Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CA PE ROATE Duminică, 27 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Mario Balint

6 Martie 2012
Vizualizari: 1653
Comentează add

Singura soluţie pentru valul de poluare ar fi ca peste zona respectivă să se toarne pământ pe care să fie plantaţi arbori. Momentan nu există fonduri pentru aceast proiect.

Risc de poluare în Clisura Dunării

mario-balint

Foto: Arhivă Mario Balint.

La sfîrşitula anului trecut, vântul ce suflă cu putere în Clisura Dunării a provocat o puternică poluare cu praf amestecat cu steril şi metale grele (Cupru, Zinc, Mangan, Plumb), de pe iazul de decantare Tăuşani–Boşneag al societăţii Moldomin SA.

Limitele de poluare, măsurate la o distanţă de 40 de metri de societate, înregistrau valori de 73 de ori mai mari decît maximele admise.

În aceste zile, zăpada s-a topit, iar vântul suflă cu putere pe malurile Dunării, un nou val de poluare fiind iminent.

În absenţa implicării statului, organizaţiile non-guvernamentale spun că vor să declanşeze o acţiune în instanţă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Praful ce se ridică precum un roi nu ţine cont de frontiere, de grăniceri, sau de norme sanitare.

În mod direct, în România sunt afectaţi 18 mii de locuitori, iar în Serbia 12 mii de locuitori.

Statisticile prezentate de municipalitatea din Veliko Gradişte, din Serbia, zonă grav afectată şi cu alte ocazii de aceeaşi poluare, arată o creştere semnificativă în ultimii 15 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi şi colon la locuitorii din ţara vecină, iar daunele directe produse de praf în ţara vecină ar fi de 4-5 milioane de euro anual, susţinea, la sfîrşitul anului trecut, Marius Olda, reprezentantul Regiunii Pancevo.

Statistica nu stabileşte însă o legătură directă între creşterea numărului de îmbolnăviri de cancer şi poluare.

În ceea ce priveşte iazul Tăuşani, aici urmează să se desfăşoare o activitate intensă de plantare, pe o suprafaţă de 20 de hectare.

Preşedintele Grupului Ecologic şi de Colaborare(GEC) NERA, Cornel Sturza-Popovici, care monitorizează situaţia în regiune, spune că statul român nu-şi poate lua efectiv mîna de pe această importantă sursă de poluare.

Formarea norului de steril este favorizată de încetarea funcţionării iazului în anul 2006, fapt care a condus la secarea apei de la suprafaţă şi favorizarea antrenării sterilului de pe haldă.

Cum soarele străluceşte, vântul suflă cu putere, iar sterilul este aproape uscat, locuitorii Clisurii privesc cu îngrijorare la ziua în care vor fi asediaţi, din nou, de furtuna sahariană.

Preşedintele GEC NERA, Cornel Sturza-Popovioci, spune că dacă autorităţile române nu vor începe anul cu măsuri serioase în zonă, organizaţia pe care o conduce va apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.


Etichete Clisura Dunăriipoluarevântprafgheaţă

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live