Revista presei economice, 15 martie

Deficitul de cont curent a scăzut în ianuarie la un minim al ultimilor ani deoarece exporturile au depăşit pentru prima dată în ultimii zece ani importurile, scrie Ziarul Financiar.

"Exporturile au crescut în ianuarie cu 52% faţă de aceeşi perioadă a anului trecut şi au ajuns la 14,6 miliarde de lei (3,4 miliarde de euro), în timp ce importurile s-au majorat cu 33% şi au însumat 15,4 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică".

În Curierul Naţional Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată, relativizează puţin acest rezultat reamintind că "ianuarie 2010 a fost luna cu cea mai drastică scădere a exporturilor şi a importurilor de la începutul crizei.Făcând comparaţie cu această lună, automat rezultă că exporturile au explodat, când ele sunt la un nivel normal, nimic ieşit din comun".

Titlul articolului: "Exporturile cresc, dar aprecierea leului va fi o problemă". "Euro coboară la un nou minim al anului, dolarul revine sub 3 lei", titrează Ziarul Financiar.

"Întărirea leului este o veste bună pentru că ar trebui să contribuie la atenuarea şocului scumpirii petrolului şi alimentelor pe plan internaţional - unde cotaţiile aproape s-au dublat faţă de vara trecută. (...) Un leu mai puternic le dă însă bătăi de cap exportatorilor, care ar trebui să mărească preţurile calculate în valută, ceea ce le-ar afecta competitivitatea.

Exporturile au fost singurul motor care a tras pentru revenirea economiei în 2010 şi sunt văzute în continuare unul din ingredientele esenţiale pentru ieşirea din recesiune", scrie ziarul.

În Curierul Naţional, Andreea Paul Vass, consilier al primului ministru, semnează un articol intitulat "Veniturile bugetare in PIB, la cel mai ridicat nivel din 2000 încoace. Cum îşi propune Guvernul să crească veniturile le buget?".

Creşterea cu 33% a încasărilor la buget în primele două luni ale anului este explicată prin îmbunătăţirea activităţii economice şi a colectării, dar şi prin majorările de TVA şi accize.

Tot din Curierul Naţional aflăm, dintr-un alt articol, că "taxa de poluare extrem de mare, pusă în aplicare de Guvern de la 1 ianuarie, a cauzat prăbuşirea înmatriculărilor de maşini vechi până la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. (...)

Taxa de poluare majorată de la începutul anului cu până la de trei ori faţă de 2010 a cauzat pierderi la bugetul de stat şi nu a avut efectul efectul scontat de autorităţi".

Din Ziarul Financiar aflăm că datoria externă a sărit în ianuarie cu 1,3 miliarde de euro, atingând astfel un nou maxim istoric, de 92,1 miliarde de euro. Astfel, datoria externă a ajuns să reprezinte peste 75% din produsul intern brut realizat în anul 2010".

Săptămânalul Economistul publică un interviu cu profesorul Constantin Anghelache, vicepreşedinte al Societăţii Române de Statistică.

Acesta se referă la "modul neconvingător în care România a valorificat elementele pozitive pe care le oferă noua poziţie de ţară comunitară", remarcând faptul că "accesarea fondurilor comunitare nerambursabile s-a făcut într-un procent extrem de redus": Astfel se explică "nedoritul paradox" că "suntem ţară contributoare netă şi nu beneficiară".

Curierul Naţional îşi deschide ediţia cu un articol intitulat "Energie nucleară, o problemă prea sensibilă". în care constată că "pericolul nuclear din Japonia a pus pe jar oficialii europeni". "În ianuarie 2011, în Europa existau 195 de reactoare nuclear-electrice şi 9 unităţi în construcţie sau programate a fi construite în 6 state. (...) Oficialii europeni vor să stabilească, printre altele, ce trebuie făcut din punct de vedere al siguranţei centralelor nucleare în cazul unui cutremur şi să stabilească măsuri sigure privind starea sistemelor de răcire şi izolare a substanţelor radioactive".

"Lumea se confruntă în prezent cu cel mai nociv amestec de evenimente pe timp de pace", rezumă situaţia în titlu un amplu articol publicat de Ziarul Financiar. "Omenirea trebuie să facă faţă celor mai mari provocări de după cel de-al Doilea Război Mondial, confruntându-se cu criza datoriilor din Europa, care, deşi s-a mai temperat, a pus sub semnul întrebării chiar existenţa euro, revoltele din nordul Africii şi Orient, care au aruncat în aer lumea arabă, şi cu cutremurul din Japonia, care este văzut drept cel mai costisitor dezastru natural din lume", citim în articol.