Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: RADIOJURNAL * Meteo * Sport Sâmbătă, 23 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Radio România Actualităţi

6 Iulie 2017
Vizualizari: 167
Comentează add

RRA prezent peste tot la evenimentele relevante. Corespondenții și reporterii săi transmit.

Reportaje relevante la Radio România Actualități

radio-romania-actualitati

RRA prezent peste tot la evenimentele relevante. Corespondenții și reporterii săi transmit.

Agenda Globală 4 iulie 2017.

Ascultă aici emisiunea Agenda globală din 4 iulie 2017

RRA: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit pentru prima dată de la instalarea noului guvern

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:21) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu -

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit, astăzi, pentru prima dată de la instalarea noului guvern, având pe agendă, între altele, înzestrarea Armatei şi stabilirea efectivelor care vor putea participa la misiuni în afara ţării, în cursul anului viitor. A fost aprobată mărirea numărului militarilor români care vor acţiona în teatre din exterior, dar a fost retras de pe ordinea de zi planul de înzestrare a Armatei în perioada 2017-2026, pentru că nu lua în calcul alocarea a 2% din PIB. Oana Bâlă relatează de la Palatul Cotroceni.

Reporter: România este interesată să devină parte a strategiei UE pe dimensiunea de securitate şi apărare, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT. Şeful statului a explicat că este vorba despre o iniţiativă europeană ce vizează, într-o primă etapă, cercetarea modului în care industria de apărare poate fi îmbunătăţită, iar, în perspectivă, felul în care armatele naţionale ar putea coopera mai bine. Planul de înzestrare a Armatei în perioada 2017-2026 a fost retras de pe ordinea de zi a reuniunii CSAT, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis şi a subliniat că a atras mereu atenţia cu privire la dotarea necorespunzătoare a Armatei.
Klaus Iohannis: S-a constatat că acest document a neglijat un aspect important, şi anume acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru apărare, pentru cel puţin un deceniu. Documentul a fost, ca atare, retras de iniţiator, urmează să fie adaptat dorinţei politice şi urmează să fie prezentat într-o şedinţă ulterioară a CSAT.

Reporter: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi un raport al Ministerului de Interne privind evoluţia migraţiei ilegale. Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, România trebuie să facă faţă acestei mişcări migraţioniste pentru o perioadă lungă de timp.
Klaus Iohannis: Avem date şi de la Uniunea Europeană, şi de la serviciile cu care colaborăm, servicii de intelligence. Nu există niciun indiciu că această presiune migraţionistă se va diminua. Avem în continuare, în special din Africa, semnale care trebuie să ne menţină în alertă. Nu avem, din păcate, semnale pozitive în ce priveşte războiul din Siria. Aşadar, ceea ce trebuie să facă Ministerul Afacerilor Interne este să fie bine pregătit şi pentru cei care vor încerca ilegal să pătrundă pe teritoriul ţării noastre, dar şi pentru cei care vor fi relocaţi în baza deciziei care s-a luat la nivel european.

Reporter: Membrii CSAT au aprobat şi majorarea numărului forţelor armate care pot fi puse la dispoziţie anul viitor pentru misiuni externe. Şeful statului a spus că este vorba de 1.793 de persoane de la Ministerul Apărării şi 971 - de la Ministerul de Interne. S-a aprobat, de asemenea, raportul de activitate al SRI pe 2016, un raport complet şi bine documentat, în opinia preşedintelui României.

RRA: Ambasadorul american la Bucureşti, Hans Klemm, şi preşedintele Klaus Iohannis au elogiat cei 20 de ani de parteneriat strategic SUA-România

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:24) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu -

Ambasadorul american la Bucureşti, Hans Klemm, şi preşedintele Klaus Iohannis au elogiat, astăzi, cei 20 de ani de parteneriat strategic SUA-România în discursurile rostite în această după-amiază, la aniversarea Zilei Independenţei, sărbătoarea naţională a Statelor Unite. În 4 iulie 1776 a fost adoptată, în 13 colonii americane, declaraţia de independenţă. În discursurile de astăzi, ambasadorul Klemm, dar şi preşedintele Iohannis au insistat pentru întărirea relaţiei transatlantice în toate dimensiunile, cu accent pe cea economică. Carmen Gavrilă a fost acolo.

Reporter: Ambasadorul Hans Klemm a anunţat că, în această toamnă, în România va veni cea mai numeroasă misiune comercială care a ajuns vreodată aici şi a explicat că inclusiv prin această misiune vor fi puternic încurajate investiţiile dintre România şi SUA, în ambele direcţii.

Hans Klemm: Putem face acest lucru cu eficienţă maximă, aici, în România, într-un cadru de politici stabil, previzil, transparent, caracterizat de consultare veritabilă cu toţi actorii implicaţi, inclusiv cu investitorii străini. Colaborând cu parteneri precum Fundaţia Româno-Americană, vom încuraja inovaţia şi antreprenoriatul în România.

Reporter: Preşedintele Klaus Iohannis a spus, la ceremonia de ziua SUA, că cetăţenii români ştiu astăzi că valorile democratice nu pot fi negociate şi că acum este timpul ca ţara să fie guvernată responsabil şi predictibil, punând interesul cetăţeanului pe primul loc, şi dovedind partenerilor străini că România este acelaşi partener stabil care îşi respectă angajamentele asumate.
Klaus Iohannis: Pentru investitorii străini, pentru ca România să atragă companii americane, de exemplu, este foarte importantă asigurarea unui climat general atractiv şi stabil, cu un cadru legislativ predictibil şi transparent, cu o birocraţie redusă şi respect faţă de statul de drept. Sper ca noul guvern instalat să ia aminte la aceste principii fundamentale.

Reporter: Klaus Iohannis a insistat şi pe faptul că, pentru România, întărirea constantă a relaţiei transatlantice este vitală şi esenţială pentru civilizaţia democratică occidentală. Preşedintele a explicat că SUA sunt foarte importante pentru Uniunea Europeană, dar, în acelaşi timp şi în egală măsură, o Uniune unită şi puternică este importantă pentru SUA, iar România va continua să susţină activ acest obiectiv.

RRA: Coreea de Nord susţine că a efectuat, marţi dimineaţă, un test cu o rachetă intercontinentală

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:27) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - Coreea de Nord susţine că a efectuat, în această dimineaţă, un test cu o rachetă intercontinentală, însă armatele americană şi rusă spun că a fost vorba doar despre o rachetă cu rază medie de acţiune. Totuşi, experţi americani cred că racheta ar putea atinge teritoriul american în Alaska.

Reacţii de condamnare au venit din partea SUA, Uniunii Europene, Japoniei şi Coreii de Sud, iar, la Moscova, preşedinţii rus şi chinez i-au cerut Coreii de Nord un moratoriu asura testelor nucleare şi tirurilor cu rachete balistice, iar Statelor Unite şi Coreii de Sud - să oprească exerciţiile militare comune, pentru a detensiona situaţia.

Reporter: Luminiţa Apostol - Coreea de Nord a efectuat noul test cu rechete chiar de Ziua Americii şi susţine că a fost vorba despre o rachetă intercontinentală, ceea ce ar însemna un progres major în direcţia dorită de Phenian, adică să poată ameninţa nuclear teritoriul SUA. Testul de astăzi a supervizat personal de liderul comunist Kim Jong-Un şi a fost anunţat la televiziunea de stat. Potrivit acestei surse, citată de agenţiile internaţionale de presă, racheta Hwasong-14 a zburat la o altitudine de peste 2.800 de metri, pe o distanţă de 933 de km, înainte de a atinge o ţintă în Marea Japoniei. SUA, Coreea de Sud şi Japonia au comunicat date similare, însă armatele americană şi rusă au susţinut, în declaraţii separate, că a fost vorba doar despre o rachetă cu rază medie de acţiune, şi nu despre o rachetă intercontinentală. David Wright, un expert american citat de agenţia France Presse, a estimat că racheta a avut o rază de acţiune de 6.700 de km şi că ar fi suficient pentru a atinge teritoriul american în Alaska. France Presse comentează că simplul fapt ca Phenianul să deţină o armă de acest tip ar schimba datele problemei şi i-ar conferi mult mai multă greutate în negocierile internaţionale, în încercarea de a obţine concesii din partea Washingtonul. SUA au condamnat Estul şi au făcut din nou apel la China, principalul aliat al Coreii de Nord, să temepreze atitudinea Phenianului, care susţine că este constrâns să se doteze cu o rachetă intercontinentală din cauza pericolului de a fi invadat de cei 28.000 de militari americani staţionaţi în Coreea de Sud. China, alături de Rusia, le-a cerut ambelor părţi să ia măsuri de detensionare a situaţiei, Coreii de Nord - să-şi întrerupă testele militare, iar SUA şi Coreii de Sud - să înceteze exerciţiile militare din vecinătate. Tot pentru detensionarea situaţiei pe cale diplomatică, premierul japonez Shinzō Abe a spus că este de bun augur faptul că Japonia, SUA şi Coreea de Sud se vor întâlni la reuniunea G20, peste câteva zile, dar şi că speră, de asemenea, în decizii constructive ale preşedinţilor chinez şi rus la întâlnirea de astăzi, de la Moscova. Uniunea Europeană a avertizat că testul nord-coreean a încălcat rezoluţiile ONU şi a ameninţat cu noi sancţiuni, coordonate cu ceilalţi parteneri internaţionali. Sancţiunile nu au avut, însă, efecte vizibile asupra Coreii de Nord, care este foarte izolată, singurele schimburi comerciale făcându-le cu ţara vecină şi aliată China. France Presse este de părere că China nu este tentată să ia măsuri care ar destabiliza Coreea de Nord, de teama unui posibil val de refugiaţi pe teritoriul său, dar şi pentru că s-ar putea trezi cu trupe americane la frontiera sa, în eventualitatea reunificării peninsulei coreene.

RRA: SUA sunt îngrijorate de testul cu o rachetă balistică al Coreei de Nord

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:30) - Realizator: Decizia liderului nord-coreean de a lansa o rachetă balistică astăzi ridică o problemă nouă care nu a mai existat în perioada de când se discută la nivel mondial doar cum să fie convinsă republica nord-coreeană să renunţe la programu nuclear şi la cel balistic. Phenianul a demonstrat astăzi că stăpâneşte tehnologiile necesare. Negocierea se va duce deci de pe alte poziţii. Doina Saiciuc explică.

Reporter:  Politica SUA faţă de Coreea de Nord a intrat într-o nouă eră de impredictibilitate, după ce Phenianul a anunţat că a testat o rachetă care poate lovi oriunde în lume. Dacă capacităţile balistice intecontinentale vor fi confirmate de experţi acestea ar marca un progres major în programul nord-coreean de a dezvolta o armă nucleară capabilă să lovească SUA. Preşedintele Trump a reacţionat pe Twitter la testul Coreei de Nord: "Nu are ceva mai bun de făcut Kim Jong Un cu viaţa lui? Greu de crezut că Japonia şi Coreea de Sud vor mai suporta mult timp această atitudine. Poate China va acţiona decis în ce priveşte Coreea de Nord şi va pune capăt pentru totdeauna acestui non-sens!"Preşedintele Trump a postat pe Twitter declaraţia înainte ca Phenianul să clameze că racheta balistică a fost una intercontinentală. Autorităţile sud-coreene şi japoneze încearcă să identifice dacă racheta testată a fost cu adevărat una intercontinentală. Comandamentul SUA din Pacific a spus că racheta a fost în aer 37 de minute. Ca şi în cazul celorlalte teste recente, racheta de marţi a fost lansată pe o traiectorie abruptă, pentru a evita ca ea să zboare deasupra vecinilor ca Japonia. Calculând traiectoria şi timpul zborului, fizicianul David Right a ajuns la concluzia că, dacă ar fi lansată pe o traiectorie normală, adică mai puţin abruptă, racheta ar putea zbura în mod potenţial până în Alaska. Cert este că ultimul test nord-coreean complică şi mai mult acum relaţia dintre SUA şi China sub preşedintele Trump. De când a venit la Casa Albă Donald Trump a fcut din programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord o prioritate pentru administraţia sa, concerntrându-şi eforturile şi twitter-ele pentru a determina China să facă presiuni asupra Coreei de Nord de a-şi exercita influenţa asupra Phenianului, în parte prin tăierea accesului regimului de la Phenian la resursele Chinei. Săptămâna trecută, însă, Beijingul a condamnat sancţiunile SUA impuse unor domenii de afaceri chinezeşti, avertizând că vor exista conecinţe asupra relaţiilor dintre SUA şi China. Chinezii îşi menţin poziţia: problema nord-coreeană ar trebui soluţionată prin ONU. Într-o convorbire telefonică, duminică, preşedintele american a avertizat fără echivoc pe preşedintele Chinei, Hi Jinping, America este pregătită să acţioneze singură împotriva Coreei de Nord. Oficialii de la Beijing au reacţionat faţă de testul de marţi nord-coreean spunând că a încălcat rezoluţiile ONU, dar nu au dat niciun semnal că ar pregăti acţiuni mai drastice împotriva Coreei de Nord. Ei au cerut în schimb încă o dată Phenianului să revină la masa convorbirilor dipomatice. Numai că, spun experţii, negocierile nu vor mai putea porni de la prezumţia denuclearizării. SUA şi aliaţii săi nu vor mai putea cere Coreei de Nord să nu treacă un prag pe care deja l-a trecut. Atunci când preşedintele Trump se va întâlni la Hamburg cu ocazia summitului G 20 cu preşedintele Xi acestuia, spun analiştii, îi va fi mai greu să fie alături de Phenian în urma testului nord-coreean. Nu este clar cum vor modela ultimele dezvoltări impasul diplomatic. Unii experţi spun că ar putea deveni un imperativ politic ca preşedintele Trump să minimizeze semnificaţia ultimului test nord-coreean, întrucât în ianuarie Trump stabilea inclusiv o linie roşie şi nu ar arăta prea bine dacă Phenianul a trecut-o în timp ce preşedintele nu era atent.

"Era răbdării strategice faţă de regimul nord-coreean a eşuat. Răbdarea a luat sfârşit, a spus anterior în mai multe rânduri Donald Trump. Important este acum ca domnul Trump să nu se lase împins într-un colţ şi să înţeleagă că are opţiuni pe termen lung de a constrânge şi descuraja regimul de la Phenian" - a arătat analistul Adam Mound, de la Centrul pentru Progres American din Washington, citat de The New York Times.

RRA: Vizita la Moscova a preşedintelui Chinei, Xi Jinping

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:34) - Realizator: Pavel Ionescu -

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi-a încheiat astăzi vizita la Moscova, având drept rezultate vizibile cele 40 de acorduri, contracte şi memorandumuri încheiate de cele două părţi. De altfel, volumul schimburilor comerciale bilaterale ruso-chineze a trecut de 66 de miliarde de dolari, iar ritmul creşterii se accelerează. Coincidenţa vizitei liderului chinez la Moscova cu testarea rachetei nord-coreene a adus acest subiect în discuţie şi s-a lansat propunerea celor două ţări de detensionare a situaţiei care va fi discutată mai mult ca sigur la întâlnirea liderilor G 20 la Hamburg, peste câteva zile. De observat însă că propunerea ruso-chineză, spre deosebire de cele acceptate anterior de nord-coreeni, nu prevede un avantaj palpabil pentru Coreea comunistă. Aleksandr Beleavski relatează din Moscova.

Reporter: În declaraţiile de presă comune de la finalul convorbirilor de la Kremlin, Vladimir Putin a evidenţiat dinamina impresionantă, a spus el, a parteneriatului strategic ruso-chinez în toate domeniile, iar Xi Jinping faptul că relaţiile ruso-chineze parcurg cea mai bună perioadă din istoria lor. În două prolixe şi detaliate declaraţii politice la nivel de stat, semnate de cei doi lideri, Rusia şi China se angajează să dezvolte şi să aprofundeze parteneriatul strategic şi să-şi coordoneze acţiunile pe plan internaţional. Cu ocazia vizitei au fost semnate numeroase documente bilaterale, valoarea portofoliului depăşind zece miliarde de dolari. Astfel, acordul dintre Gazprom şi compania chineză de stat CNPC prevede că livrarea de gaze din Rusia pe conducta "Forţa Siberiei" va începe la 20 decembrie 2019. Contractul, semnat în 2015 pe o perioadă de 30 de ani, prevede livrarea anuală a 38 de miliarde de metri cubi de gaze pe acest traseu. Vladimir Putin şi Xi Jinping au dispus ca până la sfârşitul acestui an corporaţia rusă Rosatom să semneze cu partea chineză patru acorduri în domeniul energiei nucleare, inclusiv pentru construirea a două noi reactoare la centrala/.../ A fost semnat şi un acord privind înfiinţarea unui fond comun de investiţii de 65 de miliarde de yuan. De asemenea, Rusia şi China vor continua eforturile pentru conjugarea uniunii economice euroasiatice şi iniţiativei chineze a noului Drum al Mătăsii sau One Belt, One Way. În plan extern, convorbirile au confirmat că Rusia şi China au poziţii identice sau apropiate asupra celor mai importante probleme, inclusiv în privinţa situaţiilor din Siria şi Coreea de Nord, ultima de altfel a dominat agenta internaţională a convorbirilor. La finalul lor, Ministerele de Externe ale celor două ţări au dat publicităţii o declaraţie comună care, condamnând ultimul test al rachetei balistice nord-coreene, avansează o iniţiativă comună privind reglementarea crizei din peninsulă. Principiile de bază se regăsesc în declaraţia politică a celor doi lideri, care menţionează necesitatea înfiinţării unui mecanism regional de securitate şi confirmă sprijinul celor două puteri pentru denuclearizarea peninsulei Coreea şi rezolvarea problemelor acesteia prin dialog. Declaraţia celor două ministere de externe exclude în mod explicit orice soluţie militară. Planul ruso-chinez combină iniţiativele recente separate ale celor două ţări. El propune Coreii de Nord să impună un moratoriu asupra testelor sale nucleare şi cu rachete balistice, iar Statelor Unite şi Coreii de Sud să se abţină de la exerciţii militare comune de anvergură. În paralel, părţile conflictului ar urma să înceapă negocierea în legătură cu principiile de bază ale relaţiilor dintre ele. Declaraţia diplomatică menţionează de asemenea necesitatea respectării îngrijorărilor legitime ale Phenianului şi face apel la relansarea cât mai rapidă a negocierilor internaţionale privind situaţia din peninsula coreeană. Pe de altă parte, Moscova şi Beijingul îşi declară opozţia faţă de prezenţa militară în regiune a statelor din afara acesteia sub pretextul contracarării ameninţărilor nord-coreene. Rusia şi China îşi reafirmă şi opoziţia faţă de desfăşurarea în Asia de N-E a sistemului american antirachetă Thaad, apreciind că aceasta aduce serioase prejudicii securităţilor strategice şi nu contribuie la denuclearizarea peninsulei coreene. Cele două ţări au chemat la anularea imediată a desfăşurării acestui sistem şi s-au înţeles să ia măsurile necesare pentru a-şi apăra interesele de securitate şi a asigura echilibrul strategic din regiune. Peste trei zile, preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping vor participa la summitul G 20 din Germania, unde problema nord-coreeană şi criza din Siria se vor afla în topul convorbirilor bilaterale şi multilaterale.

RRA: Preşedintele chinez Xi Jinping laudă excelentele relaţii bilaterale germano-chineze

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:38) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - În apropierea participării la Summitul G20 de la Hamburg, preşedintele chinez Xi Jinping a publicat un comentariu exhaustiv în cotidianul german Die Welt, în care laudă excelentele relaţii bilaterale germano-chineze şi pledează pentru aprofundarea colaborării strategice între cele două ţări. "China are mari aşteptări de la summitul G20" - scrie liderul chinez, subliniind importanţa globalizării pentru economia mondială. Interesant de observat, în lumina declaraţiilor preşedintelui chinez, anul acesta, înaintea inaugurării noului preşedinte american, Xi Jinping a anunţat pregătirea Chinei pentru preluarea locului de lider mondial, anunţ care nu a bucurat prea mult Germania. Mai multe amănunte primim de la Bonn, de la Vlad Drăghicescu.

Reporter: Aprecierile făcute de preşedintele chinez Xi Jinping, în ediţia de astăzi a influnetului ziar german Die Welt, reiterează în bună măsură liniile colaborării germano-chineze trasate cu ocazia recentei întâlniri de la Berlin între cancelara Merkel şi premierul Chinei, Li Keqiang, şi semnalizează o schimbare semnificativă de raportare a Chinei la globalizare. În comentariul său, intitulat "Pentru o lume mai bună", liderul de la Beijing scrie că este foarte fericit să participe la Summitul G20 de la Hambrug, într-un an în care China şi Germania sărbătoresc 45 de ani de relaţii diplomatice. "În 2014, cu ocazia primei mele vizite de stat în Germania, ambele părţi au convenit să transforme relaţiile bune dintre cele două state într-un parteneriat strategic cuprinzător" - scrie preşedintele chinez, în opinia căruia caracterul strategic al colaborării dintre cele două ţări capătă pe zi ce trece o importanţă din ce în ce mai mare. Xi Jinping a evidenţiat dimensiunea economică a colaborării dintre China şi Germania, amintind că Republia Federală este pentru al 42-lea an consecutiv cel mai important partener comercial european al Chinei şi principalul exportator de tehnologie în Republica Populară. El atrage însă atenţia că lumea se confruntă actualmente cu noi şi noi provocări, iar China şi Germania, din poziţia de a doua, respectiv, a patra economie a lumii, trebuie pe de o parte să se dezvolte ele însele, iar pe de alta să îşi asume responsabilitatea care le revine pentru garantarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii, atât la nivel regional, cât şi global. "În cadrul dialogului şi al negocierilor prietenoase dintre noi, trebuie să tratăm corect diferenţele care ne separă, să manifestăm înţelegere reciprocă şi să ne susţinem unii pe ceilalţi când este vorba de interesele esenţiale ale ţărilor noastre. Trebuie, de asemenea, să avem condiţii de investiţii corecte şi reciproc avantajoase, şi să aprofundăm colaborarea în domeniile energetic, financiar, tehnologic şi ecologic" - scrie Xi Jinping în cotidianul Die Welt. În final, liderul chinez a făcut o adevărată pledoarie pentru globalizare, subliniind importanţa deosebită a summitului G20, respectiv, necesitatea implementării măsurilor stabilite la reuniune. China are mari aşteptări de la summitul G20 de la Hamburg, unde speră că va fi reafirmată ideea unei economii mondiale deschise. Globalizarea - spune oficialul chinez - a dus la dinamizarea economiei mondiale, favorizând schimbul de mărfuri şi capital, şi progresul tehnologic. Totuşi - afirmă Xi Jinping - trebuie găsite soluţii adecvate la problemele generate de globalizarea economiei. Grupul G20 trebuie să sprijine ordinea multilaterală a comerţului. Împreună cu partea germană, vrem să facem din summitul G20 un succes - a conchis preşedintele chinez în comentariul publicat de cotidianul german Die Welt.

RRA: Mesaj în parlament al premierului Franţei, Edouard Philippe

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:41) - Realizator: Premierul Franţei, Edouard Philippe a promis astăzi în primul său mesaj privind planurile Cabinetului să reducă cheltuielile publice încă din primul an. De altfel, cu o zi mai devreme, ieri, preşedintele Franţei vorbea, la rândul său, despre reducerea deficitului bugetar ca demers obligatoriu pentru câştigarea încrederii Germaniei, pe care Franţa şi-o doreşte alături în reformele necesare pentru întărirea blocului comunitar. Anton Cazacu relatează din Paris.
Reporter: Şeful executivului de la Paris a anunţat măsuri de guvernare concrete, dar el a dorit să insufle francezilor şi o doză de optimism.

Edouard Philippe: Evoluţia lumii acordă Franţei toate şansele. Pentru că această nouă lume are nevoie de ştiinţă şi de raţiune, de ordine şi de justiţie, de tehnologie şi de cultură, de dialog şi de solidaritate. Iar Franţa reprezintă toate aceste lucruri la un loc. Nu cred că politica poate să realizeze orice, dar nici nu cred că ea este neputincioasă. V-am mai spus: cred că politicile publice potrivite vor schimba viaţa francezilor.

Reporter: Premierul a adus un omagiu forţelor de securitate care combat terorismul. El a promis însă că se va pune capăt stării de urgenţă care a fost introdusă după atentate, cel târziu la 1 noiembrie. Edouard Philippe a precizat pe de altă parte că bugetul pentru armată va ajunge la 2% din PIB în 2025. În ce priveşte imigraţia, primu ministru a promis că cererile de azil politic vor fi examinate în maxim şase luni şi că persoanele cărora nu li se va acorda azil politic vor fi expulzate cu mai multă rapiditate şi eficacitate. În ce priveşte finanţele publice, şeful executivului a subliniat că lipsesc 8 miliarde de euro din bugetul pe anul în curs, întocmit de fostu, guvern. El a promis însă că deficitul va fi scăzut la 3% din PIB încă de anul acesta, în contextul în care vor începe să scadă şi impozitele. În acest scop, va fi încadrată strict remuneraţia funcţionarilor publici şi anumite credite vor fi diminuate. Pentru ca Franţa să redevină atractivăm pentru investitori, vor fi iniţiate mai multe reforme de simplificare a Codului Muncii, şi va fi scăzut impozitul pe societăţi, la ora actuală, unul dintre cele mai ridicate dn Europa. Edouard Philippe a schiţat şi obiectivele europene ale guvernului său.

Edouard Philippe: Mai întâi vom face totul pentru a-i împăca pe francezi cu UE. Ne vom strădui ca aceasta să protejeze, sprijinindu-se pe o eurozonă mai bine guvernată, care îşi va dezvolta politica de apărare, armonizarea socială, mai ales prin reglementarea salariaţilor detaşaţi din alte ţări. Vom pregăti cele trei negocieri cruciale pentru viitorul UE, care sunt definirea proiectului cu 27 de ţări membre, alături de Germania şi de celelalte ţări care vor dori acest lucru, negocierea pentru Brexit înainte de a negocia viitoarea cu Marea Britanie şi negocierea bugetului UE dincolo de 2020.

Reporter: Aplaudat de majoritatea deputaţilor, discursul premierului a fost însă criticat atât de opoziţia de dreapta, care consideră că măsurile anunţate nu sunt suficiente pentru redresarea situaţiei, cât şi de cea de stânga, care acuză guvernul că pregăteşte zile negre pentru clasele populare.

RRA: Italia, dezamăgită de Franţa şi de Spania, în criza migranţilor

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:48) - Realizator: Italia este dezamăgită de Franţa şi de Spania, care au decis să nu-şi deschidă porturile pentru a primi migranţii salvaţi în Marea Mediterană de navele pe care ONG-urile lor le au în Marea Mediterană. Pe de altă parte, Austria a început să desfăşoare trupe şi tehnică militară la graniţa cu Italia, pentru a împiedica intrarea migranţilor. Elena Postelnicu explică de la Roma.

Reporter: Aşa cum a ameninţat, Viena a trimis deja încă de la primele ore ale dimineţii, patru tancuri la graniţa Brennero, cu echipaje pregătite pentru controale şi mai riguroase. În mai puţin de trei zile, echipajul se va completa. Vor fi 750 de militari pentru a bloca trecerea migranţilor spre Austria. Ministerul de Externe din capitala italiană, ca răspuns la această decizie a Guvernului de la Viena, l-a convocat pe ambasadorul Austriei în Italia. Migranţii salvaţi în Mediterana nu vor putea debarca nici în Franţa şi nici în Spania. Aceasta, chiar dacă liderii celor două state s-au declarat iniţial interesaţi să sprijine Italia în gestionarea fluxurilor migratorii, a spus dintr-o dată 'nu' la solicitarea acestei de a deschide porturile pentru navele orgoanizaţiilor umanitare strâine care îi salvează pe migranţi. Se vorbea de Barcelona şi Marsilia, dar nu se va face nimic. Este ca o palmă pe care o primeşte Italia, ţară pe teritoriul căreia au debarcat numai în acest an, peste 83.000 de migranţi, cu 20% mai mulţi decât aceeaşi perioadă a anului trecut. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a fost clar în solicitarea sa de a se face o distincţie între migranţii economici şi refugiaţii propriu-zişi, care au drept la azil politic, la protecţie. Spania însă consideră că orice fel de soluţie pentru această criză a migranţilor trebuie să fie europeană, şi nu bilaterală. De această situaţie Italia este decepţionată, însă speră ca joi, la Talin, în Estonia, în cadrul reuniunii G20 a miniştrilor de interne, se va lansa un plan concret de măsuri. Din partea Vaticanului, organizaţia Caritas consideră necesare în această situaţie de criză canale sigure şi legale, în vreme ce planul de a închide porturile din sudul Italiei navelor organizaţiilor umanitare este inadmisibil, în condiţiile în care 40% dintre migranţi sunt salvaţi de către aceste nave. Cine va prelua responsabilitatea de a nu salva în mare aceste persoane, dacă navele ONG-urilor nu mai pot interveni? - se întreabă Caritas, organizaţie umanitară a Vaticanului?

RRA: Bankers Summit 2017

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:51) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - La Bucureşti s-a deschis astăzi cea de-a şasea ediţie a Bankers Summit, Summitul Bancherilor, organizată de Ziarul Financiar. Evenimentul are loc pe parcursul a două zile şi reuneşte reprezentanţi ai BNR, ai principalelor bănci comerciale, dar şi experţi financiari.
Reporter: Cătălin Radu - Cuvântul de deschidere l-a avut guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, care a precizat că situaţia financiară este bună, chiar există un exces de lichiditate în piaţă, iar raportul dintre credite şi depozite este în momentul de faţă subunitar. O problemă ar fi atragerea fondurilor europene.

Mugur Isărescu: Deocamdată, avem o problemă mare, acum. Dobânda nominală este foarte scăzută la credite. Bani sunt, sunt vreo trei miliarde exces de lichiditate în piaţă, încă cam atât mai sunt în rezervele minime obligatorii care au rămas la 8% la lei, ar trebui să scadă spre 2%. Mai poate cineva să spună că nu sunt bani? Iar raportul între credite şi depozite a devenit subunitar în România. Deci, sunt mai multe economisiri decât credite. Au trecut zece ani şi avem aceeaşi problemă, nu ştim să absorbim banii europeni. Ba dăm vine pe guverne, ba pe bănci, ba pe cei de la  Bruxelles... Dar pe noi? Ideologia noastră şi capacitatea noastră de a înţelege cum e cu absorbţia banilor europeni nu pică din cer. Trebuie să-i iei în anumite condiţii.

Reporter: Şi viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, ne-a asigurat de stabilitatea sistemului bancar.

Liviu Voinea: Sistemul bancar este solid, are capitalizare foarte bună, are lichiditate foarte mare, solvabilitate foarte mare. Pe de altă parte, sunt unele resurse neutilizate, în sensul că potenţialul de creditare nu este încă atins, în special pe sectorul companiilor nefinanciare. De asemenea, dobânda de politică monetară şi în general condiţiile monetare sunt stimulative.

Reporter: Viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, a mai precizat că au fost identificate 12.000 de companii, majoritatea din industrie şi servicii, care au indicatori financiari buni şi un grad de îndatorare scăzut. Ele ar putea fi ţinte ale sectorului bancar pentru a obţine credite cu condiţia ca şi băncile să fie interesate şi active.

RRA: Parlamentul European a adoptat acordarea unei asistenţe macrofinanciare de 100 de milioane de euro Republicii Moldova

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:53) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - Parlamentul European a adoptat, astăzi, cu o largă majoritate, acordarea unei asistenţe macrofinanciare de 100 de milioane de euro Republicii Moldova, pentru echilibrarea balanţei de plăţi pe termen scurt. Condiţiile impuse pentru obţinerea acestui împrumut sunt atât de natură financiară, cât şi politică. Trimisul RRA la Strasbourg, Cristian Niţă, relatează.

Reporter: Republica Moldova ar putea primi, cel mai devreme în luna decembrie, o primă tranşă a împrumului de asistenţă macrofinanciară din partea Comisiei Europene. Raportorul în cazul acestui proiect a fost europarlamentarul român Sorin Moisă. Acesta a explicat, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, că aceşti bani vor fi primiţi în câteva etape de Guvernul de la Chişinău.

Sorin Moisă: Este vorba de 100 de milioane de euro care, dacă condiţionalităţile ataşate acestui împrumut vor fi îndeplinite, va fi transferat Republicii Moldova în trei tranşe, destul de probabil, dacă totul merge bine, o tranşă anul acesta, două tranşe anul viitor, în sumă de 30, 30 şi 40 de milioane de euro. 40 de milioane din total sunt grant, deci sunt nerambursabili, 60 de milioane sunt un împrumut pe care Republica Moldova va trebui să îl ramburseze.

Reporter: Lucrurile nu sunt deloc simple pentru autorităţile moldovene, care, pentru a beneficia de aceste fonduri, vor trebui să facă, în premieră, anterior fiecărei etape, dar şi pe parcursul acesteia, dovada că se conformează condiţionalităţilor impuse de oficialii europeni şi că respectă recomandările făcute. Cea mai mare problemă o reprezintă pentru mulţi dintre deputaţii europeni intenţia de modificare a sistemului electoral, iar una dintre recomandări este respectarea deciziei Comisiei de la Veneţia.

Sorin Moisă: Ar fi foarte înţelept, şi încurajez şi pe această cale autorităţile din Republica Moldova, să se aplece cu foarte, foarte mare atenţie şi seriozitate asupra acestor recomandări, care nu sunt obligatorii, în sensul pur şi dur al cuvântului, însă, în mod clar, a existat foarte multă angoasă, preocupare în legătură cu acest subiect, aici, în Parlamentul European. Şi există acest mandat al Comisiei Europene şi Serviciului de Acţiune Externă de a urmări modul în care recomandările vor fi puse în practică de către autorităţile de la Chişinău.

Reporter: Sorin Moisă a reuşit să îi convingă şi pe câţiva dintre colegii săi europarlamentari, care, în cursul dezbaterilor, fie au spus că nu este normal ca banii europeni să fie trimişi într-o ţară coruptă, unde un miliard de dolari a dispărut fără urmă din bănci, fie au sugerat că nu ar fi bine ca interesele Rusiei în regiune să fie afectate.

RRA: Se împlinesc 68 de ani de la al doilea val de deportări în Siberia

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 22:55) - "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - În 1949, în noaptea de 5 spre 6 iulie, în Basarabia a avut loc al doilea val de deportări în Siberia. Conform datelor oficiale, au fost mutate cu forţa aproape 11.300 de familii, respectiv peste 35.000 de oameni. Academia Română a organizat o sesiune de comemorare a victimelor regimului totalitar comunist din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, din perioadele 1940-1941 şi 1944-1953. La eveniment a fost lansată colecţia de volume "Arhivele memoriei", după cum aminteşte colega noastră Alla Stâncaru Luncă.

Reporter: Domnul Anatol Petre, profesor universitar la Chişinău, studiind diverse probleme din istoria românilor de dincolo de Prut.

Anatol Petre: Tragedia României a început pe data de 28 iunie 1940, atunci când trupele sovietice au invadat Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi au avut de suferit în mod special cei care au încăput sub această ocupaţie sovietică. Este vorba de o adevărată vânătoare faţă de oamenii politici, faţă de membrii Sfatului Ţării, oamenii gospodari, iar în noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941, cu câteva zile înainte de a se începe războiul germano-sovietic, a fost organizat primul val de deportări în Siberia. Impresionant pentru mine ca cercetător este lista a 650 de primari împreună cu familiile lor, care au fost deportaţi. Deci au fost oameni model, cu gospodării model pentru săteni. Şi ceea ce ne-am propus noi să facem a fost să recuperăm memoria oamenilor care au supravieţuit acestor intemperii ale vremii, a celor care au fost deportaţi s-au întors la baştină, sunt oameni în vârstă. Dacă vorbim de cel de al doilea val, 1949...

Reporter: 6, chiar 6 iulie.

Anatol Petre: Data de 6 iulie, da, în preajma acestei tragice date este de fapt o comemorare a celor care au supravieţuit, a celor care au murit acolo, în Siberia. Se împlinesc 68 de ani de la acest al doilea val de deportări şi ne-am propus să publicăm memoriile acestor oameni.

Reporter: Domnule academician Victor Spinei, sunteţi şi dvs născut în Basarabia, dar aţi avut şansa de a veni cu părinţii aici, când eraţi foarte mic.

Victor Spinei: Şansa supravieţuirii pentru părinţii, pentru rudele mele. A fost un moment de o mare duritate părăsindu-şi locurile de baştină, lăsându-şi gospodăriile, iar alţi membri ai familiei au avut încercări şi mai dure, un frate al tatălui a murit în Siberia, un strămoş al meu, o persoană ilustră, Alexandru Baltaga, care a fost singurul preot din Sfatul Ţării, a fost de asemenea deportat şi la 80 de ani a murit în detenţie, după ce a fost anchetat şi persecutat de regimul sovietic. Nenumărate rude au avut de suportat ingerinţele politicului în viaţa de zi cu zi. Şi este meritoriu totuşi să nu uităm aceste lucruri. Nu este vorba de o chestiune personală, este o chestiune naţională, cred eu, aşa cum alte popoare îşi apără trecutul, îi incriminează pe cei care produc samavolnicii. Trebuie să nu uităm lecţia de istorie şi din cauza asta trebuie să o cunoască şi cei tineri, să nu mai repetăm o experienţă tragică şi nefastă.

Reporter: În calitatea dvs de vicepreşedinte al Academiei Române, sunteţi acasă atunci când vă întâlniţi cu istorici din Republica Moldova?

Victor Spinei: Eu nu numai în calitatea mea de vicepreşedinte sunt acasă. Legăturile mele sunt stabile cu colegii de dincolo de Prut. Avem lucruri comune, avem proiecte de viitor, şi pentru cei mai în vârstă, şi pentru cei mai tineri, şi pentru studenţii pe care i-am avut, şi doctoranzii pe care i-am avut din Basarabia sunt alături de mine şi conlucrăm.

Ascultă aici emisiunea Agenda globală din 4 iulie 2017


Etichete reportajerraagenda globalacorespondentistirievenimente relevante

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live