Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Mari Concerte - continuare Luni, 22 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Claudia Marcu, Amsterdam

29 Decembrie 2017
Vizualizari: 120
Comentează add

Alegerile din Olanda au dat anul acesta tonul scrutinurilor naţionale din câteva ţări importante în UE.

Retrospectivă 2017: Alegerile parlamentare din Olanda

claudia-marcu-amsterdam

Alegerile din Olanda au dat anul acesta tonul scrutinurilor naţionale din câteva ţări importante în UE.

Rezultatul lor a fost aşteptat cu nerăbdare în contextul creşterii apetitului pentru partidele extremiste la nivel continental. Claudia Marcu explică din Amsterdam:

Reporter: Alegerile parlamentare din acest an au avut câteva particularităţi. Mai întâi campania a fost una fragmentată, cu foarte multe partide mici, intrate în cursa electorală. Până în ultimul moment, patru din zece olandezi nu au ştiut cu cine să voteze, apoi a fost o campanie dusă foarte mult pe facebook, un exerciţiu ieftin şi la îndemână.

Candidaţii au fost foarte des live pe facebook şi au intrat în dialog direct cu electoratul şî sigur că au fost foarte prezenţi pe stradă, în pieţe, în magazine, în diferite instituţii, în universităţi, unde toată lumea a vrut un selfie cu candidatul preferat şi a fost o campanie care a atras foarte multă presă străină. De ce? Pentru că a dat tonul alegerilor în Europa în lupta sa cu populismul. Înainte de alegeri, premierul Mark Rutte a spus că în Olanda se joacă sferturile de finală cu populismul malefic, urmează semifinala în Franţa şi finala în Germania, toate ţări fondatoare ale UE.

La scurt timp după anunţarea rezultatelor previzibile, au început să curgă mesajele de felicitare. Votul olandez este un vot împotriva extremismului - a spus preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

A fost foarte mare teama că politicianul de extremă dreaptă Geert Wilders va câştiga cele mai multe locuri în parlament. Şi dintr-odată sutele de jurnalişti au rămas fără subiect. Partidul cu cele mai multe voturi a fost cel al premierului Mark Rutte, Partidul Liberal. Şi totuşi, nu Geert Wilders este cel care a pierdut. Sigur că-şi dorea să aibă 30 de locuri în parlament, însă de pierdut nu poate fi vorba.

Spre deosebire de liberali, care au pierdut opt locuri faţă de alegerile din 2012, Partidul pentru Libertate a câştigat cinci.

Este acum al doilea cel mai mare partid din Olanda, dar de ce nu a câştigat Wilders aşa cum a vrut? Tot mai multe voci dau vina pe lipsa lui din dezbateri. Până la urmă, oamenii vor să ştie şi cum vrei să realizezi ce promiţi şi cum răspunzi provocărilor. Prestaţia lui a fost cea obişnuită, de a aduce discuţia, indiferent de subiect la islam, pe care îl consideră cel mai mare pericol pentru Olanda.

Twitter-ul a fost instrumentul principal de comunicare, iar când a ieşit în stradă, a fost înconjurat mai mult de presă şi grăzi de corp decât de simpatizanţi. Spre deosebire de alegerile precedente, Europa a fost o temă în campania din acest an. Europa trebuie să se reformeze, să se ocupe de probleme importante ca refugiaţii şi securitatea.

Există partide mai mult sau mai puţin critice la adresa UE, dar totuşi cooperarea europeană rămâne un element stabil.

De Nexit, de ieşiera Olandei din UE, a vorbit numai Wilders, care în continuare ar vrea să scoată Olanda şi din Organizaţia Naţiunilor Unite, să închidă graniţele, vrea Coranul interzis, vrea deislamizarea ţării.

Şi sigur, conflictul diplomatic turco-olandez a jucat un rol în dezbateri. Un conflict care a escaladat destul de mult în perioada alegerilor din Ţările de Jos.


Etichete Retrospectivă 2017Alegerile parlamentare din Olandauemark rutteextremismwildersnexit

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live