Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Realizările preşedinţiei lituaniene a UE

Preşedinţia UE a fost deţinută în cel de-al doilea semestru al acestui an de Lituania, care o va preda la 1 ianuarie 2014 Greciei.

Euranet Plus.

Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 28 Decembrie 2013, 10:21

Lituania este a cincea ţară fostă comunistă, după Slovenia, Cehia, Ungaria şi Polonia şi prima fostă republică sovietică care a deţinut până acum preşedinţia UE.

Stilul diplomatic discret adoptat de Lituania pe timpul celor şase luni cât a condus UE a fost foarte apreciat.

Prin mediere lituaniană s-a ajuns la recentul acord asupra creării unui singur mecanism de control asupra băncilor la nivelul întregii zone euro, mecanism care rămâne totodată deschis şi celorlalte ţări din Uniune care nu au trecut încă la euro.

Tot diplomaţi şi experţi lituanieni au negociat cu Parlamentul European un compromis asupra finanţării partidelor europene.

Audio: Realizările preşedinţiei lituaniene a UE.

Totodată, pe plan comercial au fost finalizate primele trei runde de negocieri privind parteneriatul transatlantic, precum şi discuţiile pentru un tratat de liber schimb cu Canada.

Potrivit analiştilor europeni, cea mai importantă realizare a preşedinţiei lituaniene este că s-a continuat ceea ce aduseseră mai întâi polonezii şi anume, un discurs foarte realist în relaţiile cu Rusia.

După ce au studiat în universităţi sovietice, vorbind cu toţii ruseşte, diplomaţii baltici posedă o cunoaştere directă a mentalităţii politice ruseşti, pe care de această dată au folosit-o în interesul UE.

Însă nu toate demersurile sale diplomatice au avut succesul dorit. Lituania miza foarte mult pe summitul Parteneriatului Estic, din noiembrie, de la Vilnius, care ar fi fost, prin atragerea Ucrainei, în special într-o asociere cât mai strânsă cu UE, încununarea eforturilor sale.

Dar nu a fost să fie. După cum se ştie, preşedintele ucrainean a încetinit pe ultima sută de metri sprintul spre Bruxelles, privilegiind relaţiile cu Rusia, care i-a promis un ajutor de 15 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, diplomaţii lituanieni au dat din nou dovadă de fler când, înţelegând că puterea de la Kiev va ceda presiunilor Rusiei şi va renunţa să semneze tratatul de asociere la Uniune, au sfătuit Comisia Europeană să anunţe ridicarea anticipată a obligativităţii vizelor pentru moldoveni, pentru a nu avea un eşec total la Vilnius, unde, până la urmă, doar Republica Moldova şi Georgia, o altă fostă republică sovietică, au semnat tratatul.

Pe perioada preşedinţiei lituaniene, România şi Bulgaria au făcut numeroase demersuri şi eforturi, susţinute de Lituania, pentru a obţine integrarea în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Decizia a fost însă din nou amânată.