Raport privind mecanismele UE de transfer și de relocare a migranților

Comisia Europeană a adoptat cel de-al nouălea raport privind progresele înregistrate în ce privește mecanismele Uniunii Europene de transfer și de relocare de urgență a migranţilor, în care se evaluează măsurile luate în ultimele două luni.

AUDIO: Europa la zi.

Documentul relevă că statele membre au continuat să își intensifice eforturile în materie de relocare, oferind căi legale și sigure pentru aproape 14.000 de oameni.

Şi în ce privește transferul s-a menținut tendința generală pozitivă, înregistrându-se un număr suplimentar de circa 4.000 de mutări. Practic, din decembrie anul trecut, s-a efectuat cel mai mare număr lunar de transferuri (2.000). În acest moment, numărul total al acestora este de 12.000.

Totuşi, raportul arată că sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru atingerea obiectivelor lunare stabilite de Comisie, respectiv, 1.000 de mutări din Italia și 2.000 din Grecia.

Iar comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a subliniat că transferul tuturor persoanelor eligibile din Italia și Grecia este posibil, dar este nevoie de voință politică, de angajament și de perseverență din partea tuturor statelor membre pentru realizarea acestui obiectiv.

Amintim că, din aprilie anul trecut, se aplică principiul central al Declarației Uniunea Europeană-Turcia: adică, pentru fiecare sirian returnat în Turcia, din insulele Greciei, un alt sirian va fi relocat din Turcia în Uniune. Şi au prioritate migranții care nu au intrat sau nu au încercat să intre ilegal în blocul comunitar.

Se ştie că cei mai mulţi extracomunitari veniţi în Uniunea Europeană, în ultimii ani, au depus solicitări de azil în doar câteva state, în principal în Germania. În contextul presiunilor migratorii asupra unui număr restrâns de ţări, precum Italia, Grecia şi Germania, Comisia a cerut solidaritate la nivelul Uniunii în distribuirea refugiaţilor.

Însă, cum ideea a întâmpinat rezistenţa mai ales a Grupului Vişegrad (format din Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia), la un moment dat, s-a propus achitarea unei taxe de solidaritate de 250.000 de euro pentru orice refugiat refuzat. Eurodeputaţii au renunţat acum la aplicarea de amenzi, în schimb, au cerut serviciului juridic al Parlamentului European să analizeze posibilitatea restricţionării accesului ţărilor care nu acceptă refugiaţi la fondurile comunitare.