Revista presei centrale, 23 septembrie

Eşecul de ieri în ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen este abordat în majoritatea ziarelor centrale, apărute astăzi.

"Intrarea în Schengen a fost amânată" scrie în pagina politică Jurnalul Naţionalşi adaugă în subtitlu "Operaţiunea blocada lalelelor - infirmată. Autorităţile au găsit nişte larve inofensive".

Ziarul explică de ce "România nu intră deocamdată în Schengen şi descrie cum Olanda şi Finlanda s-au ţinut de cuvânt şi ne-au spus pas, ieri, la Bruxelles, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne.

În privinţa florilor de provenienţă olandeză, publicaţia dezvăluie că, dincolo de evaziunea fiscală reclamată de autorităţi, la analizele de laborator s-a constatat că bulbii din TIR-urile reţinute la graniţă nu au niciun fel de bacterii periculoase, ci doar nişte insecte ce nu necesită carantină, aşa cum a informat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.

România Liberă anunţă că "După războiul lalelelor urmează cel al laptelui". Cotidianul aduce în atenţie declaraţia de miercuri a preşedintelui Traian Băsescu, potrivit căruia "Se vor lua măsuri foarte dure de control al lactatelor, care nu vin numai din Olanda, vin şi din Polonia, şi din Ungaria şi de peste tot", măsură menită să ţină sub control evaziunea fiscală, motivaţie pe care şeful statului a oferit-o şi în contextul opririi la graniţă a florilor olandeze.

Producătorii şi asociaţiile din industria laptelui nu par să împărtăşească îngrijorarea preşedintelui - se comentează în articol, fapt confirmat şi de şeful ALBALACT, Raul Ciurtin, care a spus că "pe piaţa românească a laptelui există doar evaziune fiscală făcută de ţăranii care vând fără acte".

Evenimentul Zilei descrie "Ce am ratat prin amânarea intrării în Schengen" şi enumeră, pe lângă avantaje, şi dezavantajele unui spaţiu fără frontiere interne. Totodată, publicaţia face şi un scurt istoric al spaţiului Schengen.

Acelaşi ziar mai prezintă "Topul judeţelor care şi-au bătut joc de banii europeni" şi menţionează că "şefii zonelor care au cheltuit ilegal fonduri europene trebuie să dea înapoi peste trei milioane de euro".