Raporturile de putere în Parlamentul European
Noul Parlament European va avea cel mai mare număr de deputaţi anti-europeni şi eurosceptici din toată istoria sa.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 27 Mai 2014, 12:43
Rezultatele bune obţinute în unele ţări de partide extremiste sau anti-europene şi reducerea diferenţei dintre cele două mari grupuri politice - popularii şi socialiştii - sunt principalele noutăţi pe care le aduc în Parlamentul European alegerile de la sfârşitul săptămânii trecute.
Noul Parlament European va avea cel mai mare număr de deputaţi anti-europeni şi eurosceptici din toată istoria sa.
Este părerea aproape unanimă exprimată de numeroase ziare europene de luni.
Desigur, surprizele majore sunt Marea Britanie şi Franţa, unde partide care cer pur şi simplu ieşirea ţărilor lor din Uniune sau chiar desfiinţarea Uniunii Europene s-au situat pe primul loc după scrutinul european.
Audio: Raporturile de putere în Parlamentul European.
Frontul PopularFrancez, formaţiune catalogată de extremă-dreapta, a obţinut aproape 25% din sufragii, surclasând atât dreapta cât şi stânga tradiţionale şi fiind votat în special de persoanele cu venituri mici, cu studii modeste şi de tineri - arată o analiză sociologică.
În Marea Britanie, UKIP, care a primit peste 30% din voturi la europarlamentare, a fost portretizat drept un partid de extremă-dreapta, xenofob, rasist, homofob, în rândurile căruia toţi cei care nu doresc să abiă turbine eoliene sau autostrăzi în apropierea caselor sau care cer ridicarea interdicţiei impuse fumatului în locurile publice îşi pot găsi un loc bun. Şi în Danemarca, anti-europenii au câştigat alegerile.
În Spania, electoratul şi-a arătat dezamăgirea absolută faţă de cele două mari partide spaniole, popular şi socialist, care abia au adunat împreună 50% din voturi.
În schimb, Mişcarea Indignaţilor constituită recent în partid politic, a strâns peste 8% din sufragii.
Prin contrast, în Germania principalele partide de centru-dreapta şi centru-stânga au obţinut cele mai bune rezultate la urnă, iar cancelarul german, Angela Merkel, a spus că ascensiunea unor partide de extremă-dreapta şi populiste în Parlamentul European este regretabilă.
La fel, în Italia, Partidul Democrat de centru-stânga al premierului Mateo Renzi, a câştigat detaşat alegerile europene cu peste 40% şi ar putea ajunge al doilea cel mai mare partid din Parlamentul European după Uniunea Creştin Democrată a cancelarului german.
La rândul lor, românii trimit la Bruxelles una dintre cele mai puternice delegaţii social-democrate din Europa.
Astfel, ascensiunea extremiştilor ar putea obliga principalele două grupuri parlamentare, popularii şi socialiştii, să lase deoparte divergenţele şi să-şi unească forţele într-o mare coaliţie la nivel european - estimează analiştii.
