Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: TOPUL NOSTRU... MUZICA VOASTRA continuare Sâmbătă, 20 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Alexandru Beleavski, Moscova

29 Decembrie 2017
Vizualizari: 659
Comentează add

n continuare, izolată de europeni și americani drept pedeapsă pentru invadarea Crimeii, Rusia a traversat un an ambivalent în 2017.

Retrospectiva politică a anului 2017 pentru Rusia

alexandru-beleavski-moscova

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.         Foto: putin.kremlin.ru.

Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - În continuare, izolată de europeni și americani drept pedeapsă pentru invadarea Crimeii, Rusia a traversat un an ambivalent în 2017.

A eșuat total în încercarea de a relansa relațiile cu Statele Unite, conflictul politic cu NATO s-a adâncit și, în fine, a sporit în 2017 neîncrederea europenilor față de Moscova, pe care o acuză de manipulări cibernetice și mediatice.

De aici și virajul spre Est al Rusiei sau implicarea tot mai adâncă în Orientul Mijlociu.

Alexandr Beleavschi, corespondentul nostru, privește în urmă, la ce a adus 2017 Moscovei.

Reporter: După victoria în alegeri a lui Donald Trump, Rusia a sperat în ameliorarea relațiilor cu Washingtonul, relaxarea sancțiunilor americane și, ca urmarea a celor europene, și o posibilă colaborare cu Statele Unite în principalele probleme internaționale.

Astăzi, când relațiile dintre cele două puteri se află la cel mai scăzut nivel după Războiul Rece, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu și-a supralicitat așteptările și nu are iluzii în privința relațiilor cu Statele Unite.

Speranțele menționate au  fost îngropate de valul de acuzații din Statele Unite privind legăturile echipei lui Donald Trump cu reprezentanți ruși și ingerința Moscovei în alegerile americane.

Președintele Vladimir Putin a respins aceste acuzații, ca nesusținute de dovezi concrete, punând scandalul în sarcina adversarilor lui Trump care nu vor să accepte înfrângerea în alegeri.

Deteriorarea relațiilor dintre Statele Unite și Rusia a influențat și relațiile cu Rusia ale NATO și Uniunii Europene.

Astfel, ideea relaxării din rațiuni economice a sancțiunilor impuse Rusiei, ca urmare a anexării Crimeii și susținerii separatiștilor din estul Ucrainei, vehiculată în Europa la sfârșitul anului trecut, s-a evaporat rapid.

Dimpotrivă, mainstream-ul politic și mediatic european a acuzat Moscova de încercarea de a influența alegerile și referendumurile din Franța, Germania, Spania, Marea Britanie, acuzații respinse conform așteptărilor de Rusia ca gratuite.

Înăsprirea atitudinilor față de Rusia a fost și urmarea reacției europene la Brexit și al victoria lui Donald Trump, reacție care la sfârșitul anului trecut a reușit să întoarcă trendul eurosceptic, care părea la un moment dat dominant.

Oficial, Moscova s-a distanțat de aceste procese electorale, exprimându-și sprijinul pentru o Uniune Europeană puternică și unită.

Însă, fie în virutatea inerției politice, fie din calcule tradive, mediile de stat, dar și numeroși politicieni nu și-au ascuns preferința pentru candidații anti-sistem, precum Marine Le Pen, primită, de altfel, de Putin înaintea alegerilor din Franța, sau Alternativa pentru Germania.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, care l-a invitat pe Putin la Versailles imediat după victoria categorică împoriva lui Marin Le Pen, președintele german, Frank-Walter Steinmeier, și chiar ministrul britanic de externe, Boris Johnson, în timpul vizitelor la Moscova, au criticat Rusia pentru politica față de Ucraina și interferența în alegerile europene, dar au pledat pentru cooperarea cu aceasta în plan eonomic și în afacerile internaționale, acolo unde este posibil și fără restricții în domeniile cultural sau umanitar.

Uniunea Europeană a rămas solidară în privința prelungirii regimului de sancțiuni, însă Moscova a continuat să cultive relațiile cu statele care critică acest regim, între care Italia, Slovacia, Slovenia, Croația, Cehia și, în mod special, Ungaria.

Per ansamblu, însă, relațiile dintre Moscova și Bruxelles nu s-au îmbunătățit, deși Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți parteneri economic ai Rusiei, care la rândul ei rămâne cel mai mare furnizor de energie pentru Uniunea Europeană.

Principalul obstacol în calea normalizării acestor relații rămâne criza din Ucraina, Bruxellesul  condiționând relaxarea sancțiunilor de implementarea Acordurilor de la Minsk, proces aflat de mult în blocaj.

Negocierile în formatul Normandia sunt suspendate din cauza crizei de guvern din Germania, iar cele ruso-americane privind desfășurarea în zona de conflict a unor forțe de menținere a păcii sub egida ONU nu au adus până acum la niciun rezultat.

Mai mult, Moscova a avertizat zilele acestea că decizia Statelor Unite de a permite vânzarea de arme letale americane către Ucriana poate duce la reizbucnirea luptelor în Donbas.

Relațiile NATO-Rusia au cunoscut un dezgheț minim în urma reluării reuniunilor Consiliului NATO-Rusia la nivel de ambasadori, ceea ce nu a dus însă la depășirea neîncrederii reciproce totale - au confirmat-o inclusiv exercițiile ruso-belaruse de mare amploare Zapad 2017.

Campania din Siria, de unde Rusia și-a retras în aceste zile principalele efective, a produs mutații importante în raportul de putere în Orientul Mijlociu și Mediterana de Est, dar și în zona extinsă a Mării Negre.


Etichete retrospectiva 2017politicarusiamoscovavladimir putincrimeeauesanctiunisuadonald trumpsiriazapad 2017

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live