Revista presei centrale, 21 septembrie

"Nici Finlanda nu vrea România în Schengen" - titrează Jurnalul Naţional care arată cum "Guvernul de la Helsinki a cedat insistentelor Olandei".

Articolul citează "Surse europene care au declarat ieri, pentru Mediafax, că la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, care va avea loc mâine la Bruxelles, pe tema aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, Finlanda va vota negativ alături de Olanda".

"Ca şi în cazul Olandei, raţiunile de politică internă par a determina Finlanda să se opuna la rândul ei extinderii spatiului Schengen cu România şi Bulgaria" - observă ziarul.

România liberă rămâne în aceeaşi arie de interes cu " Cele 27 de probe pentru Schengen".

Publicaţia este de părere că „Războiul lalelelor" riscă să se prelungească, ţinând cont că probele prelevate de la transporturile oprite la graniţă au intrat abia ieri în laborator, iar analizele durează cel putin trei zile, adică până după summitul în care se decide aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie.

Între acuzaţiile de şantaj venite de la oficiali olandezi, necesitatea controalelor fitosanitare invocate de autorităţi şi negarea legăturilor între veto-ul olandez faţă de aderarea României la spaţiul Schengen, TIR-urile cu plante, bulbi şi seminţe venite din Uniunea Europeană rămân blocate în vamă - mai scrie ziarul.

Evenimenul zilei prezintă în exclusivitate "Culisele luptei pentru Primăria Capitalei: lista neagră a lui Oprescu" şi comentează că filiala PSD Bucureşti iese cel mai şifonat din parteneriatul încheiat între co-preşedinţii USL şi primarul Capitalei, Sorin Oprescu. Totodată, cotidianul enumeră care sunt "indezirabilii" lui Oprescu.

Adevărul aduce în atenţie aspecte ale noii legislaţii a muncii.

Sub titlul "Firmele, obligate să angajeze persoane cu dizabilităţi", publicaţia menţionează că o companie cu mai mult de 50 de angajaţi trebuie să încadreze 4 la sută din salariaţi din rândurile persoanelor cu diverse invalidităţi - normă pe care liderii patronatelor o consideră bine-venită.

În caz contrar, compania respectivă va plăti statului echivalentul salariilor minime pe care le-ar plăti dacă ar avea astfel de angajaţi.