Revista presei locale 22 noiembrie

Potrivit unor informatii pe care le detin colegii de la Informatia Zilei, satmarenii vor manca mere din Ungaria si Polonia. Livezile din judet au fost afectate de inghet si productiile au fost sub asteptari. Este vorba despre o productie medie de 1,5 tone la hectar.

Ce nu te omoara, te intareste: Ziua scrie ca pacienţii care vin la Cluj din toată ţara la clinica o medicală cu diverse afecţiuni sunt nevoiţi să urce câteva etaje pe scări pentru că liftul este defect.

Cele mai multe clădiri cu risc seismic din Moldova sunt în Iaşi, titreaza Evenimentul. 256 de clădiri, care au suportat expertize tehnice, au fost catalogate cu risc seismic. Spre deosebire de capitala Moldovei în restul oraşelor, blocurile care nu ar rezita unui cutremur sunt mult mai puţine.

Cotidianul gorjean Pandurul anunta ca fosta zonă minieră Schela va fi transformată în maxim cinci ani într-o mini staţiune montană care va cuprinde pe lângă hoteluri şi case de vacanţă şi terenuri sportive dar şi spaţii pentru picnic. Cel puţin acesta este proiectul tehnic depus de firma care a câştigat licitaţia organizată de primăria Schela. Firma, cu sediul în Bumbeşti Jiu este dispusă să investească acolo 45 de miliarde.

Monitorul de Vrancea o aduce in fata cititorilor pe femeia care traieste din nimic. Nopţile o încălzesc maidanezii cuibăriţi lângă ea în aşternuturile mizere. Sunt singurele suflete care o mai însoţesc, credincioase şi lipsite de speranţă ca şi ea. Ziua îşi târâie paşii chinuiţi, sprijinită de mânerele unui fotoliu rulant, pe la porţile vecinilor, cerşind câte ceva de mâncare. Iar înmormântările ce au loc dincolo de gardul cimitirului, în vecinătatea căruia locuieşte, au ajuns să însemne singurele sărbători ale Aurorei Mocanu, de 56 de ani, din Mărăşeşti. Sunt prilejuri în care femeia capătă pomenile care îi potolesc, pasager, foamea. Fosta poştăriţă, cunoscută de mai toată suflarea oraşului, câştigătoare a primului loc în etape naţionale ale concursului „Marşul factorilor poştali“, nu mai primeşte nici ajutor social şi nici indemnizaţia de handicap cuvenită, pentru că nu a putut să ajungă singură, pentru reevaluare, la Comisia de expertiză.

Reporterii de la Informatia de Severin l-au intalnit pe preotul care alina oamenii prin fapte. Puţini ştiu că din anul 1976, de când este preot în parohia Malovăţ, părintele Alexandru Stănciulescu Bârda nu percepe niciun leu pentru toate serviciile religioase pe care le face credincioşilor, fie ele nuntă, înmormântare sau botez. Slujitorul Domnului este iubit de enoriaşi şi pentru alte lucruri bune pe care le face: după fiecare slujbă de duminica, toţi enoriaşii primesc la plecare câte două pâini, în fiecare an, de Crăciun, la toţi credincioşii şi necredincioşii din parohia lui le dăruieşte câte o carte religioasă şi întotdeauna, când o familie este la ananghie, o sprijină cu bani şi alimente.