Revista presei centrale, 13 septembrie

"Uşa de intrare a Uniunii Europene, consolidată" - titrează "Adevărul" care precizează că echipele europene de poliţişti de frontieră ar putea controla graniţele externe ale Uniunii, inclusiv pe cea a României.

În articol se menţionează că, astăzi, eurodeputaţii decid dacă permit patrule europene la graniţele externe ale forului comunitar şi dacă dau atribuţii sporite agenţiei Frontex - "care gestionează cooperarea operativă la frontierele externe ale statelor membre".

De asemenea, vineri, Comisia Europeană va anunţa detaliile propunerii sale pentru întărirea spaţiului Schengen, după ce directorul general pentru Afaceri Interne în cadrul Comisiei Europene, a atras atenţia că "soluţiile individuale ale statelor membre periclitează sistemul".

Sub titlul "Uniunea Europeană nu este umbrela antitero a statelor membre", Jurnalul Naţional prezintă în Exclusivitate un interviu luat coordonatorului pentru contraterorism al Uniunii Europene. El a menţionat că, deşi la nivelul forului comunitar există o politică de prevenire a terorismului, trasată după convenţia de la Madrid din 2005, fiecare stat trebuie să implementeze propria sa politcă de securitate naţională. Coordonatorul pentru contraterorism al Uniunii mai a adăugat că zona europeană este mai puţin vulnerabilă comparativ cu perioada de acum 10 ani, dar nu a negat seriozitatea potenţialelor ameninţări.

"Băsescu la Casa Albă". Scutul devine oficial." - scrie Evenimentul Zilei şi dezvăluie o parte a agendei întâlnirilor pe care preşedintele Traian Băsescu le va avea în cursul vizitei pe care o începe astăzi la Washington, printre care întrevederea cu liderul american Barack Obama. Potrivit publicaţiei, care îl citează pe analistul de politică Externă, Dan Dungaciu, vizita preşedintelui României în Statele Unite este importantă în sine, dincolo de agenda de lucru. Articolul dezvăluie şi fragmente din telegramele diplomatice referitoare la România, publicate pe site-ul Wikileaks.

În fine, România liberă prezintă o analiză în încercarea de a răspunde la întrebarea - "De ce nu pot cetăţenii români să impună legi". În 12 ani de când funcţionează legea privind reglementarea dreptului cetăţenilor de a propune legi, doar două proiecte de acte normative au fost iniţiate de de simpli cetăţeni - arată studiul realizat de "Alianţa pentru o Românie curată", din care mai reiese că situaţia este cauzată de aşa zise chichiţe birocratice şi de necunoaşterea legislaţiei la nivelul autorităţilor locale.