Ascultă Radio România Actualitaţi Live

România implicată într-o conferință despre refugiați la Vatican

România deține președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului din martie 2016, an în care a organizat peste 100 de evenimente în străinătate. La începutul lui martie 2017, președenția va fi preluată de Elveția.

Articol de Elena Postelnicu, Corespondent RRA în Italia, 17 Februarie 2017, 11:15

La Vatican a început, joi seara, Conferința internațională "Politici privind refugiații din 1933 până în prezent. Provocări și responsabilități", organizată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului, în colaborare cu Sfântul Scaun. În martie 2016, România a preluat președinția Alianței, urmând ca la începutul lunii martie 2017 să o predea Elveției. La evenimentul de la Vatican este prezent, pe lângă cei doi ambasadori de la Roma, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, profesorul Liviu-Petru Zăpârţan și ambasadorul României în Italia, George Bologan și președintele Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, ambasadorul Mihnea Constantinescu.

Mihnea Constantinescu: Această organizație se ocupă de istoria Holocaustului, de lecțiile pe care le putem învăța din această istorie și ca urmare știm foarte bine care sunt consecințele eșecului comunității internaționale de a răspunde eficient în situații de criză umanitară. Iată că deși circumstanțele privind situația actuală a refugiaților în Europa, dar și în alte locuri de pe glob sunt diferite față de condițiile din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fără îndoială că pot fi identificate și unele paralele între tratamentul refugiaților de atunci și acum, în special privind situații de închiderea frontierelor, creșterea fenomenului xenofobiei, utilizarea discursului umilitor sau dezumanizant la adresa refugiaților. Față de toate acestea cred că avem o datorie să tragem un semnal de alarmă, să avem o voce mult mai puternică pentru ca întreaga comunitate internațională să acționeze mult mai solidar.

Rep: Cum au primit reprezentanții Vaticanului colaborarea în cadrul acestei conferințe? Cred că sunteți pentru prima dată aici.

Mihnea Constantinescu: Eu nu sunt pentru prima dată la Vatican, însă Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului este pentru prima dată angajată într-o activitate comună, într-un proiect comun cu Sfântul Scaun. Este, aș putea spune, o deschidere cu o semnificație aproape istorică pentru activitatea Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Ne-am bucurat de tot sprijinul și de toată deschiderea din partea Sfântului Scaun și dovadă este faptul că la deschiderea acestei conferințe am avut o participare de nivel foarte înalt; l-am avut pe arhiepiscopul Paul Richard Gallagher, care este secretarul pentru relațiile cu statele al Sfântului Scaun, deci ministrul de Externe al Sfântului Scaun, de asemenea monseniorul Antoine Camilleri, care este vice-ministru pentru afaceri externe, deci este un adjunct al secretarului de stat pentru relațiile cu statele, multe alte personalități, care activează în cadrul instituțiilor asociate Sfântului Scaun, mediu diplomatic acreditat la Vatican și de asemenea reprezentanți ai instituțiilor accademice care activează aici. Participarea este impresionantă, dar nu numai atât, contribuția efectivă a reprezentanților Sfântului Scaun, cu moderatori, cu personalități care participă chiar cu cuvântări în aceaste două zile, arată interesul și, fără îndoială, preocuparea profundă care există aici, la Vatican, pentru problema refugiaților. Într-un fel sau altul, ideea noastră, a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, și, trebuie să mărturisim, ideea președinției românești la Alianță de a încerca un proiect comun cu Sfântul Scaun se datorează și îndemnurilor extrem de generoase și extrem de profunde și importante pe care Sanctitatea Sa Papa Francisc le-a făcut, în ultima perioadă, întregii comunități internaționale, pentru a se implica mai mult în gestionarea acestei problematici a refugiaților. Este, iată, și un răspuns pe care România se străduie să îl dea împreună cu celelalte state din Europa, într-un fel atrăgând interesul celorlalte state din Europa pentru o atitudine mult mai angajantă în această problematică umanitară.

Rep: În acest an, în care România deține președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, an care se încheie peste câteva săptămâni, au fost organizate numeroase evenimente. Îmi spuneați mai devreme că numai în străinătate au fost peste 100 de evenimente. Se vede rezultatul acestor conferințe?

Mihnea Constantinescu: Nu a fost vorba numai despre conferințe; sunt importante evenimentele și dezbaterile pe care noi le-am organizat pe parcursul președintiei României la Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului în străinătate. Cred, însă, că este poate mult mai important ceea ce am reușit să creăm în România, în această perioadă. În primul rând, trebuie să spunem că ne-am bucurat de o susținere incredibil de mare din partea președintelui României, care a fost foarte apropiat de agenda noastră, de modul în care ne-am desfășurat activitățile și ne-a încurajat să mergem înainte cu proiectele pe care ni le-am propus, atât în țară, cât și în străinătate. Sigur că cele două plenare ale Alianței pe care le-am organizat în România, la București și la Iași, au creat o preocupare din partea instituțiilor, din partea mediului academic, din partea experților preocupați de problematica Holocaustului, dar, mai mult decât atât, am reușit să atragem interesul și a altor categorii de public interesat sau preocupat de istorie, preocupat de problematica drepturilor omului și iată că suntem deja respectați și admirați pentru modul în care am reușit să promovăm programe de educație privind istoria Holocaustului, combaterea discriminării, antisemitismului, al xenofobiei, programe destinate funcționarilor publici, ofițerilor de poliție, magistraților, diplomaților și fără îndoială că aceste programe vor continua și în acest an. Ne bucură nu doar faptul că România s-a aflat undeva în prima linie a interesului internațional pentru această problematică, dar ne bucură pentru faptul că am reuțit să ne asumăm și să responsabilizăm în interiorul României cât mai multe segmente față de această problematică a Holocaustului și nu în cele din urmă față de problematica noilor fenomene ce apar, ce se dezvoltă din păcate în Europa: antisemitismul, xenofobia, rasismul și alte forme de discriminare.

Rep: Din păcate acte xenofobe și antisemite există în continuare și în prezent, așa cum spuneați și dvs. În acest an, în care România a deținut președenția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului – ați constatat care sunt țările, zonele în care s-au înregistrat mai multe astfel de cazuri?

Mihnea Constantinescu: Din păcate sunt fenomene pe care însăși noile tendințe de globalizare și mijloacele de comunicare cât mai larg le propagă difuz. Este greu să spui în acest moment într-o zonă sau în alta aceste fenomene se întâlnesc mai des. Este o preoccupare pe care o avem și o datorie să încercăm să găsim acele metode care pot preveni răspândirea unor astfel de mesaje, manifestări, atitudini; multe dintre ele sunt izvorâte din prejudecăți care se transmit de la o generație la alta din păcate. Pe de altă parte trebuie să recunoaștem că în Europa de astăzi fenomene precum cel despre care vorbim astăzi aici – problema refugiaților – crează și polarizări în ceea ce privește opinia față de acest fenomen, de multe ori tendințele acestea sau mișcările extremiste folosind cu dibăcie și într-un mod foarte subtil această motivație pentru a-și promova agenda estremistă xenofobă, uneori chiar antisemită.

Rep: Când se încheie practic președenția României la Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului?

Mihnea Constantinescu: Președenția noastră se va încheia la începutul lunii martie. A fost o președenție de un an de zile; urmează să predăm acest mandat colegilor elvețieni și odată cu predarea acestui mandat, fără îndoială, predăm și un inventar destul de substanțial de lucruri pe care am reușit să le realizăm, să le obținem în acest an atât în planul extinderii activității Alianței către alți parteneri de cooperare, dar și în planul instrumentelor de lucru ale Alianței, în primul rând prin obținerea pe timpul Președenției românești la Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului a definiției de lucru privind antisemitismul, un instrument extrem de important și de util pentru orice organizație internațională, pentru orice instituție care este preocupată de aplicarea legii de prevenirea și combaterea fenomenelor antisemite.

Explozii raportate în partea de vest a Ucrainei
În lume 29 Martie 2024, 08:32

Explozii raportate în partea de vest a Ucrainei

Mai multe explozii s-au auzit vineri dimineaţă, 29 martie, în regiunea vest-ucraineană Ivano-Frankivsk. Congorm...

Explozii raportate în partea de vest a Ucrainei
Apel insistent al preşedintelui Volodimir Zelenski adresat Congresului american
În lume 29 Martie 2024, 07:44

Apel insistent al preşedintelui Volodimir Zelenski adresat Congresului american

Programul de ajutor pentru Ucraina, în valoare de 60 de miliarde de dolari, este blocat în Congresul SUA încă de anul trecut.

Apel insistent al preşedintelui Volodimir Zelenski adresat Congresului american
Credincioșii catolici, protestanți și reformați marcheză Joia Sfântă înaintea Duminicii Paștelui
În lume 28 Martie 2024, 19:32

Credincioșii catolici, protestanți și reformați marcheză Joia Sfântă înaintea Duminicii Paștelui

Papa Francisc oficiază liturghia într-o închisoare de femei din Roma.

Credincioșii catolici, protestanți și reformați marcheză Joia Sfântă înaintea Duminicii Paștelui
România are printre cele mai mici costuri cu forţa de muncă din toată Uniunea Europeană
În lume 28 Martie 2024, 17:28

România are printre cele mai mici costuri cu forţa de muncă din toată Uniunea Europeană

Potrivit datelor Eurostat, ţara noastră este pe locul al doilea, dupa Bulgaria, în timp ce în alte state europene costul...

România are printre cele mai mici costuri cu forţa de muncă din toată Uniunea Europeană
Ucraina şi Polonia au făcut progrese în ceea ce priveşte deblocarea frontierei comune, spune premierul ucrainean
În lume 28 Martie 2024, 16:22

Ucraina şi Polonia au făcut progrese în ceea ce priveşte deblocarea frontierei comune, spune premierul ucrainean

Planul guvernelor Ucrainei şi Poloniei, de deblocare a graniţei este pus în aplicare, deşi "nu atât de repede pe cât ne-am...

Ucraina şi Polonia au făcut progrese în ceea ce priveşte deblocarea frontierei comune, spune premierul ucrainean
Avioanele F-16 "ar urma să ajungă în Ucraina la mijlocul verii"
În lume 28 Martie 2024, 12:33

Avioanele F-16 "ar urma să ajungă în Ucraina la mijlocul verii"

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că avioanele de luptă F-16, furnizate de aliaţii din afara ţării,...

Avioanele F-16 "ar urma să ajungă în Ucraina la mijlocul verii"
Dispute în interiorul Hamas referitoare la tratativele cu Israelul
În lume 28 Martie 2024, 08:40

Dispute în interiorul Hamas referitoare la tratativele cu Israelul

Negocierile dintre Israel şi Hamas privind o încetare a focului sunt afectate şi de faptul că atât în cadrul guvernului...

Dispute în interiorul Hamas referitoare la tratativele cu Israelul
Un diplomat rus a fost expulzat din Letonia
În lume 28 Martie 2024, 08:40

Un diplomat rus a fost expulzat din Letonia

Motivul expulzării diplomatului rus este legat de ceea ce autoritățile letonă au numit o "comunicare publică inacceptabilă și...

Un diplomat rus a fost expulzat din Letonia