Revista presei locale 3 aprilie

Optimismul managerilor hunedoreni este reflectat de piaţa muncii- scrie cotidianul Servus. Cu o cerere constantă de aproximativ 400 de slujbe în fiecare săptămână, piaţa muncii din judeţ dă semne de revenire. Aceasta în condiţiile în care, în primele luni ale acestui an cererea de forţă de muncă nu a depăşit o medie săptămânală de 150 de posturi.

În ciuda handicapului mental de care suferă, beneficiarii Complexului de la Târgu Cărbuneşti învaţă zi de zi cum să îşi poarte singuri de grijă. Cele 41 de persoane adulte cu handicap locuiesc într-un imobil la a cărui realizare a contribuit o familie regală din Luxemburg în 2006, citim in Gazeta de Sud. Persoanele din complexul de servicii comunitare au învăţat că există oameni dispuşi să le ajute să înveţe o meserie. De-a lungul anilor, pe aici s-au perindat mulţi bolnavi, iar unii dintre ei au reuşit să îşi facă un rost în viaţă.

Şcolarii din Călimăneşti şi Pădureni fac naveta cu „ia-mă nene“, aflam din Monitorul de Vrancea. Deşi primăria oraşului Mărăşeşti dispune de un microbuz şcolar, îl poate folosi doar parţial, şi doar pentru elevii din satul Haret. Aceştia sunt transportaţi de acasă la şcoală, dar nu şi retur.

Nu mai are balta peşte! constata reporterii de la Obiectiv Vocea Brailei. După privatizarea fostei Întreprinderi Piscicole Brăila şi intrarea în faliment a succesoarei acesteia, tot mai puţine exploataţii piscicole mai fac treabă ca la carte. Astfel, producţiile sunt din ce în ce mai mici, iar Brăila "importă" peşte din alte judeţe. Braconajul pe Dunăre a decimat fauna acvatică, în timp ce din amenajările piscicole se fură chiar şi jumătate din producţia de peşte; în final brăilenii plătesc scump această "factură": preţul peştelui la piaţă a explodat pur şi simplu.

Povestea Hanului Balcan din Centrul Constanţei o gasim publicata in Cuget Liber. La începutul secolului XX, la Constanţa, una dintre cele mai emblematice clădiri începea să răsară. Potrivit legendelor urbane, misteriosul proprietar, căci nimeni nu l-a cunoscut, a comandat unui arhitect să construiască o casă de vacanţă, şi a plecat într-o călătorie de afaceri. Când s-a întors şi a văzut construcţia, proprietarul a considerat că cel mai bine ar fi să o transforme într-o cârciumă.
Astfel a luat naştere „Hanul Balcan“. În scurt timp aici a ajuns să se adune toată „spuma“ Constanţei. Acum, Hanul Balcan zace în mizerie, devenind „hotel de lux” pentru maidanezii din zonă şi ghenă de fiţă pentru mizeria de nedescris adunată în curtea interioară. Clădirea se află pe lista monumentelor Constanţei.

Clujul riscă să piardă încă o clădire monument istoric, după cea a Muzeului de Artă, care a fost retrocedată moştenitorilor în proporţie de trei pătrimi. E vorba despre Casa Hintz, în care se află cea mai valoroasă colecţie de istorie a farmaciei. Ziua de Cluj precizeaza ca urmaşii familiei Hintz cer fie 2 milioane de euro, fie să li se retrocedeze imobilul din Piaţa Unirii, care are o valoare cu totul specială, având în vedere că aici a funcţionat prima farmacie a Clujului. Clădirea adăposteşte cea mai veche colecţie de istorie a farmaciei.