Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PROBLEME LA ZI (Talk - show RRA) Marţi, 23 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Silvia Ilieş

20 Iulie 2010
Vizualizari: 1386
Comentează add

Potrivit preşedintelui CSM, Florica Bejinaru, raportul CE constată o realitate obiectivă, progrese, disfuncţii şi probleme pentru care s-a încercat găsirea unor soluţii pentru rezolvarea lor.

Raportul CE pe justiţie în dezbatere cu preşedintele CSM

silvia-ilies

Preşedintele Consiliulului Superior al Magistraturii, Florica Bejinaru. Foto: Mediafax.

Realizator: Comisia Europeană arată în raportul dat publicităţii că în pofida unor progrese în anumite domenii, există importante neajunsuri în eforturile României de a înregistra progrese în cadrul mecanismului de coordonare i verificare, că angajamentul politic este insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintă un serios pas înapoi. Comisia invită România şă ia măsuri imediate în 10 domenii.

Discutăm despre  acest raport în dezbaterea de la această oră. Ne bucurăm să-i spunem "Bine ai venit la Radio România preşedintelui CSM, doamna Florica Bejinaru. Mulţumim mult. Avem ocazia şă  avem în direct o declaraţie comentată despre acest raport  de ţară de la dvs.

Florica Bejinaru: Este o primă declaraţie cu privire la acest raport, urmând ca în şedinta de joi a CSM să avem poziţia oficială a consiliului şi măsurile pe care înţelege să le adopte în vederea aducerii la îndeplinire a recomandărilor formulate în cuprinsul raportului. Raportul constată o realitate obiectivă, constată, de asemenea, câţiva paşi, progrese, e adevărat, limitate, care s-au făcut în reforma sistemului judiciar, constată disfuncţii şi probleme pe care noi le-am sesizat în toată această perioadă şi am încercat să găsim soluţii pentru rezolvarea lor.

Sunt şi anumite aprecieri şi constatări cu privire la care, dacă va fi posibil, în cursul acestei emisiuni voi face precizări din partea CSM.

Realizator: Până la această oră au mai reacţionat Agenţia Naţională de Integritate, este aşteptată o declaraţie a ministrului justiţiei şi au mai reacţionat reprezentanţi ai partidelor politice. Vorbim despre raport şi analizăm ce se spune, ce se recomandă României, clasei politice, sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi cu Violeta Fotache, publicist-comentator "Jurnalul Naţional", specializată pe domeniile justiţiei şi investigaţiilor. Un comentariu, o analiză la rece a raportului propriu-zis, dnă Fotache?

Violeta Fotache: Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie. Aş începe prin a-mi spune părerea mea despre acest raport. Judecând după constatările făcute de Comisia Europeană şi ţinând cont de evoluţiile de pe scena politico-economică, judiciară, naţională, am impresia că nu vom reuşi atât de curând să atingem performanţele cerute pentru a scăpa de monitorizarea pe justiţie. Cred că acest raport este foarte dur, tocmai pentru că realizatorii lui au radiografiat exact principalele piedici care au stat în calea înfăptuirii recomandărilor făcute de Comisia Europeană în iulie 2009, la care avem restanţe serioase şi care sunt angajamente pe care România nu a reuşit să le onoreze, deşi şi le-a asumat.

În limbaj diplomatic, Comisia Europeană a pus la zid atât lumea politică, cât şi lumea juridică. În concret, se subliniază lipsa unui angajament politic suficient pentru a sprijini reforma judiciară, iar de cealaltă parte, şi lumea judiciară este pusă la zid, tot în limbaj diplomatic, prin acea referire de la pagina 2, în care se spune că sistemul judiciar a manifestat o anumită reticenţă de a coopera şi de a a-şi asuma responsabilităţi.

E un fel de "ne facem că facem", unii, ca şi când ne-ar acuza că mulţi dintre cei angrenaţi în a înfăptui angajamentele asumate, doar se fac că fac.

Realizator: Dar eu aş cita însă, la concluzii, aş cita însă exact ce se spune la concluzii. Stimaţi ascultători, noi de fapt luăm la analiză raportul propriu-zis al Comisiei şi nu tot ceea ce s-a spus în conferinţa de presă care a fost în jurul orei 11:30, ora României. Deci, citez pagina 8, concluzii: "În general, în ciuda progreselor în unele domenii, evaluarea Comisiei indică deficienţe importante în eforturile României de a realiza progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare-Verificare. România nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă.

Modificările Legii privind Agenţia Naţională de Integritate, votate la 30 iunie, reprezintă un pas înapoi. Legea riscă să prejudicieze rezultatele pozitive obţinute de ANI şi aduce România într-o situaţie de nerespectare evidentă a angajamentelor asumate la momentul aderării. Comisia invită România să-şi onoreze angajamentele, prin găsirea celor mai adecvate mijloace legislative pentru a restabili competenţele ANI de a propune confiscarea efectivă a averilor nejustificate.

România ar trebui să îşi propună să asigure un sprijin politic larg, pentru transparenţă şi protejare eficientă împotriva corupţiei şi a conflictelor de interese. România suferă" - citez, am sărit un paragraf, merg mai departe - "România suferă, de asemenea, de o anumită reticenţă a factorilor de decizie din sistemul judiciar de a coopera şi de a-şi asuma responsabilitatea, în beneficiul reformei". Iată, cuvinte dure, aprecieri destul de dure şi pentru ca să fac trecerea spre punctul 2 din "Concluzii", dnă preşedintă, unde CSM chiar este analizat dintr-o perspectivă, să spun aşa, futuristă, aş cita, totuşi, ştirea despre Bulgaria.

Citez site-ul novinite.com: ''Bulgaria a dat dovadă de o puternică determinare în reformarea sistemului judiciar, combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate, dar foarte puţine cazuri ajung în instanţă", arată raportul Comisiei Europene. Comisia va monitoriza în continuare progresele înregistrate de Bulgaria în domeniile Justiţiei şi Afacerilor Interne. Potrivit raportului, este necesară îmbunătăţirea practicilor profesionale în cadrul poliţiei, procuraturilor şi instanţelor judiciare.

Doamna preşedintă, la punctul doi din "Concluzii", uitaţi, citez din recomandări: "Asigurarea unei tranziţii uşoare şi corecte din punct de vedere legal către un nou Consiliu Superior al Magistraturii, respectând cerinţele legii privind eligibilitatea candidaţilor''. Adică, ce vrea să spună Comisia?

Florica Bejinaru: Ce vrea să spună Comisia? Cred că ar fi foarte bine să ne spună Comisia ce a vrut să spună. Ceea ce pot să vă spun eu, în calitate de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii...

Realizator: Nu ... ce înţelegeţi dumneavoastră. Noi cu atât mai puţin, noi înţelegem că va fi un alt CSM.

Florica Bejinaru: Este acelaşi Consiliu Superior al Magistraturii. Este o instituţie bine determinată în societatea românească, este o instituţie prevăzută de Constituţia României. Ceea ce se va schimba la începutul anului viitor este echipa care va asigura conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. S-au declanşat deja alegerile pentru viitoarea echipă a Consiliului Superior al Magistraturii, am parcurs toate etapele prevăzute de lege şi regulament şi vreau să vă spun, cu toată certitudinea, că vor fi respectate legea şi regulamentul în ceea ce priveşte alegerea pentru viitorul Consiliu Superior al Magistraturii, echipa viitorului Consiliu.

Realizator: Să precizăm că ...

Florica Bejinaru: Eu sunt convinsă că va fi o tranziţie uşoară şi corectă, pentru că nici nu putem pune problema în alţi termeni.

Violeta Fotache: Deci, ce să înţelegem, că ne cer să avem alegeri corecte pentru componenţa noului consiliu CSM, ca şi când nu am avut până acum alegeri corecte, pentru alegerea CSM?

Florica Bejinaru: Eu nu înţeleg acest lucru, însă, încă o dată, îmi manifest convingerea că respectarea legii se va realiza la nivelul instanţelor, parchetelor, începând de la Comitetele electorale locale, Comitetul electoral permanent. În această perioadă, Consiliul Superior al Magistraturii, plenului Consiliului sau ... revenindu-le foarte puţine atribuţii. Toate atribuţiile în ceea ce priveşte, sau aproape toate atribuţiile, sunt preluate de Comitetele electorale locale şi Comitetul electoral permanent. Comitetele electorale locale sunt compuse din colegiile de conducere, la nivelul de instanţe şi parchete, la nivelul instanţelor şi parchetelor.

Deci, aceste colegii de conducere vor administra, practic, la nivelul lor derularea procedurilor, toate aceste proceduri se centralizează la nivelul Comitetului electoral permanent, constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii şi, în anumite situaţii, e adevărat, foarte rare, în soluţionarea anumitor contestaţii vor reveni atribuţii şi plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Realizator: Deci eu ce înţeleg, din acest punct, din recomandări - eligibilitatea candidaţilor. Se modifică Constituţia oare? Ce înseamnă?

Florica Bejinaru: Nu, sunt condiţiile pe care legea le prevede pentru orice judecător şi procuror că trebuie să le îndeplinească pentru a candida pentru Consiliul Superior al Magistraturii, analiza acestor condiţii prevăzute de lege va fi făcută, aşa cum vă spuneam, de aceste Comitete electorale şi în aceste condiţii...

Acum daţi-mi voie, sigur, alte clarificări aş putea să mai aduc, în condiţiile în care, punctual, dumneavoastră mă veţi întreba. Dar eu cred că este un raport deosebit de important pentru sistemul judiciar şi problemele cu care se confruntă sistemul judiciar sunt cu totul altele şi foarte importante, încât pe acest punct doi cred că este suficient angajamentul nostru de a organiza, aşa cum am şi început, de altfel, alegeri transparente, în concordanţă cu legea şi regulamentul.

Violeta Fotache: Da, sunt de acord cu dumneavoatră şi dacă ne permite colega mea, v-aş întreba, apropo de precizarea din raport, care prevede că rămâne o problemă destul de gravă, problema resursei umane, dar şi aspectele privind sistemul disciplinar, ale cărui rezultate nu au convins Comisia Europeană. Sunteţi criticaţi... acestea ţin de competenţele CSM şi v-aş ruga să ne spuneţi de ce nu aţi convins în materie disciplinară.

Florica Bejinaru: Da, sunt într-adevăr două probleme deosebit de importante cu care se confruntă sistemul judiciar, sau cu consecinţe asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar şi în care, într-o bună parte, responsabilităţile aparţin Consiliului. De ce spun într-o bună parte, sau într-o măsură importantă? Pentru că nu în totalitate decizia este a Consiliului Superior al Magistraturii, şi am să vă explic. În ceea ce priveşte gestionarea resurselor umane, cunoaşteţi foarte bine, în toată această perioadă am semnalat dezechilibrele între intrările în magistratură şi ieşirile prin pensionare.

Ieşirea prin pensionare nu poate fi controlată şi cenzurată de Consiliul Superior al Magistraturii, este dreptul magistratului, judecător sau procuror, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, să obţină acea decizie de la Casa de Pensii pentru pensionare, se adresează Consiliului care trebuie să ia măsura pensionării în condiţiile în care, aşa cum vă spuneam, el a obţinut deja această decizie de pensionare, Casa de Pensii fiind singura care apreciază asupra îndeplinirii condiţiilor pentru aceasta.

Realizator: Numai o secundă. În raport, la pagina 4, apropo de pensionare, ce se reproşează? Previzibilitatea fluctuaţiilor de personal nu s-a îmbunătăţit din iulie 2009, deoarece câteva sute de magistraţi care îndeplinesc condiţiile de pensionare ar mai putea ieşi din cadrul magistraturii în scurt timp, dar fiindcă nu s-a găsit încă o soluţie legislatvă de a se îmbunătăţi previzibilitatea pensionarilor, adică ei de fapt, înţeleg de aici că nu se ştie peste un an de zile ce se va întâmpla cu... câţi vor mai dori să se pensioneze.

Violeta Fotache: Aceasta ar fi o critică la adresa executivului şi a legislativului, lipsa de previzibilitate...

Realizator: Până la urmă tot dumneavoastră trebuie să o gestionaţi, pentru că noi...

Florica Bejinaru: Pentru că politicile în domeniu de pensii şi salarizare nu aparţin Consiliului Superior al Magistraturii şi toate aceste oscilaţii din ultimii ani, pe care noi le-am invocat de câte ori am avut ocazia, au determinat această ieşire din sistem prin pensionare. S-a analizat la un moment dat ce ... fiecare persoană are acest drept să analizeze ceea ce este mai bine pentru el, dacă să rămână în sistem sau să plece prin pensionare atunci când îndeplineşte condiţiile. Ce a făcut Consiliul? Am încercat prin concursuri să organizăm, să acoperim locurile vacante, deşi acest lucru este greu de realizat în totalalitate.

Şi de ce? Pentru că Institutul Naţional al Magistraturii care, potrivit legii şi potrivit dorinţei noastre, ar trebui să fie calea principală de acces în Magistratură, are capacitatea maximă de a forma 200 de auditori, maximă, în anii trecuţi au fost 140, 160, în ultimii doi ani, inclusiv în acest an, am forţat nota spre 200, pentru a ocupa din posturile vacante care numai la 15 iunie anul acesta erau 800 de posturi în sistem, iar în luna care a trecut, în ultima lună avem 34 de ieşiri prin pensionare, unele prin hotărâri, altele prin decret prezidenţial. Institutul Naţional al Magistraturii, ca să asigure formarea a mai mult de 200 de auditori, îi trebuie spaţiu mai mare decât cel pe care îl deţine la ora actuală, îi trebuie logistică, îi trebuie formatori, resursă umană, îi trebuie fonduri pentru a asigura plata burselor...

Realizator: Deci ne întoarcem la buget...

Florica Bejinaru: Dar dacă Guvernul ne va aloca aceste resurse materiale, financiare, vă asigur că va avea capacitatea... Consiliul Superior al Magistraturii, că e echipa actuală, că e echipa viitoare, sunt convinsă că va avea capacitatea să organizeze concursuri de admitere la INM pentru un număr mai mare de auditori, nu se pune această problemă. Esenţialul e să avem fondurile.

Realizator: Şi Comisia Europeană apreciază eforturile făcute de CSM spunând, citez, pagina patru: "Resursele umane rămân o provocare majoră". Dar ia uite ce spun la cei care intră în sistem. Deci, să spunem că pensionarea nu este previzibilă, este, să spunem, o criză care se poate genera. În sistem în legătură cu tinerii, "Cu toate acestea, domeniul de aplicare al măsurilor respective, apropo de pregătire şi angajare, este prea limitat pentru a produce un impact semnificativ asupra deficienţelor importante de capacităţi din cadrul sistemului judiciar şi sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura că toate persoanele nou recrutate respectă standardele profesionale minime". Doamna judecător, aici se vorbeşte de standarde profesionale minime la cei care intră în sistem.

Florica Bejinaru: Să nu înţelegem per a contrario că toţi cei care intră în sistem nu îndeplinesc aceste condiţii minime. Este grija pe care şi noi am avut-o ori de câte ori am organizat acele concursuri suplimentare, care de fapt reprezintă o cale secundară de acces în magistratură pentru cei cu cinci ani vechime în muncă juridică, deci această grijă am avut-o şi noi, am şi făcut această precizare în discuţie cu experţii Comisiei Europene şi ne recomandă în continuare această grijă.

Realizator: Să aibă standarde minime după cinci ani?

Florica Bejinaru: Să ocupăm posturile vacante, dar nu oricum. Pentru că munca juridică, ca şi avocat, consilier, nu este acelaşi lucru cu munca de judecător. Potrivit legii, cei cu cinci ani vechime vin definitivi, vin ca judecători definitivi şi ei mai beneficiază de o activitate de formare de şase luni, o lună efectiv la INM şi următoarele fiind ...

Violeta Fotache: Este clar că nu se poate face rabat de la calitatea pregătirii profesionale. 

Florica Bejinaru: Corect.

Realizator: Dar niciodată, în toate rapoartele - noi în fiecare an, după cum ştiţi, şi ne bucurăm că sunteţi anul acesta dumneavoastră cu noi, din 2006, în fiecare an, în ziua în care se prezintă raportul, în iulie am avut pe cineva în studio. Totdeauna resursa umană a fost punctul cheie. Fiecare cu problemele...

Dar să se vorbească de standarde minime la cei care intră în sistemul juridic, niciodată nu am citit.

Florica Bejinaru: Să nu interpretăm cred că altfel decât a vrut să atenţioneze Comisia Europeană. Pentru că ideea acestor standarde minime, standarde rezonabile pentru funcţionarea...

Realizator: E vorba despre standarde europene minime, bănuiesc.

Florica Bejinaru: Exact. Exact. Probabil că la astea se referă. Însă această grijă a existat dintotdeauna şi am scos în evidenţă, atunci când s-a spus, problema resurselor umane rămâne în continuare o problemă greu de gestionat de către Consiliu, a trebuit să şi explicăm de ce nu putem să organizăm atâtea concursuri, sau considerăm că nu este oportun să organizăm atâtea concursuri, cu cinci ani vechime, aşa încât să putem acoperi toate aceste ieşiri din magistratură.

Pentru că avem o bază de selecţie şi trebuie să păstrăm anumite standarde în nivelul de complexitate, în gradul de complexitate al subiectelor la parcurs.

Violeta Fotache: E adevărat, dar principala cale de intrare în magistratură trebuie să rămână concursul.

Florica Bejinaru: Acesta şi este. Concursul la INM.

Violeta Fotache: ... interviu, şi nici numirile politice.

Florica Bejinaru: Dar nu există interviu, dnă Fotache. Deci la ora actuală, singura cale de acces în magistratură este concursul la INM sau concursul cu cinci ani ...

Violeta Fotache: Dnă preşedinte, aş vrea să vă întreb, a propos de sistemul disciplinar neconvingător.

Realizator: Şi inspecţiile judiciare. Pentru că ăsta este un alt punct şi în concluzii vi se spune să fiţi mult mai ...

Violeta Fotache: La pagina 5 din raport se spune aşa: "Puţine cazuri disciplinare sunt deschise, deci, ce e în competenţa Consiliului, iar sancţiunile par uşoare şi nu sunt suficient de bine diferenţiate prin lege. Aici e vorba de lege. În plus, practica disciplinară în cazurile importante a fost neconvingătoare şi demonstrează o lipsă de sensibilitate la responsabilitatea publică şi la importanţa încrederii publice în integritatea sistemului judiciar.

Apoi, Consiliul Superior al Magistraturii este criticat pentru faptul că nu a consolidat destul iniţiativa anchetelor din oficiu, o parte importantă din activitatea Inspecţiei Judiciare fiind reprezentată de activităţile destinate răspunsului la plângeri şi investigaţii individuale cu privire la acuzaţiile sau calomniile publice la adresa magistraţilor. Ce ne puteţi spune aici? De ce nu puteţi să convingeţi?

Realizator: Şi mai ales, ce vor să spună?

Florica Bejinaru: Vreau să vă spun că Inspecţia Judiciară funcţionează în acest moment cu 19 posturi vacante, din care 18 posturi sunt blocate. Deci avem 19 inspectori în minus. În acelaşi timp, Inspecţia Judiciară trebuie să-şi îndeplinească toate atribuţiile pe care legea i le conferă. Trebuie să efectueze acele controale tematice, să efectueze acele controale de management al instanţelor şi parchetelor, trebuie să răspundă la toate sesizările care vizează conduita unui judecător sau unui procuror şi se poate sesiza şi din oficiu.

Consiliul a fost cel care a avut iniţiativa de a introduce expres în lege ca Inspecţia Judiciară în materie disciplinară să funcţioneze şi din oficiu. Este o ordonanţă care, din câte înţeleg, se află la Parlament, însă nu a prins loc bun pe ordinea de zi, încât să fie adoptată prin lege. De asemenea, noi nu excludem că, funcţionând cu un număr redus de inspectori, şi calitatea actului, sau eficienţa inspecţiei să fie cea pe care ne-o dorim noi, pe care şi-o doreşte societatea românească, pe care şi-o doreşte UE, în condiţiile în care am fost primiţi în această mare familie.

Violeta Fotache: Vreţi să spuneţi că asta ar putea fi o cauză a sancţiunilor blânde, uşoare?

Florica Bejinaru: Nu au existat sancţiuni blânde şi uşoare, este o concluzie care se referă la cu totul altceva. Sau are în vedere diversificarea gamei de sancţiuni disciplinare. Mai multe sancţiuni, în raport de gravitatea faptelor, care constituie abatere disciplinară, iar acest lucru noi l-am materializat prin programul despre care dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine, program PHARE în urma căruia s-au formulat propuneri de stabilire a abaterilor disciplinare în abateri grave, foarte grave, mai puţin grave şi cu sancţiuni corespunzătoare, pe gradul lui de gravitate al abaterii respective, aşa încât să nu mai ajungem în situaţia în care, de exemplu, la câteva cauze disciplinare în care secţia de judecători, respectiv secţia de procurori a dispus excluderea din magistratură, soluţia să fie, după aceea, în recurs de...

Violeta Fotache: Dar magistraţii...

Realizator: Numai o secundă. Despre acest punct noi am vorbit, dacă vă aduceţi aminte, la sfârşitul lunii februarie, când a fost raportul intermediar, când exact asta vi se spunea, despre banii care, probabil, au fost daţi de pomană, pentru pregătirea în cadrul programului acesta - PHARE - şi dumneavoastră aţi venit cu explicaţia, atunci, pentru toate...

Florica Bejinaru: Avem aceste propuneri, ele vor fi înaintate, pentru că noi nu avem iniţiativă legislativă. Şi acolo unde anumite măsuri presupun modificarea legii, în mod obligatoriu noi trebuie să sesizăm ministrul justiţiei, lucru pe care îl vom şi face şi pe care l-am făcut, aşa cum a fost cazul managerului de instanţă, aşa cum va fi pe evaluare, unde, de asemenea, se conturează modificări care presupun şi modificarea legii.

Însă, vedeţi dumneavoastră, noi, magistraţii, suntem primii care ne-am plâns şi ne plângem în continuare de calitatea proastă a actului de justiţie. Vrem ca atunci când formulăm o propunere sau analizăm un proiect, să avem cele mai bune...

Violeta Fotache: Din păcate, e o calitate slabă...

Florica Bejinaru: Vreau să subliniez că măcar atunci când noi propunem o modificare sau când noi solicităm ca legea să intervină într-un fel sau altul, măcar noi să facem această propunere aşa cum trebuie, pentru a nu mai crea practică neunitară, interpretări diferite, aşa cum se mai întâmplă de destul de multe ori în condiţiile actuale.

Realizator: Aş trece spre punctul 4, pentru că înţeleg că joi va fi o şedinţă, să spun aşa, mai dinamică la CSM. Iată ce spune punctul 4, la concluzii, la recomandări: "Luarea în considerare a unei revizuiri a competenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin reducerea competenţei de a judeca în primă instanţă şi prin limitarea judecării în recurs la chestiunile de drept". Aşadar, se propune o reformare, propriu-zis, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie...

Florica Bejinaru: O reformare demult necesară.  ealizator: Ceea ce nu este prima dată când se spune aşa ceva. Dar acum chiar se cere o revizuire.  ioleta Fotache: Dar dumneavoastră, ca instituţie, CSM ştiu că a formulat demult această pretenţie de a transforma Instanţa Supremă într-o instanţă de casaţie.

Realizator: Dar nu este pentru prima dată. De ce, după atâţia ani...

Violeta Fotache: De ce nu s-a transformat?

Realizator: Cu acest mecanism suntem tot în acelaşi punct.

Florica Bejinaru: Cred că nu eu sunt cel mai în măsură să vă răspund la această întrebare.  ealizator: Sunteţi acolo, la CSM, vorbiţi cu ei mai mult decât la noi.

Florica Bejinaru: Nu pot să vă răspund la această întrebare, pentru că noi am promovat aceste soluţii de transformare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o veritabilă Curte de Casaţie, aşa cum este în toate statele membre sau în aproape toate statele membre ale UE, însă, din păcate... probabil că executivul, legislativul vă va răspunde. Prin noile coduri, prin noile competenţe stabilite, se încearcă o rezolvare, însă, în opinia noastră, nu este o rezolvare totală, e o rezolvare parţială a acestei probleme.

De altfel, din discuţiile pe care le-am avut cu judecători de la Înalta Curte, colegii noştri din CSM, Înalta Curte îşi doreşte o lege separată, legea pentru funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din România. Sigur că e o lege separată, din punctul meu de vedere, sau că se clarifică foarte bine competenţele Înaltei Curţi într-un alt cadru legislativ; nu cred că este acesta lucrul, eu ştiu, chestiunea esenţială care se pune.

Problema care se pune este aceea de a transforma, într-adevăr, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-o Curte de Casaţie şi care să poată să-şi îndeplinească atributul constituţional de unificare a practicii judiciare.

Realizator: Se vorbeşte despre unificarea practicii judiciare şi în contextul codurilor, care au fost aprobate, adoptate, deşi se spune că intrarea lor în vigoare, în martie 2011 sau...

Florica Bejinaru: În octombrie s-a stabilit ...

Realizator: În octombrie 2011... Vorbesc de martie, pentru că în raportul trecut era termenul nostru martie 2011, noi ni l-am luat. Şi, uite, nu-l respectăm. Ca dovadă, ei ne penalizează pentru această întârziere. Şi se vorbeşte de unificarea practicii judiciare nu în termeni foarte buni. Ei sunt suspicioşi în legătură cu probabilitatea ca toate forţele politice, asociaţiile profesionale, să lucreze împreună pentru unificarea acestei practici. Cum interpretaţi?

Florica Bejinaru: Eu cred că împreună, pentru unificarea acestei practici, lucrăm şi acum. Există această acţiune comună, de exemplu, a Consiliului...

Realizator: Ei sugerează că nu este eficientă.

Florica Bejinaru: Da, nu este eficientă. Şi ştiţi de ce nu este eficientă? Pentru că atâta timp cât nu intervii la cauză, degeaba te duci la efecte sau...

Realizator: Deci, doamna preşedinte, vă întrerup...

Florica Bejinaru: ... mă rog, rezultatul nu este acelaşi, pentru că ce generează practica neunitară? Calitatea actului legislativ. Şi, desigur, pe alocuri, nu excludem şi aceste ipoteze, dar nu aceasta este cauza determinantă, şi precaritatea pregătirii profesionale în anumite situaţii, şi volumul mare de activitate care nu îţi asigură timpul obiectiv să studiezi în amănunt şi cu toată profunzimea toate cauzele.

Pentru că, haideţi să mai fac o precizare şi mă întorc la gestionarea resurselor umane: schemele actuale de pesonal de la instanţe şi parchete sunt din 1997. Cred că este de notorietate pentru orice cetăţean al acestei ţări că în fiecare an numărul de cauze creşte pe sistem judiciar.

Deci, volumul de activitate a crescut în fiecare an, dar schemele au rămas cele ce acum 13 ani şi nu numai că au rămas de acum 13 ani, dar avem, aşa cum vă spuneam, peste 800 de posturi vacante în acest moment. Şi, dacă vă mai spun şi faptul că atractivitatea pentru această muncă de magistrat, fie de judecător sau procuror, a cam scăzut, mă face să fiu destul de rezervată în a estima un termen în care problema resurselor umane să fie rezolvată.

Ea va putea fi rezolvată cu două condiţii, cu îndeplinirea a două condiţii: unu - alocarea de resurse financiare, creşterea schemelor şi alocarea fondurilor necesare pentru ocuparea acestora, dar, a doua condiţie este aceea care presupune timp. Nu pot anul ăsta să ocup toate posturile vacante şi nici la anul, în condiţiile în care prin absurd - pentru că este o ipoteză deloc practică - să spun că nu vor mai ieşi oameni din sistem în perioada următoare.

Realizator: Doamna preşedintă, dacă stăm să ne gândim la primul punct despre care vorbeaţi, apropo de ocuparea posturilor respective, suntem în an de plină criză şi înţelegem că vor urma şi anii următori la fel. Magistraţii au beneficiat însă de un sprijin special pe păstrarea unor privilegii care le-au făcut. Cum credeţi că se va rezolva concret prima dorinţă a dumneavoastră, ocuparea posturilor acolo, în condiţiile crizei? Totuşi - şi vă mai întreb a doua întrebare, că ne apropiem de încheierea emisiunii - în acest context, în acest raport, uitându-ne la el, la concluzii, recomandări, când credeţi că se va încheia Mecanismul de cooperare şi verificare? 

Florica Bejinaru: Nu cred şi nici nu cred că trebuie. Nu cred că pot şi nici nu cred că pot să fac eu estimarea asupra momentului în care acest mecanism va fi ridicat. Ce vreau să vă spun este că cel puţin în acest an ceea ce am reuşit sau ceea ce am încerdcat să facem a fost să realizăm progrese pe domeniile pe care a existat această monitorizare, să încercăm să răspundem recomandărilor pe care Uniunea Europeană le-a făcut pentru a ajunge la un act de justiţie de calitate, la un sistem judiciar eficient.

Însă dacă mă uit, de exemplu, pe aceste cinci recomandări care privesc reforma sistemului judiciar, pot să vă spun că în toate cinci CSM are competenţe şi responsabilităţi şi el îşi va asuma responsabilităţile care-i revin. Dar, în aceeaşi măsură vă spun cu toată onestitatea şi cu toată siguranţa de care pot să uzez în acest moment, că aceste competenţe şi responsabilităţi ale Consiliului în echipa actuală - sau echipa viitoare nu contează cine va fi în această... sau nu aceasta este esenţial acum, deci aceste responsabilităţi ale Consiliului vor trebui puse în legătură cu responsabilităţile puterii legislative, puterii executive pentru că dacă le vom lua pe fiecare în parte, ceea ce nu mai este timp acum să facem, veţi vedea sau vom putea constata sau vom putea detalia că fiecare presupune modificări legislative şi că o altă parte dintre ele presupune alocarea de resurse materiale, fiinanciare pentru a pune în practică aceste cinci recomandări...

Realizator: Din cele zece...

Florica Bejinaru: Nu, cinci privind sistemul judiciar. Eu la acestea mă refer. Uitaţi, pagina 9 din Raport.

Realizator: Vă mulţumim foarte mult pentru participare. A fost invitata noastră specială, preşedintele CSM, doamna Florica Băjenaru, şi o rog pe colega noastră de la "Jurnalul Naţional", Violeta Fotache, 30 de secunde, o concluzie, şi dumneavoastră, doamnă preşedinte, ca invitat special, un gând de încheiere. Mai bine, mai rău?

Violeta Fotache: Mai  bine. Eu sunt o fire care încerc să gândesc constructiv şi cred că numai prin colaborare între toate puterile care au decizie în punerea în practică a acestor recomandări numai aşa se va putea ajunge la un sistem judiciar mai eficient, mai performant. 

Forica Bejinaru: Zece secunde? Ce pot să spun? Că am ajuns aproape că-mi doresc să se menţină Mecanismul de cooperare şi verificare, deoarece am ajuns la concluzia că e singurul mod de a merge înainte, către reformă.

Realizator: Mulţumim foarte mult pentru participare.


Etichete CSMFlorica BejinaruraportCERomânia

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live