Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Mari Concerte - continuare Luni, 22 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Annamaria Damian, Madrid

29 Decembrie 2017
Vizualizari: 135
Comentează add

Criza separatistă din Catalonia a ocupat întreaga agendă politică a ţării din ultima parte a anului.

Retrospectivă 2017: Criza separatistă din Catalonia

annamaria-damian-madrid

Foto: Agerpres/EPA/Alejandro Garcia

Realizator: Pavel Ionescu - Adjectivul de bază în politica spaniolă a fost în 2017 tumultuos.

Criza separatistă din Catalonia a ocupat întreaga agendă politică a ţării din ultima parte a anului.

Alegerile anticipate nu au reuşit însă să elimine ameninţarea secesionistă. Problema catalană nu se poate rezolva.

Unica soluţie este convieţuirea spaniolilor cu catalanii, dar şi a catalanilor cu ceilalţi spanioli - spunea filosoful Ortega y Gasset în secolul XX.

Pe de altă parte, aceeaşi regiune a fost şi ţinta atacurilor teroriste organizate de o celulă a aşa-zisului Stat Islamic. O sinteză semnată din Madrid de Annamaria Damian.


Reporter: Guvernul catalan condus de Carles Puigdemont a fost demis, după ce a organizat un referendum de independenţă. Acesta a fost declarat ilegal, dar intervenţia în forţă a poliţiei spaniole în mai multe secţii de vot a atras atenţia lumii întregi.

Atmosfera din Catalonia unde Ministerul spaniol de Interne a trimis 10 mii de agenţi a fost marcată de conflictul deschis între voluntarii organizaţiilor şi ai partidelor secesioniste şi forţele de ordine spaniole.

La 1 octombrie, guvernul regional catalan a numărat peste două milioane de voturi pentru independenţa Cataloniei. La 4 octombrie Regele Felipe al VI-lea anunţa că situaţia catalană este extrem de gravă şi autoriza suspendarea regimului de comunitatea autonomă.


Regele Felipe al VI-lea: Pentru că este o situaţie extrem de gravă care cere angajamentul ferm al tuturor faţă de interesele generale, puterea statului trebuie să asigure ordinea constituţională şi funcţionarea instituţiilor, statul de drept şi administrarea Cataloniei.


Reporter: La numai câteva zile după discursul Regelui, liderul catalan Carles Puigdemont a citit o declaraţie în Parlament prin care afirma că regiunea Catalonia şi-a câştigat odată cu rezultatul referendumului de la 1 octombrie dreptul de a fi independentă.


Carles Puigdemont: Asum mandatul poporului pentru transformarea Cataloniei într-un stat independent sub formă de republică.


Reporter: Imediat după această frază, liderul catalan şi-a surprins susţinătorii afirmând că suspendă independenţa şi cere un dialog cu Madridul, pentru o soluţie acordată.

Eforturile lui Carles Puigdemont de a obţine sprijin internaţional au fost în zadar, dar secesioniştii au decis proclamarea independenţei printr-o declaraţie unilaterală, la 27 octombrie.

În aceeaşi zi, autorizat de Senat, premierul Mariano Rajoy anunţa dizolvarea Parlamentului Regional Catalan, demiterea guvernului lui Puigdemont, şi convoca alegeri anticipate pentru 21 decembrie. "Consecinţele economice ale crizei catalane sunt foarte grave", mi-a spus economistul José Carlos Díez în plină criză separatistă.


José Carlos Díez: A avut loc o fugă intensă de capital. Două bănci cu tradiţie de peste 100 de ani în Catalonia şi-au mutat sediul social în alte oraşe spaniole, pentru a evita riscul ieşirii din euro şi efectele temerii investitorilor şi celor care au depozite, şi am asistat la scăderi foarte mari la bursă. Conducerea guvernului catalan a activat mecanismul unei crize economice şi financiare grave.


Reporter: Puigdemont şi câţiva colaboratori ai săi s-au autoexilat la Bruxelles, alţi miniştri regionali şi liderii organizaţiilor secesioniste au ajuns în arest preventiv pentru rebeliune.

Alegerile anticipate din 21 decembrie nu au produs însă schimbarea aşteptată de unioniştii catalani. Forţele secesioniste au obţinut majoritatea parlamentară, urmează constituirea legislativului regional în luna ianuarie.

Anul 2017 rămâne însemnat în calendarul spaniol şi din cauza atentatelor teroriste de la Barcelona şi Cambrils. Atentatele din luna august au tulburat vacanţa de vară în Spania, aflată sub nivelul 4 din 5 de alertă antiteroristă.

Organizate de o celulă coordonată de un lider religios, atentatele au provocat moartea a 16 persoane la Barcelona şi la Cambrils.

Atentatele au zguduit şi localitatea unde trăiau cei 12 membri ai celulei teroriste, majoritatea tineri integraţi care nu au creat probleme în comunitate dar care s-au radicalizat pe ascuns în ultimul an.

Liderul grupării a murit într-o explozie petrecută înainte de comiterea atentatelor care urmăreau un masacru. Doi dintre membrii celulei au fost arestaţi, alţi doi continuând să fie cercetaţi în stare de libertate.


Etichete retrospectiva 2017Criza separatistă din CataloniaspaniaMariano RajoyCarles Puigdemont

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live