Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: RADIOJURNAL * Meteo * Sport Miercuri, 13 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Campanii şi Evenimente

Autor

Mario Balint, Ilie Pintea

11 Octombrie 2013
Vizualizari: 4493
Comentează add

Un documentar despre sacrificiu, performanţă şi profesionalism, despre soldaţi care au câştigat respectul celor mai puternice forţe armate ale lumii.

România în Afganistan România în Afganistan  - Conține audio România în Afganistan  - Conține video România în Afganistan  - Conține galerie foto

mario-balint-ilie-pintea

Foto: Mitraliorul unui elicopter cere face legătura între avanposturi (de Mario Balint)

Ca urmare a tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001, România a decis să participe, alături de alte state ale lumii, la Coaliţia internaţională de combatere a terorismului, condusă de Statele Unite ale Americii.

La 24 ianuarie 2002, conducerea Operaţiunii „Enduring Freedom” (OEF), expresia armată a Coaliţiei în teatrul de operaţii din Afganistan, a solicitat oficial autorităţilor române să contribuie la această misiune.

La numai cîteva zile de la această solicitare, militarii români au debarcat pe Aeroportul Internaţional din Kabul. Contribuţia efectivă (46 de militari) a constat, iniţial, într-un pluton de poliţie militară, o aeronavă C 130 B Hercules şi personal de stat major. Ei au participat la Operaţiunea NATO „Fingal”, care se desfăşura la acea dată sub egida ONU.

După numai cîteva luni, Parlamentul României a hotărît, la 30 aprilie 2002, creşterea nivelului participării cu trupe la OEF, aprobînd dislocarea unui batalion de infanterie cu un efectiv de 405 militari.

De la colbul deşertului la strălucirea diamantului

2002. Aventura afgană a Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab", din Craiova, condus de lt.col. Nicolae Ciucă, a început la 30 iunie 2002.

Pînă la 22 august, s-a executat transportul aerian al efectivelor în teatrul de operaţii, la Kandahar şi Kabul, şi s-a realizat joncţiunea cu tehnica transportată anterior, între 30 iunie şi 14 iulie, pe ruta Doha-Kandahar.

A fost o aventură epuizantă, soldată cu peripeţii. "Scorpionii roşii", nume dat de cineva în misiunea din Angola, acolo unde "adunau scorpionii cu lopata", nu aveau echipament adecvat condiţiilor de deşert, echipamentul de comunicaţii funcţiona greu, datorită reliefului, ca urmare a căldurii excesive agregatele aproape că nu funcţionau, mai ales cele electrice, computerele se înecau de praf şi, una peste alta, nici un oltean nu cunoştea dialectul pashtun din regiune.

Cu timpul, batalionul nu numai că s-a integrat, dar a ajuns să strălucească precum un diamant în colbul deşertului.

Batalionul românesc era format din cinci companii: două de luptă, una de artilerie, una logistică şi una de stat major, adică, în total, 405 militari - 63 de ofiţeri, 9 maiştri militari, 114 subofiţeri, 154 de gradaţi şi 62 de soldaţi. Scorpionii au în dotare: 12 TAB 77, 15 TABCc., 5 TAB cu aruncătoare de 82 mm, 1 TAB Cc NBC, 1 TAB CcGe, 1 PMC, 4 autostaţii Phanter, 5 ARO, un complet de comunicaţii prin satelit şi... o tabără "boboc", îngrijită şi bine pusă la punct.

Corturile au televizoare, frigidere, aer condiţionat şi alte aparate electrice. În această formulă, militarii români asigură securitatea aeroportului şi bazei, a operaţiunilor de descărcare, acţiuni de patrulare şi recunoaştere. Misiunea Pelendava, desfăşurată în apropierea graniţei cu Pakistanul, a fost un real succes, recunoscut chiar de conducerea operaţiunilor, la Tampa, în SUA.

"Au vrut să ne şi încerce"

Ora 8, Zulu. Primele misiuni în teatrul de operaţii din Afganistan ale Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, unitatea căreia i-a revenit responsabilitatea începerii acestui anevoios drum către crearea unui mediu de securitate stabil în această ţară, s-au executat începînd cu 14 iulie 2002, împreună cu militarii americani.

Misiunile generale ale militarilor români au inclus:
consolidarea securităţii pentru desfăşurarea proiectelor de reconstrucţie şi dezvoltare în zonele de responsabilitate;
securizarea şi controlul liniilor de comunicaţii de-a lungul autostrăzii A1 (Kabul - Kandahar) şi în vecinătatea rutelor cheie;
instruirea unităţilor Armatei Naţionale Afgane pentru a putea desfăşura acţiuni de luptă în mod independent (în vederea preluării responsabilităţilor privind asigurarea stabilităţii şi securităţii, de la forţele Coaliţiei);
participarea la acţiuni militare de stabilizare şi securizare împreună cu partenerii din Coaliţie şi Forţele de Securitate Afgane;
menţinerea progreselor obţinute prin interzicerea contactului forţelor insurgente cu populaţia;
sprijinirea extinderii autorităţii guvernului afgan şi dezvoltarea capacităţii instituţiilor guvernamentale, în paralel cu coordonarea eforturilor de reconstrucţie.

Poveştile încep să curgă. Oltenii sînt vorbăreţi şi fericiţi să vadă feţe noi.

"Au vrut să ne şi încerce. Eu, aşa cred... Primim carburant din Pakistan, cu cisternele. Cîte 10 odată. 100 de tone. Cisternele trec de controlul american. Cu specialişti şi cîini dresaţi. Un pakistanez, şofer, mesteca gumă şi asculta muzică la un post de radio. Ajunge camionul la noi. Surpriză! Pakistanezul ducea sub cisternă o bombă! Spulbera jumătate din tabără. L-am arestat pînă a scos o legitimaţie. Ne-a dat la o parte şi s-a întors spre punctul american de control. A scuipat în faţa lor, aşa cum fac afganii. Pe noi, ne-au lăudat a doua zi. Pe americani, nu i-am mai văzut de atunci la Punct Control".

Cum au ajuns românii să capete respectul trupelor speciale din cea mai teribilă armată din lume? Foarte pe scurt: între 24 şi 26 decembrie 2001 au avut loc, la Londra, negocierile pentru ISAF - un pluton de poliţie militară şi o aeronavă Hercules C-130, desfăşurate începînd din 26 ianuarie 2002 (data intrării Armatei Române în Afganistan!).

În 30 aprilie 2002, Parlamentul României hotăra participarea la Operaţiunea Enduring Freedom. La 11 mai 2002, USCENTCOM solicita oficial participarea cu un batalion de infanterie, prin decizia CISSMDA-SUA. La 13 iunie 2002, Guvernul României emite Hotărîrea 597, privind finanţarea misiunii pentru peioada 1 iulie - 31 decembrie 2002. Între 19 şi 24 mai 2002 are loc o recunoaştere în Baza Bagram, cea mai mare bază de pe teritoriul Afganistanului, iar între 1 şi 5 iunie, la Kandahar, baza cu cea mai mare putere de foc. Î

În urmă cu 12 ani, România şi-a început participarea în Afganistan cu: 3 ofiţeri de legătură la USCENTCOM - Tampa, pentru ISAF: 2 ofiţeri de legătură la Comandamentul Ankara, 5 ofiţeri de legătură Cmd. ISAF, 4 ofiţeri de legătură la Cmd. Kabul, 28 de militari în Plutonul de Poliţie Militară la Kabul (Operaţiunea Fingal, sub mandat ONU), 20 de militari în echipa C-130, la Karachi, în Pakistan. Enduring Freedom: 4 ofiţeri de stat major CJTF - 180 Bgram, 20 de ofiţeri de legătură, 405 militari în BI Kandahar. Alături de ei, din ianuarie 2002, Radu Dobriţoiu, primul corespondent de război român în Afganistan. Ulterior, semnatarul acestor rînduri!

La 28 ianuarie 2002, primii militari români care au plecat în misiune în Afganistan, au fost cei din plutonul de poliţie militară, comandaţi de locotenent-colonelul Gheorghiţă TEODORESCU şi cei din echipajul aeronavei C-130 Hercules. Transportul personalului, tehnicii şi materialelor s-a executat cu aeronava C-130 B, din dotarea Forţelor Aeriene Române. La misiunea ISAF, partea română a angajat forţe încă de la începutul misiunii (februarie 2002), constînd într-o aeronavă de transport C-130 B Hercules, un pluton de poliţie militară, personal de stat major şi ulterior un detaşament de informaţii militare, o echipă de control trafic aerian şi militari în două echipe de reconstrucţie a provinciilor (P.R.T./Provincial Reconstruction Team).

Misiunile Plutonului de Poliţie Militară:

* asigurarea serviciului operativ;
* asigurarea serviciului de pază la depozitele de muniţie;
* executarea recunoaşterilor pe ruta KABUL – BAGRAM;
* patrulare, recunoaştere şi marcare a prezenţei în zonă a forţelor ISAF;
* control trafic şi investigarea accidentelor rutiere;
* însoţirea convoaielor;
* escortă şi protecţie VIP/preşedinte;
* paza şi securitatea unor obiective;
* monitorizarea activităţii criminale din KABUL;
* control antiterorist;
* participarea la instruirea cadrelor didactice de la Academia Afgană de Poliţie din KABUL şi a personalului care asigură protecţia ministerelor.

Contingentul românesc s-a aflat pe toată durata misiunii sub autoritatea naţională şi sub controlul operaţional al Comandamentului ISAF, dislocat la Kabul.

Plutonul de Poliţie Militară a fost angajat cu întregul suport funcţional adecvat şi personalul necesar pentru desfăşurarea întregului spectru de misiuni specifice poliţiei militare:

* recunoaşteri terestre şi aeriene;
* asigurarea serviciului operativ;
* participarea la investigarea accidentelor de circulaţie, morţi suspecte, maşini capcană, escortări de convoaie militare;
* escorta şi asigurarea zonei de deminare sau intervenţie medicală;
* pregătirea forţelor afgane de poliţie militară;
* asigurarea securităţii VIP şi a obiectivelor ISAF;
* misiuni de control – verificare a regulilor de securitate;
* misiuni de control trafic rutier;
* patrulare şi culegere de informaţii din mediul civil.


Batalioanele de infanterie participante la OEF au fost:
B. 26 I. / Bg. 2 I. – 15.07.2002-18.01.2003;
B. 812 I. / Bg. 81 Mc. – 18.01.2003-18.07.2003;
B. 151 I. / Bg. 15 I. – 18.07.2003-18.01.2004;
B. 280 I. / Bg. 282 Mc. – 18.01.2003-18.01.2004;
B. 281 I. / Bg. 282 Mc. – 18.07.2004-18.01.2005;
B. 300 I. / Bg. 282 Mc. – 18.01.2005-18.07.2005;
B. 151 I. / Bg. 15 I. – 18.07.2005-18.01.2006;
B. 341 I. / Bg. 34 I. – 18.01.2006-18.07.2006.

Începînd cu luna septembrie 2006 Batalionul de manevră care executa misiuni în cadrul “Enduring Freedom” a trecut în subordinea Regional Command South/ISAF şi a fost redislocat de la KANDAHAR la QALAT, iar datorită cerinţelor operaţionale, în perioada 2006-2008, efectivele acestuia au fost dublate. Misiunea Batalionului de Manevră au fost: executarea de acţiuni militare în cadrul Operaţiei ISAF pentru sprijinul forţelor de securitate afgane (ANSF), în cooperare cu Forţele Coaliţiei (OPERAŢIA ENDURING FREEDOM – OEF), în scopul de a asista Guvernul Republicii Islamice AFGANISTAN pentru extinderea influenţei, exercitarea autorităţii şi menţinerea acesteia. Batalioanele de manevră au forţele dispuse în diferite FOB-uri (Forward Operating Base) şi execută următoarele sarcini:
* consolidarea securităţii şi reconstrucţia în zonele din vecinătatea oraşului QALAT;
* conducerea acţiunilor militare pentru securizarea şi controlul liniilor de comunicaţii din lungul autostrăzii A1 în vecinătatea rutelor cheie;
* menţinerea iniţiativei militare prin planificarea şi conducerea acţiunilor din cadrul operaţiilor de stabilitate şi securizare în care sunt implicate forţele NATO şi Forţele de Securitate Afgane din provincie;
* menţinerea pe o perioadă îndelungată a efectelor obţinute, prin interzicerea contactului forţelor insurgente cu populaţia;
* sprijinirea extinderii autorităţii guvernului afgan şi dezvoltarea capacităţii instituţiilor guvernamentale, în paralel cu coordonarea eforturilor de reconstrucţie.

Conceptul "Echipe pentru Reconstrucţia Provinciilor” a constituit o nouă provocare

Începând cu luna octombrie 2008, a fost introdus în teatrul de operaţii şi un element de comandă şi control, cu misiunea de a conduce operaţii în sprijinul păcii sub comandă NATO, în cooperare cu celelalte forţe aparţinând ISAF şi armatei afgane, în aria de responsabilitate. În funcţie de evoluţia prezenţei militarilor români şi de misiunile avute în teatru, acest element a fost redimensionat şi transformat. În prezent, acest element de comandă şi control coordonează acţiunile şi conduce operaţiile batalioanelor de manevră româneşti din provincia Zabul, precum şi ale echipelor de consiliere şi legătură şi ale detaşamentelor ANA Training.

Efectivele româneşti au fost suplimentate în anul 2010 cu aproximativ 600 de militari, prin introducerea a încă unui batalion de manevră. Batalioanele de Manevră, cu un efectiv de aproximativ 610 militari fiecare, execută misiuni în cooperare cu Forţele NATO şi ANA/ANSF în scopul eliminării influenţei insurgenţilor şi menţinerii controlului operaţional şi a libertăţii de mişcare din zona de responsabilitate (provincia ZABUL), precum şi pentru sprijinirea autorităţilor afgane în consolidarea securităţii.

Lansarea conceptului ,,Echipe pentru Reconstrucţia Provinciilor” (PRT) a constituit o nouă provocare pentru Armata României, care a participat cu ofiţeri CIMIC (cooperare civili-militari), ofiţeri specialişti în construcţii, poliţie militară şi medici, care au avut ca responsabilităţi acordarea expertizei de specialitate în vederea stimulării procesului de reconstrucţie a Afganistanului, participarea la realizarea coordonării între organizaţiile care au participat la reconstrucţie şi la extinderea influenţei autorităţilor afgane centrale şi în afara capitalei.

România participă, de asemenea, la efortul de mentorizare a Armatei Naţionale Afgane, începând din luna octombrie 2008, când a fost introdusă în teatrul de operaţii prima Echipa Operaţională de Consiliere şi Legătură (OMLT) de tip garnizoană, care a participat la îndrumarea, instruirea şi consilierea militarilor din cadrul unei brigăzi afgane. Ulterior, au fost dislocate încă trei echipe operaţionale de consiliere şi legătură, două tip batalion şi una de sprijin (CS), începând cu iunie 2009, aprilie şi septembrie 2010. Eforturile depuse de militarii români pentru instruirea militarilor afgani, au fost încununate de succes iar prima unitate consiliată a fost declarată operaţională în august 2010. În contextul actual al eforturilor de tranziţie şi al noului concept ISAF, Echipele de consiliere se vor transforma în Echipe de asistenţă militară iar prima echipă de asistenţă va fi dislocată în Afganistan începând cu luna august a acestui an.

România a sprijinit şi sprijină eforturile de operaţionalizare armatei afgane, în cadrul programului de instruire a Armatei Naţionale Afgane „ANA Training”, începând cu luna iunie 2003, în cadrul operaţiei „Enduring Freedom”, iar din luna mai 2010, în cadrul misiunii ISAF. Efectivele iniţiale de 46 de militari au suferit modificări, funcţie de cerinţele operaţionale ale structurii, în luna ianuarie 2011 acestea fiind de 27 de militari. Începând cu anul 2011, efectivele detaşamentului ANA Training au fost suplimentate cu 20 de instructori, prin introducerea în statul de organizare pentru misiune a unor echipe de instructori pentru Şcoala de Tancuri, Şcoala de Subofiţeri şi Batalionul de instruire funcţii specializate.

Suplimentarea efectivelor româneşti din Afganistan a condus şi la creşterea nevoilor de sprijin logistic, cu impact asupra responsabilităţilor şi structurii Elementului Naţional de Sprijin, care a participat în teatrul de operaţii Afganistan începând cu ianuarie 2004, având ca misiuni: asigurarea sprijinului logistic prin aprovizionarea contingentelor naţionale cu materiale trimise din ţară sau prin contractarea acestora pe plan local şi stabilirea legăturilor cu celelalte structuri militare sau civile care acţionează în teatru, în vederea integrării în sistemul de sprijin multinaţional.

Structura de sprijin naţional din teatrul de operaţii cuprinde un element naţional de comandă care are în subordine elementul dispuse pe aeroporturile din Kandahar şi Kabul.

În data de 30 martie 2006, Forţele Aeriene Române au preluat comanda Aeroportului Internaţional Kabul (KAIA), de la Forţele Aeriene Elene. Ceremonia a fost prezidată de locţiitorul comandantului Forţei de Asistenţă de Securitate Internaţională în Afganistan (ISAF), generalul maior Hans-Werner Ahrens. Cei 39 de militari români au încadrat funcţii în structura administrativă şi în cea de comandă a aeroportului, desfăşurîndu-şi activitatea în cadrul Forţei de Asistenţă de Securitate din Afganistan, ISAF, aflată sub comanda operaţională NATO.

În decursul a patru luni, detaşamentul românesc a îndeplinit misiuni de conducere a aeroportului, coordonare a operaţiilor aeriene zilnice, control al decolărilor, aterizărilor şi monitorizare a traficului aerian din zonă, analiză şi prognoză a condiţiilor meteorologice, menţinere a aparaturii de comunicaţii în parametri funcţionali, precum şi de suport logistic al operaţiunilor de pe aeroport. Militarii români şi-au defăşurat activitatea într-un mediu multinaţional, avînd în subordine şi colaborînd cu militari din celelalte state NATO. Misiunea lor nu a fost deloc uşoară. Aceştia au coordonat peste 15000 de mişcări de aeronave, privind transportul a peste 35000 de persoane şi a mai mult de 15000 m³ de mărfuri, într-un mediu geografic nefavorabil. Aeroportul Kabul se află într-o zonă înconjurată de munţi, ceea ce face decolarea şi aterizarea de pe/pe aerodrom foarte dificile. În plus, furtunile de nisip îngreunează activitatea, atît a piloţilor, cît şi a persoanelor responsabile de coordonarea şi supravegherea zborurilor. Nu în ultimul rînd, nu trebuie uitat niciodată că este o zonă de conflict, cu pericole multe şi neconvenţionale.

Începînd din luna octombrie 2008 în Teatrul de Operaţii AFGANISTAN a fost introdus EICC cu misiunea de conduce operaţii în sprijinul păcii sub comandă NATO, în cooperare cu celelalte forţe aparţinînd ISAF, în aria de responsabilitate (AOR) ordonată de comandantul Comandamentului Regional Sud (RC – SOUTH), în scopul sprijinirii guvernului afgan în procesul de menţinere a securităţii, stabilităţii, extinderii autorităţii de guvernare şi justiţie, precum şi de susţinere a efortului de reconstrucţie şi dezvoltare. Efectivele EICC: 12 militari (8 ofiţeri şi 4 subofiţeri). Tot din luna octombrie 2008 în TO AFGANISTAN a fost introdusă (OPERATIONAL MENTOR AND LIAISON TEAM - ECHIPA OPERAŢIONALĂ DE CONSILIERE ŞI LEGĂTURĂ -OMLT tip garnizoană) care participa la îndrumarea, instruirea şi consilierea militarilor din cadrul Bg.2 I. ANA, care asigură paza garnizoanei, în cadrul operaţiei ISAF.

Misiunile OMLT:

1. Consilierea statului major de garnizoană al ANA;
2. Instruirea personalului garnizoanei ANA pe domenii specifice de activitate;
3. Executarea de operaţiuni de asistenţă umanitară şi cu focus medical în cooperare cu garnizoana ANA şi garnizoana americană în aria de responsabilitate a garnizoanei ANA;
4. Evaluarea şi evidenţa nivelului de instruire şi capacităţii de reacţie, întocmirea şi transmiterea rapoartelor;
5. Realizarea legăturii între garnizoana ANA şi celelalte forţe ale Coaliţiei;
6. Executarea de patrule împreună cu militarii ANA pentru supervizarea acţiunilor acestora şi cîştigarea încrederii;
7. Consilierea militarilor ANA pe linie de operaţii de protecţie a bazei.

Îmi amintesc de o vizită în Kuweit, întorcîndu-ne din Iraq, împreună cu fostul secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, dr. George Cristian Maior, responsabilul de atunci cu politicile de integrare a armatei în structurile NATO. Domnia sa, un interlocutor fascinant (!), mi-a spus atunci, plimbîndu-ne, într-o seară, prin secţiunea de "electronice" a Bazarului din Kuweit City, că "succesul extraordinar şi profesionalismul exemplar al militarilor români în Afganistan au convins partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii, că armata română, dacă va fi primită în NATO va fi un furnizor important de securitate pentru colegii din Alianţă". George Maior, prefigura atunci, în acea seară caldă de vară, pe malul Golfului, următorul pas al României, integrarea în Uniunea Europeană. "Dacă acest lucru se va întîmpla, îţi spun să ştii, Armata Română va avea un rol determinant: este prima instituţie reformată a ţării şi, în acest context, este un exemplu pentru celelalte instituţii ale statului, că se poate. Militarii români sînt cei mai buni ambasadori pro-integrare a României în Lumea Occidentală"!

România a contribuit la procesul de stabilizare a Afganistanului încă din 2002, cînd ţara noastră s-a alăturat coaliţiei conduse de SUA, avînd ca scop reinstaurarea libertăţii în Afganistan şi înlăturarea terorismului din această ţară. După preluarea de către NATO a misiunii ISAF, în 2003, România şi-a sporit gradual contribuţia la efortul Alianţei, în paralel cu continuarea participării la operaţiunea “Enduring Freedom”, condusă de SUA. Cei aproximativ 1.800 de militari români contribuie la realizarea obiectivelor NATO în Afganistan de sprijinire a extinderii şi exercitării autorităţii guvernului afgan pe tot teritoriul ţării şi de furnizare a climatului de securitate necesar pentru activităţile de stabilizare şi reconstrucţie.

Prezenţa ANA se face simţită, acum, în aproape fiecare provincie acţionînd în cooperare cu forţele NATO/ISAF/PRT în misiuni specifice de patrulare dar şi cu forţele locale de poliţie pentru sprijinul acţiunilor acestora din urma. Fiecare batalion ANA beneficiază de o echipă de mentori pentru instruire. Iar plata salariilor se face prin aportul financiar, în cea mai mare parte, al SUA. Nivelul de pregătire şi echipare nu permite încă unităţilor ANA să execute misiuni majore fără asistenţa forţelor de coaliţie, mai ales la nivel mai mare de batalion. Responsabilitatea majoră a instruirii armatei afgane revine echipelor de însoţire, Embaded Training Teams (ETT), echipelor operaţionale de consiliere şi legătură, Operational Mentoring Liaison Teams (OMLT) şi echipelor de sprijin logistic, Logistic Support Teams (LST).

În cadrul eforturilor Alianţei Nord-Atlantice pentru pacificarea şi stabilizarea Afganistanului, România şi-a asumat conducerea, ca naţiune lider, începînd cu luna aprilie 2011, a activităţilor de pe Aeroportul Internaţional Kabul, pentru o perioadă de un an. Militarilor din cadrul Statului Major al Forţelor Aeriene le-a revenit responsabilitatea de a coordona activităţile pe un aerodrom care deserveşte zilnic între 450 şi 500 de zboruri, într-o zonă aflată în permanenţă sub semnul ameninţărilor teroriste. În acelaşi timp, rămîne un instructor fidel al ANA. Armata României s-a alăturat efortului aliaţilor de pregătire şi instruire a armatei şi poliţiei afgane, avînd angajate în acest proces mai multe Echipe Operaţionale de Consiliere şi Legătură (OMLT) şi cîteva zeci de instructori în programul ANA TRAINING.

Pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, o mare unitate din Armata României a avut dislocate, în anul 2010, într-un teatru de operaţii, în acelaşi timp, două batalioane de manevră şi o componentă de comandă şi stat major de nivel brigadă, în cadrul Combined Team Zabul, pentru asigurarea securităţii regiunii Zabul.

Pe parcursul anului 2011, militarii români au executat peste 6.000 de misiuni, acoperind o gamă largă de activităţi, de la misiuni specifice operaţiilor de contrainsurgenţă pînă la cele de escortă şi recunoaştere. Împreună cu echipele americane de reconstrucţie provincială şi cu cele formate din experţi agricoli, specialiştii militari români au participat la derularea proiectelor de dezvoltare, la construcţia de şcoli şi la organizarea şi securizarea unor acţiuni de amenajare a fermelor pentru localnici. La toate acestea se adaugă miile de kilometri străbătuţi cu tehnica şi echipamentele de luptă pentru protecţia convoaielor militare şi a căilor de comunicaţie strategice, care întregesc efortul considerabil depus de militarii noştri, menit să asigure, într-o manieră integrată, succesul operaţiunilor la care România s-a angajat ferm. Toate aceste realizări dovedesc profesionalismul şi camaraderia de care dau dovadă militarii români, cooperarea foarte bună cu aliaţii din cadrul ISAF şi cu militarii afgani.

"România este un valoros partener şi aliat în cadrul NATO"

2005. Militarii companiei americane "US Dragon" acţionau în Afganistan în cadrul Batalionului 26 Infanterie, din Craiova. Comandantul Forţelor Terestre Aliate din Europa şi comandant al Forţelor Terestre ale NATO, generalul american B.B. Bell, a declarat, atunci, că "este prima dată cînd o structură militară americană e subordonată unei alte structuri militare din NATO, care nu întîmplător, este tocmai din Armata Romaniei". Responsabilul NATO s-a declarat uimit de numărul de misiuni la care a participat tînărul batalion românesc, cu comandantul căruia, alături de steag, am ţinut să ne fotografiem. Generalul american a ţinut să menajeze susceptibilităţile conaţionalilor săi, spunînd: "nu este nici o problemă pentru noi că această companie se află sub comanda unui batalion românesc, pentru că România este o ţară membră NATO, iar românii sînt partenerii noştri". În perioada august-octombrie 2005, aproximativ 400 de militari ai Batalionului 26 Infanterie ,,Neagoe Basarab'' participau, în cadrul ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă de Securitate), la misiunea NATO de sprijinire a desfăşurării procesului electoral în Afganistan.

De atunci, istoria s-a repetat. În 2009, pentru a noua oară, în ultimii patru ani, soldaţii americani din Batalionul 1, Regimentul 4 Infanterie, se pregătesc pentru o desfăşurare în Afganistan, împreună cu partenerii lor din NATO, un batalion de infanterie al Fortelor Terestre române. Soldaţii americani se vor afla sub comanda strategică a unui ofiţer român, informa Army Times. Batalionul din SUA, o unitate de infanterie grea, ce sprijină Centrul Multinaţional de pregătire comună (JMTC) din Hohenfels (Germania), a sprijinit Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate încă din 2005, potrivit capitanului Caleb Hyler, comandantul companiei Bravo.

În prezent, în Afghanistan, trupele române administrează o zonă cam de dimensiunea Dobrogei, regiunea Zabul. Aici au în subordine o companie americană, fapt cu puţine precedente în istorie, ţinînd cont de superioritatea militară americană, precum şi de orgoliul unei mari puteri. De la al doilea război mondial încoace, cînd unităţi americane au acţionat şi sub comandă britanică, nu a mai existat un precedent, deşi s-ar putea să mă înşel. Oricum, nu cred că este puţin lucru, o recunoaştere indirectă a profesionalismului militarilor români, deoarece americanii nu şi-ar lăsa militarii sub o comandă în care nu au încredere că se poate descurca foarte bine.

Există două tipuri de misiuni în Afghanistan, ISAF (International Security Assistance Force) şi Enduring Freedom. La ISAF participă majoritatea ţărilor, este vorba de o misiune de asistenţă şi securitate în zonele relativ liniştite, scăpate de controlul talibanilor, chiar dacă mai apar şi aici atentatori, mai degrabă sub forma teroriştilor sinucigaşi. Misiunea de bază este Enduring Freedom, cea de luptă efectivă, care încearcă să smulgă de sub controlul taliban regiunile montane şi greu accesibile, mai ales cele situate lîngă graniţa afghano-pakistaneză, devenită un sanctuar pentru talibani şi Al-Queda. Dacă ne uităm doar pe cifre, sunt peste 150 000 de militari aliaţi în Afghanistan, dar doar 22 000 implicaţi în operaţiuni de eliminare a talibanilor, respectiv în Enduring Freedom. România participă la ambele misiuni, la cea de-a doua, cea mai importantă, Enduring Freedom, avînd peste 600 de militari angajaţi, alături de puţine ţări NATO care riscă să-şi trimită militarii în astfel de acţiuni primejdioase.

Acum cîteva luni erau doar şase state participante activ, printre care şi România. Mai mult, sînt multe ţări care ar dori să-şi trimită trupele speciale să se pregătească cu Delta Force-ul american, fără a putea spera că ar putea lupta alături de ei. Dar România, cu trupele ei speciale, luptă cot la cot cu Delta Force în Afghanistan. Din păcate, a trebuit să cadă la datorie căpitanul Petre Tiberius pentru a afla mai multe despre această colaborare. Acesta, membru al Batalionului Operaţiuni Speciale 1 „Vulturii” Târgu Mureş a fost ucis în acţiune la 3 aprilie 2009, în timp ce participa împreună cu Delta Force la o intervenţie armată pentru capturarea unor lideri talibani. De ani de zile, România nu a confirmat că ar avea trupe speciale, dar evidenţa a impus recunoaşterea existenţei acestora. Există, sînt active şi pregătite. Batalionul „Vulturii” Târgu Mureş şi Batalionul HUMINT (Human Intelligence) Buzău, iar acum o brigadă!

În ultima perioadă, principala cauză a morţii şi rănirii militarilor români o constituie atacul cu dispozitive explozive improvizate (DEI) pe timpul executării unor misiuni pe jos de către militarii noştri. Să sperăm că mijloacele de cercetare adecvate nu vor întîrzia prea mult, după modelul dotării cu vehicule blindate performante care a durat ani buni. Datorită excelentei colaborări cu militarii americani în Afganistan, militarii români au avut acces la cele mai moderne elemente de tehnică militară menite să protejeze viaţa în condiţii de risc maxim.

Statele Unite ale Americii a oferit spre utilizare 60 de vehicule blindate rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor, trupelor terestre române desfasurate în Afganistan.

„Asigurarea protecţiei tuturor aliaţilor noştri este una dintre priorităţile noastre. România este un aliat ferm al Statelor Unite, trupele terestre române luptînd alături de noi în provincia Zabul şi în alte zone din Afganistan”, a declarat şi Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein.

„Aceste vehicule blindate MRAP vor fi de mare ajutor soldaţilor români în misiunile lor de patrulare, protejîndu-i de bombele improvizate plasate pe drumuri” a mai adăugat ambasadorul american.

„Fiecare dintre ţările care susţin misiunea NATO în Afganistan are responsabilitatea de a oferi trupelor sale cel mai bun echipament şi cele mai bune mijloace de protecţie. Ca şi în Iraq, în Afganistan, Statele Unite ale Americii fac eforturi substanţiale pentru a sprijini toate ţările partenere în operaţiuni şi pentru a suplini lipsa de echipament şi de mijloace de protecţie. SUA au furnizat deja acestora vehicule blindate Humvee, iar cele de tip MRAP vor asigura protecţie sporită soldaţilor”, se preciza într-un comunicat al Ambasadei, care accentua că România este un valoros partener şi aliat în cadrul NATO, iar trupele sale îşi îndeplinesc misiunile din Afganistan în mod remarcabil.

Reamintesc că vehiculele blindate MRAP sînt variante ale vehiculului MaxxPro, menite să reducă numărul de răniţi şi să asigure supravieţuirea soldaţilor în urma exploziilor minelor, a dispozitivelor explozibile improvizate şi a atacurilor cu armament de calibru mic. Caroseria în formă de V protejează echipajul de impactul exploziei.

Din păcate, într-un teatru de război nici o protecţie nu este sigură. Cei mai mulţi militari, şase la număr, au fost ucişi în anul 2010, cu toţii în Afganistan.

Prin sacrificiu, performanţă şi profesionalism, dedicaţie şi determinare, Armata României se prezintă astăzi, la 10 ani de la prima participare în misiunea din Afganistan, ca o instituţie reformată şi solidă, interoperabilă şi compatibilă cu armatele statelor membre NATO şi UE, fiind un factor activ de securitate, un contributor major la îndeplinirea angajamentelor internaţionale ale statului român.

Armata României ESTE un ambasador veritabil al imaginii României în lume!


Etichete Afganistan 2013Exclusiv RadioArmata RomânieiconflictAfganistanKabulKandaharcoaliţieEnduring FreedomFingalScorpionii roşiiNATOSUAForţele Aeriene RomâneMark Gitenstein

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live