Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MATINAL Vineri, 21 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

19 Ianuarie 2018
Vizualizari: 634
Comentează add

Ediţie Euroatlantica dedicată înzestrării Armatei României. Invitatul Euroatlantica: generalul în rezervă Decebal Ilina, fost secretar de stat pentru Armamente în MApN.

România - înzestrare şi securitate

radu-dobritoiu

Foto: Radu Dobritoiu.

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! O armată nu-şi poate îndeplini misiunea fără dotările corespunzătoare, fără personalul şi echipamentele necesare. Armata României a dovedit că dispune de militari profesionişti şi dedicaţi, dar din păcate înzestrarea trupelor cu echipamente moderne nu este la nivelul atins de militari. Aderarea la NATO s-a realizat, în primul rând, prin sacrificiul militarilor români care au acţionat în teatre de operaţii dificile, cum este Afganistanul, sau cum a fost Irakul, deseori cu tehnică învechită sau depăşită. Vorbim în această ediţie Euroatlantica despre înzestrarea Armatei României. Pornit în urmă cu câţiva ani, procesul de modernizare şi de echipare a armatei beneficiază acum şi de o susţinere financiară adecvată prin alocarea de 2% din produsul intern brut pentru Ministerul Apărării Naţionale. Invitatul Euroatlantica este generalul în rezervă Decebal Ilina, fost secretar de stat pentru Armamente în Ministerul Apărării Naţionale, dar şi în Ministerul Industriilor, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare şi al Direcţiei de Contraspionaj Militar. Tema ediţiei: "România - înzestrare şi securitate"

Bună seara, domnule general Decebal Ilina. Bun venit la Radio România Actualităţi.

Decebal Ilina: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Domnule general, o zicală pe care am învăţat-o de la militari spune că dacă nu ai comunicaţii şi nu se învârte roata, nu poţi îndeplini misiunea. Cât de adevărată este această zicală, pe care, repet, am auzit-o de mai multe ori de la militari în teatrele de operaţii.

Decebal Ilina: Este foarte adevărată, pentru că o armată care nu are sistemul nervos, aşa este considerat sistemul de comunicaţii, sistemul nervos al unei armate, deci fără acest sistem armata nu poate fi condusă. Din fericire Armata Română beneficiază de un sistem foarte performant STAR, sistemul de transmisiuni al Armatei Române a cărei realizare a început în urmă cu aproape 20 de ani şi care la momentul respectiv era unul dintre cele mai performante sisteme din Europa, deci făcut cu firma Marconi, cu mai multe firme occidentale. Deci un sistem care funcţionează foarte bine şi astăzi, care cu siguranţă mai trebuie upgradat, mai trebuie modernizat, mai trebuie într-un fel sau altul restructurat pentru că armata s-a tot restructurat şi atunci şi sistemul trebuie adaptat la noua configuraţie a armatei.

Realizator: Şi la războiul hibrid care conţine ca o componentă principală războiul informatic şi cel informaţional.

Decebal Ilina: Aşa este, astăzi comunicaţiile joacă un rol foarte important. Uneori aş spune că joacă un rol capital. Deci o armată al cărei sistem de comunicaţii poate fi blocat prin diverse forme, fie bruiaj, fie alte forme, armata respectivă va putea fi foarte uşor învinsă, fiind o armată care nu poate fi condusă.

Realizator: Germania a avut succese în blitzkrieg şi la început tocmai pentru că avea comunicaţiile foarte bine puse la punct.

Decebal Ilina: Pentru că sistemele acestea de comunicaţii foarte moderne au şi o criptare, deci în general înainte trebuia să criptezi folosind mijloacele analogice pe care le aveam noi acum 30-40 de ani. Fiecare comunicaţie trebuia criptată, deci trebuia codificată şi după aia decodificată, se pierdea foarte mult timp.

Realizator: La care se adaugă acuma şi saltul de frecvenţă.

Decebal Ilina: Salturile de frecvenţă, deci nici nu se mai poate pune problema ca o comunicaţie să poată fi interceptată printr-un sistem radio, pentru că informaţia respectivă poate fi transmisă prin trei-patru frecvenţe. Deci saltul de frecvenţă, până inamicul să zicem că identifică frecvenţa pe care tu comunici, aparatul a sărit pe o altă frecvenţă. Deci este foarte greu...deci din acest punct de vedere Armata Română stă bine. Poate este cel mai performant sistem pe care l-a făcut în ultimii 27 de ani armata.

Realizator: În zona comunicaţiilor avem şi un comandament al comunicaţiilor, aşa cum vom avea, avem pe hârtie, dar va exista şi un comandament pentru forţe speciale şi, de asemenea, separat de Comandamentul comunicaţiilor va fi şi un comandament pentru apărare cibernetică, ceea ce este foarte bine, în această nouă structură, sub umbrela Statului Major al Apărării, fostul Stat Major General, adaptată la ceea ce solicită NATO. Domnule general, la comunicaţii stăm bine. La personal, de asemenea, am amintit, stăm bine pentru că am fost alături de militarii români în misiuni foarte dificile şi nu numai că i-am văzut eu şi am fost alături de ei în misiuni şi nu mi-a fost frică să fiu alături de ei şi pot spune, să le dau siguranţa mea, viaţa mea pe mână. Nu este doar părerea mea ci şi a celor cu care am vorbit foarte sincer şi în Afganistan şi în Irak şi în Bosnia Herţegovina şi în Kosovo. Este vorba de partenerii, de aliaţii noştri şi chiar de populaţia locală care respecta foarte mult militarii. Bun, la capitolul personal stăm foarte bine, ceea ce nu au alţii care deşi au tehnică nu au personal şi militari cu experienţa noastră. Unde stăm destul de rău din punctul de vedere al înzestrării, domnule general?

Decebal Ilina: Sigur că din punct de vedere al personalului stăm destul de bine. Militarii noştri sunt instruiţi, au avut şi şansa şi posibilitatea să se rodeze în diferite teatre de operaţii militare, fie în Afganistan, fie în Irak, fie pe aici prin spaţiul fostei Iugoslavii, sau chiar şi prin Africa. Deci din punctul acesta de vedere eu cred că stăm bine. Potenţialul uman şi resursa umană este performantă. La înzestrare nu stăm foarte bine pentru că armata a avut în ultimii 15-20 de ani bugete de avarie, deci bugete prin care abia a supravieţuit şi abia şi-a putut plăti personalul. Dacă o luăm nu mai departe decât anul 2016. În anul 2016 cheltuielile de personal au fost undeva la 65% ceea ce mi se pare enorm, dacă luăm de exemplu că în acelaşi an 2016 Statele Unite ale Americii cu care ne place nouă tot timpul să ne comparăm, deci bugetul de apărare a fost distribuit 36,6% pentru cheltuieli de personal, 36,8% deci mai mult, cheltuieli de operare, şi aici merită reţinut, cheltuieli de antrenament, instrucţie, aplicaţii, exerciţii ş.a.m.d., 25% cheltuieli de înzestare şi 1,4% cheltuieli de infrastructură. Deci dacă luăm anul 2016 vedem că am cheltuit pentru personal 65%, de ce? Bugetul pentru apărare era foarte mic şi soldaţii trebuiau plătiţi, atunci nu mai rămânea nimic pentru înzestrare şi pentru instruirea personalului. Dându-se 2%, având mai multe resurse sigur că poate fi suplimentat procentul care va fi destinat achiziţiilor şi vedem că deja anul trecut au început o serie de achiziţii care vor fi continuate anul acesta. Şi dacă zece ani de aici înainte aramta va avea 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare cu siguranţă că înzestrarea armatei se va ameliora.

Realizator: Domnule general, există foarte multe opinii, mai ales în societatea civilă, bineînţeles, nu în mediul militar şi vă pun următoarea întrebare, poate şi dorind o explicaţie pertinentă pentru ca ascultătorii să înţeleagă rostul acestor achiziţii. Cheltuielile pentru securitate reprezintă o investiţie, sau sunt bani cheltuiţi?

Decebal Ilina: Reprezintă o investiţie, dar nu trebuie să cădem nici în capcana aceea în care să fim extrem de fericiţi că dăm 2% pentru înzestarare, că se constată o frenezie, dacă vreţi, mediatică, pe mine mă deranjează chestiunea asta, în care vorbim foarte mult şi cât de fericiţi suntem noi că dăm 2%  pentru apărare. Sigur că trebuie, eşti obligat. Dacă vrei să asiguri securitatea ţării nu se poate asigura decât cu anumite costuri, deci costă apărarea. Si trebuie s-o facem, că de fapt ne apărăm ţara şi ne apărăm moştenirea pe care ne-au lăsat-o generaţiile trecute.

Realizator: Dar o ţară securizată reprezintă şi un mediu dorit pentru dezvoltarea unor afaceri, pentru dezvoltarea unor companii?

Decebal Ilina: Da, este adevărat, şi din acest punct de vedere va trebui, eu cred că asistăm în etapa asta în care trăim, dacă vreţi, la o deturnare de fonduri, pe plan mondial vorbesc, către marea industrie de apărare, deci către complexul militar. Sigur că lucrurile acestea nu ar trebui să ne facă foarte fericiţi. Eu cred că oamenii ar avea nevoie de mult mai mulţi bani pentru învătămant, pentru sănătate, pentru infrastructură, pentru a trăi mult mai bine şi nu pentru înzestrare. Dar din păcate acestea sunt vremurile pe care le trăim şi trebuie să ne acomodăm vremurilor acestea.

Realizator: Cred că şi Rusia ar trebui să ţină cont de sfaturile dumneavoastră pentru că investeşte foarte mult în armată, în cheltuieli militare. În schimb, societatea nu este la un nivel de prosperitate foarte ridicat.

Decebal Ilina: Aşa este şi dacă ne amintim de aşa cunoscutul 'Război al stelelor' în care preşedintele Reagan, da, pe care preşedintele Reagan l-a lansat, lansând în acelaşi timp o competiţie cu URSS...

Realizator: O provocare.

Decebal Ilina: Şi i-a atras pe sovietici....

Realizator: În capcană, într-o cursă.

Decebal Ilina: Da, într-o capcană care a pus pe chituci economia sovietică. Nu a putut să o susţină, deşi Rusia cheltuieşte de şapte ori mai puţin pentru apărare decât SUA, din statistici.

Realizator: Să nu mai vorbim şi de China care....

Decebal Ilina: De patru ori mai puţin decât SUA.

Realizator: Sigur că da, dar ei aşa declară pe hârtie, dar se pare că real China investeşte mai mult şi pe mai multe căi.

Decebal Ilina: Acum, vreau să vă spun că şi în NATO sunt două categorii de ţări care cheltuiesc foarte mult pentru înzestrare. De exemplu, sunt şase ţări care au mai mult de 2% din PIB pentru înzestrare. SUA şi Marea Britanie, care au interese planetare, vor să conducă lumea, au interese în toate zonele lumii şi merită să-şi cheltuiască resursele.

Realizator: Dar să ne uităm şi la Polonia, pentru că....

Decebal Ilina: Dar, asta este prima categorie, şi a doua, ţări care sunt obsedate de pericolul unui atac. Grecia care este obsedată că o atacă cândva Turcia, Polonia, Estonia şi cu asta....

Realizator: Dumneavoastră ştiţi că s-au ciocnit două nave, una turcească şi una elenă, tot aşa din nişte greşeli, dar nu s-a întamplat nimic, nu s-a ajuns la acest război.

Decebal Ilina: Da. Şi la astea patru se adaugă şi România care are 2% din PIB.

Realizator: Bun, suntem pe flancul de est, dar să menţionăm, domnule general, totuşi că nu s-a întâmplat mare lucru, mai ales în industria românească de apărare, de la TAB-urile Zimbru, să spunem, sau TAB-urile 77 care erau cele mai parformante pentru forţele terestre. Contractul încheiat pentru achiziţia transportoarelor blindate Piranha 5 este cea mai mare comandă pe care industria românească de apărare o primeşte după 1990. Reprezintă, totodată, şi cea mai importantă achiziţie pentru Armata României care avea nevoie de înnoirea parcului de transportoare blindate. Să-l ascultăm pe ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, cu o declaraţie după semnarea contractului pentru cele 227 de transportoare blindate Piranha 5.

Mihai Fifor: Reuşim să semnăm un contract, zic eu, cu o importanţă majoră nu doar pentru înzestrarea Armatei, ci mai ales pentru industria de apărare românească. Aşa cum Guvernul României s-a angajat, iată un contract extrem de important care de altminteri duce la înzestrarea Armatei, întoarce în industria românească de apărare o sumă consistentă care va putea duce la relansarea unei întreprinderi de tradiţie din domeniul industriei de apărare, şi mă refer la Uzina Mecanică Bucureşti. Practic, anul acesta, în România vor ajunge primele 36 de transportoare blindate, din cele 227 cât numără pachetul, din care şase vor fi produse în România la UMB. Cred eu că este un pas mare înainte şi nu pot decât să-i felicit pe toţi cei care au lucrat la acest proiect, să-i încredinţez pe partenerii noştri de la MOWAG, de la GD, că în ceea ce ne priveşte vom respecta întru totul clauzele contractului semnat astăzi. Mulţumesc echipei MApN pentru modul în care, în mod exemplar, au lucrat, pot spune, de dimineaţă până noaptea târziu pentru ca această negociere să se finalizeze şi contractul să poată fi semnat astăzi. Şi sper să fie într-un ceas bun, iar Armata României să poată să spună în orice moment că este mult mai bine pregătită şi mult mai bine înzestrată începând şi cu acest program major de înzestrare.

Realizator: Domnule general, 197 dintre aceste transportoare blindate Prianha vor fi fabricate la UMB, în România. Există, este adevărat, şi interese, să spunem, americane în primul rand, pentru că Piranha se fabrica în Eleveţia, dar ei au fost cumpăraţi, concernul respectiv, de General Dynamics. Spuneţi-mi cât de importantă este această comandă pentru un suflu nou în industria românească de apărare şi bineînţeles cu o perspectivă de viitor pentru a fi capabili să ne producem singuri măcar mentenanţa şi ceea ce înseamnă modernizarea în viitor pentru aceste transportoare blindate, care să recunoaştem, nu sunt decât o floare cu care nu se va face primăvară, pentru că nu ne va echipa ceea ce înseamnă batalioanele operative de infanterie.

Decebal Ilina: Ar fi spectaculos de importantă dacă ar fi adevărată. Deci, nici nu se pune problema că primele 30, din primele 36.

Realizator: Primele 30 sunt făcute în Elveţia.

Decebal Ilina: Primele 36, din care 30 vin din Elveţia şi 6 le face Uzina Mecanică Bucureşti. Poate să le aducă ca la lego, puse chiturile şi românii să le scoată din ambalaje, să le monteze şi să le vopsească. Nu există aşa ceva. Deci, e o poveste că vor fi următoarele şase, după primele 30 făcute în România. Deci, domnul Dobriţoiu, eu vreau dacă avem timp să....

Realizator: Nu, ideea este, ca să traduc într-un fel ce a spus domnul ministru şi sunt sigur că am înţeles foarte bine. Din cele 227, în total doar primele 30 vor veni din Elveţia, restul de 197 se vor...

Decebal Ilina: Se vor monta.

Realizator: Se vor fabrica acuma....

Decebal Ilina: Păi fabricat înseamnă să se facă componente de la hidraulică, de la motor, de la şasiu şi eu ştiu, de la sistemul de conducere a focului şi sistemul de tragere şi toate, să se facă în România, ceea ce nu se poate, e exclus. Deci, lucrurile vor fi aşa: există o lege a offset-ului, pe care România nu a ştiut să o exerseze, pe care nu a vrut să o exerseze.

Realizator: Dar polonezii au ştiu cum să...

Decebal Ilina: Polonezii au ştiut şi vreau să mai dau un exemplu, ca să înţeleagă lumea. Cei care tot caută pretexte de ce nu fac offset. Zice: 'domne, noi facem de la ţără la ţară', toată lumea face de la ţară la ţară. Nu poţi să spui că tu semnezi contractul cu Statele Unite ale Americii, ci îl semnezi cu o firmă, că până la urmă firma stabileşte calitatea, termen de livrare, preţ şi aşa mai departe. Bun. Dar vreau să vă dau un exemplu care poate fi definitoriu, chiar cu Statele Unite ale Americi. Israelul primeşte în fiecare an două miliarde de dolari, ajutor din partea Statelor Unite ale Americii.

Realizator: Sub formă de împrumut, să spunem.

Decebal Ilina: Nu, nerambursabili, ajutor. Deci două miliarde de dolari în fiecare an, dar nu le de bani, ci le da produse militare, produsele şi le aleg evreii şi spun "domne, de două miliarde de dolari vrem F16, vrem"....

Realizator: F35.

Decebal Ilina: F35 şi aleg produsele, negociază preţurile la sânge şi după ce negociază preţurile la sânge, pe banii americanilor, spune "şi vrem o obligaţie 100% de offset" şi americanilor nu li se pare că evreii sunt obraznici, că pe banii americanilor le cer eu americanilor să facă şi offset, iar noi suntem foarte generoşi, spunem că încheiem contracte de la ţără la ţară şi că a zis odată Boc sau Cioloş, că pe contracte de la ţără la ţară nu se face offset. Legea putea fi modificată, dacă ăsta e deranjul, dar în lege spune că la 80% din valoarea contractului de achiziţie, trebuie să faci offset, direct şi indirect. Ce înseamnă direct? Direct înseamnă că întreprinderile româneşti participă cu diferite componente, piese subansamble, pe care le fabrică în România, la realizarea produsului respectiv, fie sub licenţă contractorului, fie prin tradiţia societăţii respective sau offset indirect, că în partea respectivă se obligă să cumpere din România produse superior manufacturate, nu cum vorbea odată cineva acum vreo 10 ani, că o să cumpere îngrăşăminte, mazăre şi aşa mai departe.

Realizator: Vă dau un exemplu foarte aproape de noi. Ungaria, şi vorbesc de o firmă recunoscută chiar, în domeniul acesta al industriei de apărare, SAAB, care în schimbul cumpărării de aeronave din Suedia, Ungariei i-a oferit o fabrică construită de la zero, pe teritoriul Ungariei, o fabrică de electrocasnice.

Decebal Ilina: Dar pentru asta statul român trebuie să-şi definească foarte clar care sunt domeniile de interes, ce urmăreşte Armata Română? Vrea să facă computere, vrea să facă maşini de spălat şi aşa mai departe, şi putem, stabilind această strategie, putem apela să ne transfere tehnologie firma respectivă, putem să-i dăm şi un coeficient de multiplicare dacă există un interes din partea română, iar firma respectivă se angajează că surplusul de produse care vor fi realizate cu tehnologiile respective, vor fi valorificate şi pe piaţa lor, că la un moment dat poţi să aduci o linie foarte modernă, să faci nişte produse şi să nu ai piaţă pentru ea. Că piaţa română e destul de limitată. Deci sunt o grămadă de mecanisme din astea, care partea română ar trebui să îşi formeze deprinderi, Să ştie să le negocieze, să aibă curajul să le negocieze şi să reprezinte exclusiv interesele României.

Realizator: Eu iau această veste, totuşi, ca una bună, că la Uzina Mecanică Bucureşti, unde se făceau tancuri înainte, iată, se mişcă ceva. Şi încă o veste bună pentru industria românească de apărare, Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea prin care Regia Romarm, prin Uzina Automecanica Moreni şi firma germană Rheinmetall, înfiinţează compania Romanian Military Vehicle Systems, care va fabrica transportorul blindat 8x8 Agilis, care va intra în dotarea armatei României. Într-un comunicat se arată că autoritatea de concurenţă aprobase anterior cererea celor două companii de derogare de la prevederile legii concurenţei, mai exact a permis înfiinţarea noii companii înainte de decizia Consiliului, având în vedere că riscul de a fi afectată concurenţa este redus. Iată, mai avem o potenţială sursă pentru achiziţia de  transportoare blindate aici, în România, dar să spunem că acesta este un parteneriat 50% românesc, 50% german.

Decebal Ilina: Mă bucur că există şi o firmă germană şi o firmă europeană. Deci, în ultimă instanţă, România trebuie să aibă grijă să stabilească un just echilibru, de unde şi cu cine face parteneriate. Deci, din punctul acesta de vedere, Rheimetall s-a mişcat foarte încet, în opinia mea, pentru că discuţiile pentru societatea asta au început pe vremea guvernului Cioloş, ştiu că era secretarul de stat Banea, la vremea respectivă... Au pierdut doi ani de zile, aşa a apărut GD-ul. Mi-e greu să cred că armata română va putea susţine şi din punct de vedere financiar...

Realizator: Din două părţi achiziţie...

Decebal Ilina: Să facă transportoare 8x8 şi cu GD-ul şi cu Rhein,etall, dar probabil se vor face unele 4x4 sau să dea Dumnezeu să le facem şi pe acelea 8x8 şi armata română să fie supraînzestrată cu transortoare moderne. Şi pentru asta va trebui o investiţie foarte mare la Moreni, pentru că acolo trebuie adusă o linie tehnologică şi Moreniul a  făcut 12.000 de transportoare în vremea /.../

Realizator: Am şi exportat foarte mult.

Decebal Ilina: Foarte mult, din Algeria până în RDG.

Realizator: De primele achiziţii importante pentru armată au beneficiat Forţele Aeriene Române. Este vorba de cele şapte aeronave de transport Spartan şi de prima escadrilă de avioane multirol F-16. Ilie Pintea ne oferă mai multe informaţii despre aeronavele militare achiziţionate de România.

Reporter: Ilie Pintea - Forţele Aeriene Române au beneficiat după 1990 de primele programe importante de înzestrare pentru Armata României. ÎN 2007, au fost comandate şapte aeronave de transport scurt, mediu, curier, Spartan C-27 J, cu un cost total al achiziţiei de aproximativ 200 de milioane de euro. Este un avion proiectat şi construit de Alenia Aeronautica. Avionul Spartan este destinat să execute misiuni tactice în operaţii de menţinere a păcii şi umanitare, asigurând transportul aerian ziua şi noaptea. Este capabil să transporte forţe, echipamente, vehicule, artilerie uşoară, elicoptere uşoare, diferite echipamente şi materiale şi să asigure desantarea sau debarcarea forţelor pentru operaţii speciale, materialelor şi echipamentelor. Poate opera perioade lungi de timp fără sprijin direct de la baza de dislocare în condiţii de relief şi climatice severe. Aeronavele Spartan au fost utilizate de Forţele Aeriene Române şi pentru misiuni medicale, dar şi la stingerea incendiilor. Cel de-al doilea program important de înzestrare pentru Forţele Aeriene Române a fost achiziţia de aeronave de luptă multirol F-16 Falcon la mâna a doua. Achiziţia a costat România aproximativ 628 de milioane de euro, preţul incluzând o escadrilă de 12 aeronave şi pregătirea piloţilor români şi a personalului tehnic. Avioanele F-16 achiziţionate din Portugalia au resurse în medie de peste 4500 de ore de zbor fiecare, iar perioada de exploatare va fi de minimum 20 de ani în condiţiile unui nivel de instruire de minimum 200 de ore de zbor pe avion. În paralel cu achiziţia de avioane F-16 a fost realizată o investiţie importantă la baza aeriană de la Feteşti, pentru ca infrastructura acesteia să fie compatibilă cu operarea aeronavelor cumpărate. MApN a început demersurile pentru a cumpăra încă 36 de aeronave F-16 şi doreşte, într-un orizont de timp de aproximativ 20 de ani, achiziţia de aeronave F-35.

Realizator: Domnule general, era necesară această achiziţie. Iată, Spartanul s-a dovedit util chiar şi pe plan intern pentru securitate internă, pentru evacuări medicale, pentru transport medical, dar şi pentru stingerea unor incendii. F-16, resursa de zbor la Mig 21 Lancer se apropie de final. E adevărat cu 12 F-16 nu facem mare lucru, dar să spunem că la Forţele Navale avem multe aşteptări, pentru că cele două fregate achiziţionate tot la mâna a doua din Marea Britanie cam în şapte, opt ani îşi termină resursa şi nu ştiu de ce le-am mai moderniza. Ce ne trebuie la Forţele Navale? Iată, corvetele, se tot vorbeşte despre ele.

Decebal Ilina: Da, probabil că se vor face cele patru corvete despre care se discută. Sigur că da, eu cred  că dacă nu se va face un program de modernizare complet, aşa cum a fost iniţial gândit; la cele două fregate o anume modernizare trebuie să le faci, pentru că eu mai spuneam şi cu alte ocazii: aceste două fregate sunt nişte hoteluri plutitoare, adică plimbă echipajele şi au un tun Oto Melara, nişte sisteme primitive de foc pe ele. Deci trebuie făcut ceva. Din acest punct de vedere, dacă se vor introduce în fabricaţie cele patru fregate, va trece un timp până când acestea vor intra în dotarea Marinei Militare. Deci va trebui făcut ceva şi cu modernizarea acelor două fregate. De asemenea, probabil că şi pentru forţele fluviale vor trebuie înzestrări noi, pentru securizarea frontierei, pentru pază ş.a.m.d. Dar în acelaşi timp, trebuie să luăm în calcul şi faptul că  fi cheltuiţi mult mai mulţi bani pentru cheltuielile de operare, adică pentru antrenamente. Spunea şi colegul dumneavoastră că vor zbura 200 de ore pe an fiecare avion. Păi, ora de zbor costă foarte mult. În acelaşi timp, eu vreau să mai revin puţin asupra offset-ului foarte scurt, de fapt, offset-ul înseamnă o echilibrare a balanţei comerciale - unu. Doi - sunt ţări care fac offset-ul în avans; deci semnează cu o firmă contractul de cumpărare şi după aia îi spune: fă contractul de offset, dar faci întâi offset ca să-mi dai mie resurse financiare, valută, ca să-ţi pot plăti echipamentul. Să nu ne fie jenă să folosim acest instrument.

Euroatlantica la final. Am discutat despre înzestrarea şi modernizarea Armatei României. Invitatul ediţiei a fost generalul Decebal Ilina, fost secretar de stat pentru armamente în Ministerul Apărării Naţionale, dar şi în Ministerul Industriilor, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare şi al Direcţiei de Contraspionaj Militar.

Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentră că aţi ascultat Euroatlantrica la Radio România Actualităţi.

 

 


Etichete Inzestrare Armata Romanieiachizitii armatageneral Decebal IlinaRadu DobritoiuIlie PinteaNicu Popescuachizitie F16achizitie Spartanachizitie Piranaachizitie F35

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live