Revista presei locale 9 aprilie

Toate cele 11 lucrări donate de zece artişti plastici din România pentru a fi licitate în cadrul evenimentului caritabil „Vis albastru“, organizat de Asociaţia „Speranţa Andradei“ din Focşani, au fost cumpărate. Totodată, fiecare tablou din cele şase realizate cu participarea copiilor cu autism, beneficiari ai Centrului „Micul Prinţ“, luminează, de acum, casa unui om generos, care a dorit ca prin gestul său să contribuie la recuperarea acestor copii speciali. Cu o parte din banii colectaţi vor putea fi asigurate costurile terapiei pentru copiii cu autism ce fac parte din familii ce reprezintă cazuri sociale, precizeaza Monitorul de Vrancea.

La Piatra Neamt o parte din lucrările efectuate în zona Curţii Domneşti vor fi finalizate până la sfârşitul lunii mai. Turnul lui Ştefan cel Mare va fi deschis publicului în luna iunie şi va putea fi vizitat până la nivelul superior, aflam din Evenimentul regional al Moldovei.

In Gazeta de Sud citim ca au început pregătirile pentru redeschiderea celei mai înalte şosele din România, Transalpina. Drumul ar putea fi redeschis publicului amator de şofat la înălţime la sfârşitul acestei luni sau chiar mai repede, în funcţie şi de condiţiile meteorologice.

Reporterii de la cotidianul constantean Cuget Liber deapana trista poveste a Mănăstirii Colilia. Despre mănăstirea cu nume de iarbă, cum au numit-o unii, se ştie că este situată în locul în care a fost odată satul Colilia, plasat între Cogealac şi Grădina, încă din 1870, populat de nemţi, iar după 1940, de aromâni, şi în cele din urmă părăsit. Din tot ce a fost, au mai rămas zidurile unei biserici, astăzi total refăcută, reconstruită, alături de care îşi are sălaş un aşezământ monahal, primitor şi plin de Dumnezeu.

Colegii de la Pandurul stiu un alt lacas: Situată în apropierea Jiului, în partea de sud a Gorjului, Mănăstirea Strâmba se află la 30 km de Filiaşi şi 50 km de Târgu-Jiu, pe drumul judeţean care leagă oraşul Turceni de comuna Urdari. Aşezată între dealurile acoperite cândva de păduri seculare, mănăstirea are o istorie îndelungată, chiar dacă, acest lucru nu este atât de cunoscut ca în cazul altor instituţii similare de pe la noi. Începuturile acestui sfânt locaş de cult se găsesc la sfârşitul veacului al XV-lea, când domnitorul Radu cel Mare arată un interes crescut pentru viaţa religioasă din această zonă.

Având o lăţime care variază între numai 111 şi 135 de centimetri, Strada Sforii din Braşov este considerată a fi cea mai îngustă „uliţă” din Europa de est, motiv pentru care a devenit un punct turistic de necontestat în ultimii ani. Vizitatorii provin din mai toate colţurile lumii şi sunt ademeniţi de aceasta fie din motive istorice, fie din pură curiozitate, scrie Transilvania Expres. Cu patru secole în urmă, când a fost construită - potrivit documentelor - Strada Sforii nu reprezenta un punct de larg interes, deşi era cea mai strâmtă uliţă a cetăţii. În fapt, pentru locuitorii „Kronstadt”-ului, aceasta era un simplu coridor folosit de pompieri pentru a ajunge repede la intervenţii.