Revista presei locale 28 februarie

515 ţărani din 12 comune vrâncene au început cursuri de formare profesională în cadrul proiectului „Dezvoltarea pieţei muncii prin promovarea ocupaţiilor neagricole în mediul rural”, aflîm din Monitorul de Vrancea. La Negrileşti, 26 de crescători de animale participă la cursurile de preparatori produse lactate. Pentru a învăţa tehnologia laptelui, la cursuri au venit şi crescători de animale din Păuleşti. Oamenii sunt mulţumiţi mai ales pentru că diploma primită la finalul cursurilor le asigură posibilitatea de a-şi vinde caşcavalul de Negrileşti şi brânza la pensiuni dar şi, de ce nu, în magazine.

Nu-i căutaţi pe primari la birouri! Sunt la Bucureşti!- s-au interesat pentru binele cetăţenilor jurnaliştii de la Pandurul. Aproape un sfert din edilii gorjeni, dacă nu şi mai bine, vor fi zilele acestea de negăsit pe la birourile în care îşi desfăşoară activitatea cotidiană, cu toţii fiind plecaţi în capitală, unde are loc şedinţa anuală a Asociaţiei Comunelor din România. Primarii Gorjului au plecat încă de ieri spre Bucureşti, şedinţa la care participă fiind programată să dureze până pe 3 martie.

Ziua de Cluj îl prezintă pe Marius Madă, unul dintre românii care au reuşit să pornească o afacere în Italia şi chiar să obţină un premiu de "Imprenditore nato" ("Afacerist înnăscut" ) în regiunea italiană Veneto. Madă a primit premiul după ce a venit cu ideea de a crea un termoşemineu electronic, dar cu lemne. Bărbatul crede că dispozitivul creat este potrivit pentru unităţile de învăţământ. Noxele produse sunt la jumătate faţă de cele produse de un termoşemineu obişnuit, iar partea electronică gestionează toate fazele de combustie.

Reporterii de la Informaţia de Severin au remarcat dezinteresul concetăţenilor faţă de ajutoarele Uniunii Europene. Dacă distribuirea aces­tor alimente a început în toamna anului 2010 cu cozi şi mare înghe­suială, spre final, severinenii, din ruşine, dezinteres sau poa­te indolenţă, au lăsat primăria cu alimentele în depozit. Făina, zahărul, pastele făinoase şi chiar biscuiţii par să prisosească mai degrabă decât să folosească nevoiaşilor, iar angajaţii spun că mai sunt încă 2.398 de beneficiari care se lasă aşteptaţi. Astăzi este ultima zi când mai pot fi ridicate ajutoarele.

Din cotidianul constănţean Telegraf aflăm că s-a înfiinţat un Centru de pregătire pentru supravieţuire pe mare la Tuzla. România a intrat în cercul select al ţărilor care pot spune că îşi pot pregăti singure personalul din industria offshore. Unele dintre cele mai rânvnite şi costisitoare atestări, având în vedere că centrele de pregătire pot fi numărate pe degete, vor putea fi obţinute de la sfârşitul lunii februarie la Şcoala de Supravieţuire pe Mare de la Aerodromul Tuzla Regional Air Services (RAS).

Cititorii Tribuna Sibiu au parte de lecţia de independenţă. Profesoara se numeşte Alexandra Marica şi este din Cisnădie. De 15 ani face naveta între Cisnădie şi Cluj-Napoca, acolo unde urmează studiile. A urmat cursurile Liceului pentru deficienţi de vedere pentru că este nevăzătoare, iar pentru Facultate a ales Universitatea „Babeş-Bolyai”, mai precis specializarea Psihopedagogie specială. În vară, Alexandra va îmbrăca roba de absolvent, dar nu va încheia socotelile cu şcoala: se gândeşte deja la masterul pe care vrea să îl urmeze. În această toamnă Alexandra Marica ar putea avea posibilitatea să se întoarcă la Sibiu şi să lucreze cu copiii nevăzători. Pentru asta e necesar un singur lucru: ca mult dorita clasă pentru copii cu deficienţe de vedere să fie înfiinţată.

Evenimentul regional al Moldovei anunţă: Urmaşul lui „Strâmbă-Lemne” locuieşte la Nemţişor, comuna Vânători Neamţ. Cunoscuţi pentru obiectele pe care le realizează din lemne strâmbe, Vasile şi Mariana Neamţu sunt nelipsiţi de la târgurile meşterilor populari, iar gospodăria lor este un adevărat muzeu de etnografie. „Într-o zi, mergând prin pădurile noastre, am găsit un lemn prin pădure care semăna cu un şarpe. L-am luat acasă şi l-am păstrat. Am găsit apoi alte lemne strâmbe, pe care le-am adunat şi am făcut din ele un balansoar. Aşa am început. Un om din sat l-a văzut şi s-a ţinut de mine ca să-l cumpere. Am lucrat şi altele şi am văzut că au căutare“, povesteşte Vasile Neamţu.

Unul dintre cele mai ciudate sporturi olimpice, curlingul, cunoscut de români doar din transmisiunile televizate, poate fi practicat acum şi în ţara noastră. Un grup de prieteni din Braşov, în frunte cu Alin Coliban, au format Federaţia Română de Curling, totodată luând naştere şi echipa naţională. Normal, „tricolorii” se află momentan în ultima grupă valorică. Dar să nu disperăm. Colegii de la Transilvania Expres s-au documentat şi au aflat că tradiţia spune că, la finalul meciurilor, învingătorii trebuie să dea de băut învinşilor.