Raportul anticorupţie al Comisiei Europene, "incomplet"

Curtea Europeană de Conturi afirmă că recentul raport anticorupţie al Comisiei Europene este un bun punct de pornire, dar nu conţine informaţiile necesare. care să stea la baza unor politici eficiente antifraudă.

Într-o scrisoare adresată liderilor comunitari, Curtea Europeană de Conturi afirmă că raportul anticorupţie este mult prea descriptiv, conţine analiză limitată şi nu are constatări de substanţă.

Documentul se bazează mai degrabă, spune Curtea de Conturi, pe rezultatele unor sondaje cu privire la percepţiile cetăţenilor legate de corupţie.

În opinia Curţii, utilitatea acestor rezultate este limitată, iar instituţiile şi organele UE au fost excluse din analiză.

Audio: Raportul anticorupţie al Comisiei Europene, "incomplet".

Curtea consideră că fraudele şi corupţia erodează încrederea în instituţiile publice şi în democraţie, subminând în acelaşi timp funcţionarea pieţei interne a Uniunii.

În opinia Curţii, raportul, primul întocmit în domeniul combaterii corupţiei, reprezintă un punct de plecare promiţător pentru o dezbatere utilă, o politică de transparenţă şi de asigurare a răspunderii este absolut necesară, crede Curtea Europeană de Conturi, pentru ca instituţiile comunitare şi naţionale să-şi poată îndeplini atribuţiile în mod corespunzător şi să asigure integritatea angajaţilor.

Curtea cere ca la nivelul Uniunii şi al statelor membre să fie identificate domeniile şi motivele care stau la baza apariţiei corupţiei, dar şi măsurile care se impun şi care s-au dovedit a fi eficiente în combaterea acestui fenomen.

Dacă măsurile se bazează pe percepţii şi nu pe identificarea efectivă a cazurilor de corupţie, apare riscul ca aceste măsuri să fie împovărătoare în mod inutil şi să nu reuşească să elimine cauzele reale ale fenomenului, conchide Curtea Europeană de Conturi.

Dat publicităţii în februarie, raportul anticorupţie al Comisiei Europene s-a axat atât pe diferenţele dintre statele membre, unde amploarea fenomenului diferă, la fel şi tipul corupţiei, cât şi pe percepţiile pe care le au cetăţenii, pe de o parte, şi mediul de afaceri, pe de alta.

Au fost puse sub lupă inclusiv politicile anticorupţie care, de multe ori, nu şi-au atins scopul şi nu şi-au demonstrat eficienţa.

Documentul a avut capitole dedicate fiecărui stat membru şi a arătat că problemele în UE sunt achiziţiile publice şi finanţarea partidelor politice.

Potrivit documentului, un sfert din valoarea contractelor din achiziţiile publice în UE sunt suspectate de a fi atinse de corupţie.