acordă unui număr nepermis de mare de cetățeni, pentru că în România nu este definită noțiunea de  “consumator  vulnerabil”.

“Nu e posibil să primim subvenții de la stat pentru familii cu situații financiare diferite. Statul ar trebui să adopte un criteriu mai serios de analiză a sărăciei energetice și a definirii consumatorului vulnerabil“ , punctează Apostol.

El a adus în discuție un studiu nou făcut de cercetători  francezi,  care au arătat cum poate statul român să reevalueze starea de sărăcie energetică și să redefinească consumatorul vulnerabil.

“Cercetătorii  francezi au venit și cu pachet de măsuri pe care,  dacă ni le asumăm, la nivel de autorități, într-un interval de timp rezonabil, 16 -18 luni,  statul poate reozolva problema consumatorului vulnerabil”.

La rândul său, președintele Asociației “Energia și Economia“, Ionuț Purica, expert în energie și mediu, afirmă că „suntem în contextul evoluției în care trebuie să ne trezim și să facem stategiile energetice”.

Pentru că  România nu își mai permite luxul să amâne  măsurile legate de eficiența energetică, susțin specialiștii în energie, prezenți în studioul “Serviciului de noapte” cu Maria Țoghină.

Interconectarea energetică României cu piețele externe

Transgaz are în  plan  să dezvolte intrerconectarea României cu mai multe piețe externe și pe mai multe puncte cardinale.

Unul dintre cele mai importante proiecte din care face parte și România este gazoductul BRUA.

Magistrala va alimenta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria cu gaze din Marea Neagră, un proiect cu o valoare totală de 479 milioane de euro.

“Magistrala de gaze BRUA ne plasează într-o altă ecuație a transportului, exportului  și importului de energie la nivel regional, care ne leagă de resursele de la Marea Caspică și de piața de energie de la Baumgarten,  Viena. Este un proiect finanțat de UE care traversează România. Este realizat în România cu ajutorul Transgaz”, explică Daniel Apostol.

El vorbește și despre gazoductul Iași – Ungheni, comparându-l cu un pod de flori energetic construit din România spre Republica Moldova.

“Legatura cu Republica Moldova prin magistrala Ungheni este o infrastructură care asigură Moldovei consum de gaze naturale din partea  României, este un altfel de pod de flori, un pod de flori energetic construit dinspre noi spre R. Moldova”.

Alte două proiecte energetice de anvergură ale României sunt noua centrală a Romgaz pe gaze naturale de la Iernut, care  înseamnă o unitate de producție consistentă și proiectul “Marea Neagră“.

“Avem resurse naturale și așteptăm  momentul în care vom vedea că la Marea Neagră platformele marine vor începe nu doar explorarea, ci și exploatarea acestor resurse“, opinează Daniel Apostol, director relații externe al Federației Patronale Petrol și Gaze.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 25/26 noiembrie 2019


Etichete energieRADETstrategie energeticăconducte de gazeenergie verde

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live