Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Bună dimineaţa, România! Luni, 25 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

EuranetPlus

Autor

Costin Grigore

20 Iulie 2015
Vizualizari: 396
Comentează add

La Bruxelles are loc o reuniune extraordinară din seria celor în care europenii caută soluţii la problema arzătoare a migranţilor care traversează Mediterana.

Reuniune extraordinară la Bruxelles în problema refugiaților Reuniune extraordinară la Bruxelles în problema refugiaților - Conține audio

costin-grigore

Întalnire importantă şi totodată dificilă astăzi la Bruxelles pentru agenda europeană în materie de migraţie, care ar urma să dovedească, sau nu, solidaritatea statelor membre.

40 de mii de refugiaţi din Africa trebuie mutaţi din Italia şi Grecia, în alte ţări, inclusiv la noi.

Este o reuniune extraordinară din seria celor în care europenii caută soluţii la problema arzătoare a migranţilor care traversează Mediterana.

Responsabilii de la Bruxelles vorbesc de cel mai mare flux de refugiaţi după cel de - Al Doilea Război Mondial.

Audio: Agenda europeana. (Euranet Plus)

Anul acesta numărul migranţilor se apropie deja de 100 de mii, dar aproape un milion aşteaptă pe coastele siriene şi libiene o ocazie să ajungă pe continent. Iar anul trecut au fost peste 280 de mii.

Sunt cifre seci care ascund însă drama celor care îşi caută salvarea în Europa. Pentru mulţi, drumul se opreşte însă în apele Mediteranei. Strigătul lor de ajutor rămâne deseori fără ecou.

Erau peste 270 de refugiaţi într-o mică barcă pneumatică aproape scufundată, surprinşi într-un reportaj publicat recent de ViceNews.

Ce îi împinge pe aceşti oameni să-şi pună viaţa în mâinile traficanţilor, în ambarcaţiuni nesigure? Cei mai mulţi fug din calea conflictelor locale sau de persecuţiile din Africa de Nord.

Aşa că acum este un moment în care Uniunea luptă să salveze vieţi.

Europenii au găsit deja soluţii pentru a muta în statele membre 20 de mii de refugiaţi sirieni care trăiesc la limita supravieţuirii în tabere din Turcia, Iordania sau Liban.

O primă dovadă de solidaritate, spune Dimitris Avrampoulos, Comisarul european pentru Migraţiune şi Afaceri Interne:

"Strămutarea şi relocarea sunt parte a unei strategii mai ample a Uniunii Europene de a gestiona mai bine migraţia în toate aspectele sale".

Astăzi, miniştrii Justiţiei şi de Interne din Uniune trebuie să rezolve problema dificilă a mutării în alte state membre a 40 de mii de migranţi care sunt acum în Italia şi în Grecia. Pentru aceştia, insulele greceşti nu sunt deloc un paradis.

Confruntate cu propriile probleme economice autorităţile de la Atena nu au bani să ofere refugiaţilor condiţii europene. Iar în Italia din ce în ce mai multe comunităţi locale se revoltă împotriva migrantilor mutaţi în apropiere.

Cel mai recent caz, în apropiere Treviso, în nordul ţării.

"Imi pare rau, spune acesta tânără italiancă, nu am de gand să plătesc 30 de ani rate la bancă iar copiii mei să trăiască langă o tabără de refugiaţi. Nu e corect!"

Toata lumea pare conştientă că povara de pe umerii grecilor şi italienilor trebuie uşurată.... prin solidaritate si voluntariat.

Fiecare ţară membră trebuie sa propuna câţi migranţi poate să primească. Dacă nu se găseşte loc pentru toţi cei 40 de mii, atunci discutiile ar putea deveni mai dificile.

Franţa şi Germania, care, iniţial împreună ar fi urmat să primească mai mult de 30% dintre refugiaţi, au cerut o repartizare mai echitabilă”.

Spania a declarat deja că la Bruxelles nu s-a ţinut cont de rata ridicată a şomajului din ţară - de 23% - sau de problemele pe care le are cu proprii migranţi ilegali.

Bulgaria a construit un gard de sârmă la graniţa cu Turcia, exemplu urmat acum şi de Ungaria la frontiera cu Serbia.

Iar faptul că, în conformitate cu legislaţia UE, Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca ar putea fi toate scutite de la schema de relocare a crescut sentimentul de nemulţumire generală.

Dincolo însă de aceste măsuri imediate pentru a preveni tragedii umane, Uniunea Europeană ştie că soluţia este dată de condiţii de viaţă mai bune în tările de origine.

Este deja cel mai mare donator mondial pentru statele sărace şi îşi pune mari speranţe în Adunarea Generală ONU din septembrie la care vor fi stabilite priorităţile de dezvoltare globală pentru următorii 15 ani.

Cheia distribuţiei este dată de factori cum ar fi populaţia, produsul intern brut sau rata şomajului.


Etichete Euranet PlusComisia EuropeanăUEBruxellesrefugiatiMarea MediteranamigrantifinantareSiriaLibiaDimitris Avrampoulos

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live