Revista presei economice, 30 mai

Ziarul Financiar se deschide cu titlul "Politicienii refuză privatizările prin Bursă: opoziţia le ignoră, Guvernul le amână". "Listarea unor pachete minoritare de acţiuni la companiile în care statul are controlul - scrie ziarul - ar rezolva dintr-un foc mai multe probleme: ar transparentiza activitatea acestora, le-ar determina să devină mai eficiente şi ar aduce venituri suplimentare la buget, într-un mod transparent".

"La începutul anului Guvernul estima să incaseze din privatizări circa 700 milioane de euro în 2011, însă cu toate că se apropie sfârşitul primului semestru nici un cent nu a fost obţinut la buget, nici măcar din vânzarea unui pachet minoritar".

"În schimb statul insistă să rămână acţionar 100% la cele mai mari companii din sectorul energetic sau din transporturi, deşi multe dintre acestea funcţionează ineficient şi nu aduc niciun fel de beneficii acţionarului majoritar". "Este de neînţeles de ce politicienii refuză în continuare privatizările prin bursă, dar îşi asumă în continuare privatizări directe, netransparente, atât de criticate în ultimii douăzeci de ani, apreciază analiştii".

Autorul articolului din Ziarul Financiar, Andrei Chirileasa, remarcă şi faptul că programul economic prezentat vineri de Uniunea Social Liberală, principala forţă politică din opoziţie, nu conţine nicio referire la privatizarea prin bursă a companiilor de stat.

Despre veniturile statului este vorba şi în articolul "Încasarea creanţelor, misiune imposibilă pentru companiile de stat", publicat de Săptămâna Financiară sub semnătura Ştefaniei Enache.

"Scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI în urmas misiunii din aprilie-mai prevede, printre altele, că o serie de companii de stat, în rândul cărora se regăsesc CFR Marfă, Poşta Română, Societatea Naţională a lignitului Oltenia sau Termoelectrica, trebuie să-şi determine clienţii rău platnici să achite datoriile", în contextul în care "sumele colectate la bugetul consolidat de stat sunt insuficiente şi nu permit Guvernului să-şi achite, la rândul lui, datoriile către investitorii privaţi.

Restanţele la nivel central sunt o consecinţă a faptului că societăţile debitoare au, la rândul lor, facturi neîncasate.

Analizând însă cu atenţie lista firmelor cu datorii către companiile publice se observă că sumele cele mai mari apar în dreptul unor societăţi controlate de stat, iar în cazul aplicării unor "măsuri legale" împotriva restanţierilor s-ar ajunge la acţiuni în instanţă în care Guvernul se dă singur în judecată", firmele de stat învârtindu-se într-un cerc vicios.

Curierul Naţional de deschide cu un articol intitulat "Abia de astăzi muncim pentru noi".

Deşi statul a încercat să reducă cheltuielile publice şi să economisească banul public, ponderea cheltuielilor publice în PIB a crescut anul trecut faţă de 2009, atingând 40,8%, după cum relevă Eurostat.

"Pentru a ne plăti toate taxele percepute de stat trebuie să muncim cinci luni pe an", explică autoarea articolului, Cristina Chicoş.

"Odată conştientizată povara fiscală, există şansa să crească exigenţa contribuabililor faţă de calitatea serviciilor furnizate de către stat şi faţă de modul în care sunt cheltuite resursele publice", citim în Curierul Naţional. "Responsabilizarea aleşilor începe cu informarea şi responsabilizarea alegătorilor. Doar astfel vom putea spera la acea transformare a mentalităţilor pe care o invocăm adesea".