Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA Duminică, 15 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radio Reşiţa

14 Martie 2016
Vizualizari: 962
Comentează add

RADIO ROMÂNIA REȘIȚA - Emisiunea "Ascultă, cum te-ascult!"

Radio Reșița: Dezbatere despre propunerea de modificare a Legii SRR - SRTv

radio-resita

 

RADIO ROMÂNIA REȘIȚA - Emisiunea "Ascultă, cum te-ascult!"

Realizator: Dan Agache - Bun regăsit, dragi prieteni, la o ediţie specială a emisiunii. Astăzi vă propun o dezbatere pe tema modificărilor propuse de senatorul PSD Georgică Severin la Legea 41/1994 privind funcţionarea celor două instituţii publice, TVR şi SRR - altfel spus, Televiziunea şi Radioul publice.

Sub pretextul salvării TVR din situaţia actuală, un grup de parlamentari doreşte modificarea acestei legi, care, în opinia domniilor lor, a condus la actuala stare de fapt din TVR.

Iată, pe scurt, care sunt faptele: TVR - 180 de milioane de euro datorie, SRR - /.../ profit în 2015, o audienţă în creştere, lider de audienţă în România, apreciat atât în ţară cât şi în străinătate; aceeaşi lege care acum se vrea modificată. Cum? Simplu: trecerea celor două societăţi în subordinea guvernului, separarea celor două funcţii, de preşedinte şi director general, numirea unui Consiliu de Administraţie care să stabilească managerul instituţiilor format din reprezentanţi ai partidelor politice - deşi în proiectul de modificare a legii se spune că se doreşte depolitizarea celor două instituţii. Acestea sunt faptele.

Acum, invitaţii care sunt alături de noi în această dezbatere: domnul Marian Apostol, liderul Cartel "Alfa" Caraş Severin şi director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, doctorul Paul Purea, reprezentantul Mişcării Populare Caraş Severin, şi se va alătura discuţiei noastre, prin telefon, deputatul Valeria Schelean, copreşedinte PNL Caraş Severin. Bună ziua, sărut mâna!

Valeria Sechelean: Bună seara, sunt alături de dvs, vă ascult şi îi salut pe această cale pe toţi cei care ascultă Radio Reşiţa - şi sunt convinsă că sunt foarte mulţi ascultători. Sper să reuşim să lămurim o parte dintre aceste controverse în emisiunea pe care aţi propus-o.

Realizator: Vă mulţumesc pentru prezenţă, doamnă deputat! Şi aş începe cu dvs. Vrem să aflăm care este stadiul modificărilor în parlament ale acestei legi, Legea 41/1994.

Valeria Sechelean: Din cunoştinţele mele, este vorba de o propunere legislativă care se află în momentul de faţă încă la comisiile de specialitate. Eu sunt membră, vicepreşedinte al Comisiei juridice; la noi n-a venit încă această lege, fiindcă sunt alte comisii de specialitate care vor dezbate propunerea legislativă pe fond. Din cunoştinţele mele, se doreşte trecerea prin parlament cu celeritate a acestui proiect legislativ. Nu ştiu dacă este neapărat o idee bună, să impulsionăm în acest moment, mai ales în prag de campanie electorală, această iniţiativă legislativă. Însă, evident, vom dezbate şi vom găsi soluţii în acest sens.

Realizator: Da, am reţinut. Mulţumesc, rămâneţi în continuare alături de noi, doamnă deputat.
Aş continua cu dvs, în calitate de lider sindical, domnule Marian Apostol. Cum vedeţi dvs această modificare a Legii 41? Pentru că, la ora actuală, trebuie să recunoaştem, pe aceeaşi lege o societate merge rău, o alta merge bine, concluzionând.

Marian Apostol: Aş începe de la grabă - graba cu care se încearcă modificarea acestei legi. Şi poate că chiar numai această grabă ar fi un motiv suficient pentru blocarea acestor modificări. Pentru că, din punctul meu de vedere, orice lege de acest gen ar fi trebuit să facă mai întâi obiectul unor dezbateri publice importante, la care să aibă un punct de vedere şi societatea civilă, şi toţi cei care au, într-un fel sau altul, reprezentanţi în Consiliul de Administraţiei al TVR sau al SRR. Pe de altă parte, aş putea menţiona faptul că până în acest moment - de fapt, şi de aici încolo - cele două societăţi funcţionează în cadrul aceluiaşi cadru legislativ. Cu toate acestea, TVR, aşa cum se ştie, este în situaţie de faliment...

Realizator: Deşi nu are voie să falimenteze, pentru că nu este o societate comercială.

Marian Apostol: Nu are voie să falimenteze, e adevărat. Se încearcă acum să găsească soluţii pentru introducerea în insolvenţă ca să scape de presiunea datoriilor pe care aceasta le are - e vorba de aproximativ 150 de milioane, ştiam eu, de euro, dumneavoastră aţi spus 180 de milioane...

Realizator: 178, dacă nu mă înşel.

Marian Apostol: Aproape că nu mai contează foarte mult. E vorba şi de o presiune foarte importantă, venită din partea salariaţilor, care au acţionat în instanţă societatea pentru salarii neplătite pe ultimele şase luni, cred, nu neaprat în totalitatea lor, dar restante salariale pe ultimele şase luni, au câştigat în instanţă şi s-au îndreptat către Televiziune pentru recuperarea acestor debite. Deci există o presiune constantă asupra Televiziunii şi nu înţelegem cum s-a ajuns în această situaţie, mai ales când de partea cealaltă - este vorba de Societatea Română de Radio - s-a demonstrat că pe un management mai inspirat, ca să zic aşa, cel puţin, s-a reuşit ca această societate să ajungă lider de piaţă, să aibă anul trecut, dacă îmi aduc bine aminte, un profit de 1,6 milioane de euro, să aibă un contract colectiv de muncă, pentru că şi asta este important, care să încadreze drepturile...

Realizator: Contract acceptat de sindicate şi respectat în totalitate.

Marian Apostol: Accveptat de sindicate, semnat, negociat. În partea cealaltă, la Televiziune, nu există un contract de muncă. Şi mă întreb dacă nu cumva încercăm acum să acredităm că acest cadru, în mod fals, că de fapt legea este de vină, în condiţiile în care, din punctul meu de vedere, este tot mai evident faptul că imixtiunile politice în zona de funcţionare a Televiziunii Române au adus Televiziunea Română în situaţia în care se află. De altfel, am văzut că, eu ştiu, costuri importante, care s-au transformat în datorii la Televiziunea Română sunt costuri efectuate ca urmare a externalizării unor formate de emisiune către personalităţi din viaţa culturală, dar care au înglobat costuri foarte, foarte, foarte mari, în condiţiile în care Televiziunea Română nu se poate plânge de specialişti şi de realizatori de emisiuni foarte, foarte buni.

Realizator: Şi, până la urmă, aici nu e vorba de management?

Marian Apostol: Da, e vorba, în principal, de management, şi este vorba, în principal, de modul în care Televiziunea Română, managementul Televiziunii Române s-a lăsat influenţat de opţiunile venite, ca să nu zic opţiuni, de presiunile venite din partea spectrului politic.

Realizator: Domnule Paul Purea, domnule doctor, colegul meu Radu Dobriţoiu avea un exemplu foarte, foarte elocvent. Într-un coş avem două mere: unul frumos, rotund, care miroase bine, un ionatan, dacă îmi permiteţi, care este Radioul public, celălalt un măr stricat. Ceea cevor parlamentarii acum este să schimbe coşul. În niciun caz să separe mărul bun de mărul stricat. Oare coşul este de vină că cele două mere arată cum arată?

Paul Purea: Domnule Agache, ştiu că nu mă credeţi, ştiu că este ceva de natură paranormalului. Exact pe drum, venind la dumneavoastră, m-am gândit la acest exemplu şi încă unul, la doi fraţi, care pe unul îl elimini, pe cel mai bun din familie, şi îl opreşte mama pe cel rău, într-un fel. Dar haideţi, dacă aţi început atât de frumos şi metaforic, să vă spun altceva. Fiinţa noastră umană cunoaşte cinci simţuri de bază, pe care orice om le cunoaşte şi are de-a face, pentru a cunoaşte lumea înconjurătoare. Primul este văzul, al doilea - bine, este totul empiric pus de mine, deci nu în ordinea asta trebuie luat de oricine, auzul, după aceea mirosul, gustul şi simţul tactil. Simţul tactil trebuie să ne gândim la piele, că mereu avem râie pe noi de atâtea decenii, populaţia din România, cetăţenii noştri, ai ţării; mirosul este unul destul de pestilenţial, dacă îmi daţi voie, mai ales în ultima perioadă; este apoi gustul, care la orice român este destul de amar; văzul - toţi am devenit nişte miopi, prin televiziune, prin televiziune - şi asta îmi asum responsabilitatea de a spune aşa ceva, în loc să ne educe, televiziunea pe noi ne-a făcut miopi, ca să nu spun orbi şi vin acum, exact la ceea ce trebuia sau cu ceea ce trebuia şă încep, la auz. Auzul nostru, prin Radio România, prin Radio România Reşiţa ş.a.m.d, a fost încă destul de curat.

Ceea ce se urmăreşte, părerea mea, este să se trepaneze timpanele noastre, să se facă nişte găurele şi pur şi simplu să ajungem într-adevăr, n-aţi spus cuvântul magic între ghilimele, cel groaznic, într-un fel, acela că nu se urmăreşte decât politizarea, probabil, şi a Radioului, care, până acuma, cel puţin pentru mine, a indus nişte unde sonore destul de curate şi destul de echidistante, în urechile şi în auzul fiecărui cetăţean din România şi - permiteţi-mi, închei imediat cu această primă intervenţie - imaginaţi-vă, că eu, locuind ani de zile în Germania, abia aşteptam să mă apropii de graniţa cu România - de ce? - să deschid Radio România Actualităţi sau Radio România Reşiţa, care mi-a încântat şi mi-a îmbălsămat sufletul, de atâţia ani, de când eu fac naveta între Germania şi România.

Or, ceea ce se urmăreşte acuma, exact acest lucru, de a ne îmbălti şi mai mult şi de a ne afunda în mlaştina asta, a blestemului. Pentru că, într-adevăr, un lucru merge bine, am impresia că în România exact acest lucru este eliminat, sau caută să se împroaşte cu noroiul, cel cu care este sau sunt împroşcate celelalte lucruri din prejamă. Aşa văd eu lucrurile. Deci, eu, personal, sunt un om care chiar îmi fac griji. Să ştiţi că sunt credinicios şi nu sunt credincios, dar în fiecare seară mă rog şi pentru Radio România, îndeosebi Radio România Reşiţa, pentru că, realmente, să-şi vadă şi parlamentarii - îi sărut mâna doamnei deputat Schelean şi nu vreau să supăr pe nimeni, dumneaei, sunt convins, că face parte din altă tagmă a parlamentarilor - dar am impresia că şi aceşti domni din Parlament, marea pare a lor, nu au ce să facă şi pur şi simpu exact este un proiect de lege ca cel cu câinii de la stână. Vă mulţumesc.

Realizator: Mulţumim pentru opinia dumneavoastră, domnule doctor Paul Purea. Doamna deputat Valeria Schelean, mă întorc la dumneavoastră, rugându-vă să vă exprimaţi un punct de vedere vizavi de aceste modificări legislative vizavi de Legea de bază de funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Televiziunii Române. Dumneavoastră, ca reprezentant al Partidului Naţional Liberal, cum vedeţi lucrurile?

Valeria Schelean: Eu am citit propunerea legislativă şi sincer vă zic că nu cred că în momentul de faţă aceste modificări pot să ducă la rezolvarea problemelor cu care se confruntă Televiziunea. Este evident, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, este vorba de Televiziune, care are nişte pierderi foarte mari, şi Radioul public, care, pe de altă parte, se află pe profit, însă cred că problema esenţială până acum în ceea ce priveşte managamentul defectuos al Televiziunii Române ţine de politizarea execesivă a acestei instituţii. Cred că în momentul de faţă trebuie ne gândim la o variantă în care să numim în aceste funcţii de conducere, ca membri ai Consiliului de Administraţie, oamenii care au competenţă şi care au într-adevăr o calificare şi îi recomandă experienţa pe care o au în acest domeniu de activitate. Este evident că, pe lângă faptul că ar trebui să avem aici oameni de presă, oameni profesionişti, care au făcut presă toată viaţa lor şi ştiu ce înseamnă a face presă de calitate, pe lângă acest lucru, trebuie să existe manageri care să fie specializaţi în acest domeniu, adică oameni care ştiu să managerieze o instituţie, dincolo de domeniul în care aceasta activează. Nu cred... nu cred că în momentul de faţă, chiar dacă cadrul legislativ, pe de altă parte, n-o permite, dar dacă ar fi permis-o, nu cred că intrarea în insolvenţă a TVR ar duce la rezolvarea problemei, cred că ar treubui să se gândească foarte clar o variantă de restructurare administrativă, aşa cum am spus, o reorganizare, o regândire în primul rând a grilei de programe a TVR, pentru că este evident că, în ultima perioadă, aşa cum arată statisticile şi audienţele, TVR a devenit o televiziune nu neapărat atractivă pentru populaţie. Eu cred că, dacă s-a gândi nişte emisiuni, programe care să atragă cât mai mulţi iubitori de televiziune să urmărească acest post, sunt convinsă că lucrurile ar sta cu totul altfel. Pe de altă parte, să nu uităm că TVR are trei surse de finanţare: în primul rând, beneficiază de fonduri de la bugetul de stat; apoi, beneficiază de acele fonduri pe care fiecare cetăţean le plăteşte prin abonamentele pe care le plăteşte către Televiziunea Română; pe de altă parte, orice post TV, inclusiv TVR, funcţionează pe baza banilor veniţi din publicitate.
Eu cred că dacă va exista un management de calitate, care să ştie să facă calculul matematic, că până la urmă este un calcul matematic, care sunt veniturile, care sunt cheltuielile, cum să facă această televiziune ca din veniturile pe care le obţine să-şi poată susţine cheltuielile şi să plătească datoriile, evident, care s-au acumulat. Nu cred nici că varianta ştergerii datoriilor la televiziunea publică în momentul de faţă ar fi o soluţie, pentru că, dacă managementul va fi în continuare defectuos, stingerea unor datorii nu ar însemna decât că şi de-acum încolo televiziunea se va baza pe acest ajutor de stat şi nu va avea nicicum vreo posibilitate de a se redresa.

Realizator: Pe de altă parte, dacă-mi permiteţi, doamna deputat, există o serie de pierderi ale Televiziunii  Române, şi am să-l rog imediat pe Marian Apostol să vorbească despre ele - este vorba de plata TVA. Foarte multe din datorii sau mare parte din datoriile acumulate de Televiziunea Română sunt datorate acestui TVA, care până la începutul acestui an a fost de 24%. E drept, între timp a mai scăzut dar tot mare este. Să nu uităm că Televiziunea Română plăteşte acel TVA şi pentru achiziţiile pe care le face - vorbesc de documentare, vorbesc de filme, şi e vorba şi de acea taxă radio pentru care TVR-ul plăteşte, din nou, TVA. Sunt nişte bani care se pierd.

Valeria Schelean: Să ştiţi că TVA-ul, indiferent dacă e vorba de un TVA mărit sau scăzut, este vorba de un TVA pe care până la urmă orice persoană care activează pe piaţa din România trebuie să-l plătească. Deci nu cred că acordarea unui asemenea tip de ajutor către Televiziunea Română ar putea fi o soluţie. Pe de altă parte, Comisia Europeană nu permite guvernului să acorde astfel de facilităţi în mod discreţionar. Deci cred că aici ar fi o problemă şi de altă natură decât doar dorinţa guvernanţilor de a face bine Televiziunii. Eu cred în continuare, aşa cum până acum ni s-a demonstrat, că până la urmă românii au ieşit în stradă şi au cerut un guvern tehnocrat, cred că e cazul să ne gândim ca şi numirile, chiar dacă sunt numiri cu susţinere politică, pentru că numirile în Consiliu se fac de către Parlament şi, evident, e nevoie de susţinerea partidelor politice, dar aceste numiri să aibă la bază în primul rând competenţa profesională a persoanelor care sunt propuse în asemenea funcţii. Este evident că politizarea nu a ajutat până acum la nimic Dec trebuie să trecem la acest tip de gândire, cred eu, care să ne ajute să facem din Televiziunea Română un post tv profitabil.

Realizator: Cu toate acestea, doamnă deputat, pe baza aceleaşi legi, cu sau fără implicare politică, cu sau fără amestec politic, Televiziunea este în situaţia în care este, iar Radioul public este lider de audienţă.

Valeria Schelean: Tocmai asta spun, că este evident că legea, cadrul legislativ poate să lase posibilitatea ca acest post de televiziune public să fie funcţional, dovadă faptul că postul de radio public văd că funcţionează cu profit. Nu numai că nu are pierderi, dar are profit, ceea ce înseamnă că problema nu este în a schimba cadrul legislativ, ci este în a schimba oamenii care se ocupă de tot ce înseamnă managerierea acestui post tv.


Realizator: Mă întorc la Marian Apostol. Rămânem în continuare în legătură directă cu doamna deputat. Domnule Apostol, cum vedeţi dvs, în calitate de lider sindical, rezolvată situaţia Televiziunii fără distrugerea Radioului public?

Marian Apostol: Riscul cel mare este ca modificările legislative propuse în momentul de faţă să afecteze în mod direct Radioul public şi să nu găsească soluţii pentru Televiziunea Română. Acum, eu, în momentul în care mi-aţi făcut invitaţia, am luat propunerile de modificare a legii respective, m-am uitat peste ele şi am încercat să fac nişte observaţii pe marginea lor. Cu certitudine pot să spun că nu am găsit elemente care să mă facă să mă gândesc la faptul că se doreşte cu adevărat rezolvarea problemei numită Televiziunea Română. De fapt, concluzia pe care am tras-o este că, de fapt, miza acestor schimbări nu este salvarea Televiziunii Române.


Realizator: Dar care ar fi?

Marian Apostol: Ajungem şi la concluziile de acest gen./amirea/sdm2
Dar una dintre cele mai importante modificări, care se fac în momentul de faţă, este separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general. Până acum, directorul general al societăţii era şi preşedintele Consiliului de Administraţie. În momentul de faţă, se doreşte ca preşedintele Consiliului de Administraţie să fie ales dintre membrii Consiliului de Administraţie, numit de către Parlament, dintre membrii Consiliului de Administraţie, la propunerea acestora, iar directorul general, mă rog, este un concurs pe bază de dosare sau ceva în genul ăsta şi el va fi în subordinea totală a Consiliului de Administraţie, care este eminamente un consiliu de administraţie numit politic. Acum, trag concluzia că nici depolitizare nu se doreşte în acest /.../

Realizator: Deşi se vorbea  de depolitizarea...

Marian Apostol: Deşi se vorbeşte că unul din obiective ar fi depolitizarea, trag concluzia că nici depolitizare nu se doreşte, în condiţiile în care de acum, directorul general - cel care ar trebui să pună în operă toate deciziile luate de Consiliul de Administraţie - nici măcar drept de vot nu are în cadrul Consiliului de Administraţie şi poate fi dat oricând jos din funcţia pe care o deţine de către membrii Consiliului de Administraţie, care sunt, aşa cum spuneam, eminamente numiţi politic.

Realizator: Şi atunci sunt două variante: una - vrea să facă treabă, şi este zburat dacă nu ascultă de interesele politicului, sau este un 'yes man', care  spune 'da' şi se...

Marian Apostol: Şi dacă spune da, ajungem în aceeaşi situaţie în care am fost până acum. Pe de altă parte, mă gândeam că dacă doresc cu adevărat salvarea Televiziunii Române, găsire de soluţii efective pentru Televiziunea Română, ar fi trebuit să vină cu soluţii care să găsească răspunsuri şi la problemele economice, pe care le are aceasta. Mă întorc la problema TVA-ului, care din punctul meu de vedere, e o problemă incorectă, pentru că cei de la Televiziunea Română, pentru abonamentele... valoarea abonamentelor pe care le primesc nu este... aceasta valoare a abonamentelor nu este încărcată cu TVA-ul, deci nu primesc TVA-ul, dar sunt puşi să plătească. Acum există două solutii: ori nu-i mai pui să plătească ceea ce nu încasează, ori atunci adaugi TVA-ul la valoarea adăugată a abonamentelor pe care le plătesc cetăţenii. Nu ştiu care dintre soluţii este mai bună. Amândouă presupun un risc politic. Să te duci la cetăţeni şi să le spui că domnule, de aici încolo va trebui să plătiţi aceşti 4 lei, pe care îi plătiţi pe lună, cu TVA-ul sau e un risc pe care probabil că partidele politice nu şi-l pot asuma în perioada de campanie electorală. Atunci să nu se grăbească cu legea, să o fac după campania electorală. Dar este cert că nu poţi să obligi Televiziunea Română să plătească către bugetul de stat nişte bani pe care nu i încasează, fără niciun fel de... Asta este opinia mea. Pe de altă parte, e adevărat că la Televiziunea Română ar trebui restructurate multe lucruri de acolo şi mă repet, acele 10% din programe, care trebuie să fie făcute cu specialişti, externalizate - nu ştiu cine a decis chestia asta şi în ce context a decis, că în ciuda tuturor profesioniştilor care există la Televiziunea Română, totuşi 10% din programe trebuie externalizate, făcute cu specialişti din afară. Probabil că cineva dorea să-şi plătească sau să facă loc în acest fel unor oameni de partid sau cu influenţe în partid, mă rog, să le plătească anumite prestaţii, pe care aceştia le fac pentru partid. Şi ciudat este că dacă un salariat al Televiziunii Române, care face o emisiune în Televiziunea Română, e plătit, să zic eu, cu un salariu - luăm o bază - de 10 lei, cel care vine şi face din afară şi face un astfel de program este plătit cu 50 de lei sau chiar cu 100 de lei, lucru care este în totalitate nedrept.

Realizator: Până la urmă, e vorba de o scurgere a fondurilor societăţii.

Marian Apostol: Exact. După aceea, poate că este necesară şi o restructurare a personalului, vorbesc eu, chiar din perspectiva de lider sindical. Eu îmi asum un astel de discurs, dar ar trebui menţionat totuşi faptul că până acum s-au mai făcut restructurări de personal, şi cu toate astea, nu s-au redus foarte mult cheltuielile, tocmai pentru faptul că sunt foarte multe cheltuieli, dirijate într-o altă zonă decât cea cu cheltuielile de personal. Au ajuns oamenii să conducă sionguri maşinile, se duc în delegaţii, i-am văzut, am stat de vorbă  cu unii dintre ei, vin cu maşinile firmei, le conduc singuri acolo când ajung, în loc să-şi facă treburile de operatori, de una, de alta, ce au de făcut acolo, trebuie să umble să pună ştampilă pe delegaţie, să-şi facă decontul, să-şi facă foaie de transport şi aşa mai departe. Deci s-a umblat în zona aia a restructurărilor de personal. Nu ştiu cât de mult şi nu ştiu cât de eficient, asta e o altă problemă.
Probabil că ar trebui analizate mult mai bine lucrurile şi făcut în aşa fel încât presiunea asta, salarială, sau a a cheltuielilor publice, a cheltuielilor pe care le are televiziunea, să scadă /.../. Dar, pe de altă parte, dacă nu găseşti soluţii pentru, să zic eu, creşterea încasărilor pe care le are televizunea, atunci este foarte-foarte dificil. Ar mai fi o problemă: doamna deputat vorbea despre o a treia sursă de finanţare, care este cea din publicitate. Eu cred că Televiziunea Română ar trebuie să renunţe la o astfel de sursă de finanţare. Eu cred că Televiziunea Română ar trebui să se deosebească de celelalte televiziuni tocmai prin faptul că nu are în programe astfel de momente de publicitate, care, în ciuda faptului că sunt utile, ele derajează foarte-foartă multă lume, fără niciun fel de...


Realizator: Până la urmă, atât televiziunea publică, cât şi Societatea Română de Radiodifiziune, Radioul public, prestează o serie de activităţi culturale şi rămân la dumneavoastră, domnule Apostol, în calitate de director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, activităţi pe care celelalte studiouri de radio, pe care celelalte posturi de radio, pe care celelalte televiziuni nu se axează. De ce? Pentru că ştim, nu, n-are rost să ne ascundem după deget, cultuara nu atrage...

Marian Apostol: Aşa este.

Realizator: ...iar rolul societăţilor publice de radio şi de televiziune este de oferi cultură, de a oferi educaţie cetăţenilor.

Marian Apostol: Da. Şi Televiziunea Română trebuie să facă asta şi, din păcate, nu prea a făcut-o. Nu prea a făcut-o şi este acesta un motiv de nemulţumire al cetăţenilor, care mâine, dacă vor fi puşi în situaţia să crească, de exemplu, plata abonamentelor TV, vor întreba - Ce primesc în schimb? Este prima reacţie, pe care o are oricine.

Realizator: Absolut. Plătesc mai mult, dar ce primesc?

Marian Apostol: Bun, am plătit până acuma, am poate pentru un serviciu pe care nu l-am folosit. Sunt mulţi care plătesc abonamente la alte astea şi nu se uită la Televiziuneam Română. Dar, zic, am plătit pentru un serviciu pe care nu l-am folosit, acuma îmi spui că trebuuie să plătesc mai mult, bine, ce primesc pentru toată chestia respectivă? Şi, din păcate, Televiziunea Română n-a răspuns, aşa cum ar fi trebuit, din această perspectivă, a unor emisiuni culturale cu adevărat educative, nu emisiuni de tip comercial. De ce? Pentru că dacă ar fi răspuns, atunci, probabil, ar fi trebuit să renunţe la contractele de publicitate. Eu zic că din start ar trebui în planul de manager pe care îl au, ar trebui să renunţe la banii din publicitate. Iar banii deveniţi din abonamentele de televiziune, mă rog, chiar puţin majorate...

Realizator: Din taxa radio, nu abonamente, pentru că... Taxa radio.

Marian Apostol: ...taxa, taxa radio.

Realizator: Deci, nu se plăteşte nici măcar la difuzorii prin cablu, nu se plăteşte abonament. Televiziunea intră automat. Televiziunea Română.


Marian Apostol: Taxa. Sau de la bugetul de stat, ar trebui să fie suficient pentru ca o structură, cum este Televizunea Română, pentru că o instituţie cum este Televiziunea Română, mai bine structurată, să răspundă aşteptărilor pe care le au cetăţenii de la acest tip de televiziune.

Realizator: Domnule doctor Paul Purea, ce se doreşte de fapt prin această modificare a legii? Şi revin aici la Societatea Română de Radiodifuziune, credeţi că vor cu tot dinadinsul să politizeze şi această structură?


Paul Purea: Într-adevăr da, dar permiteţi-mi să revin la întrebarea dumneavoastră: categoric, da. O să revin la întrebarea dumneavoastră puţin mai târziu, aş vrea numai să fac o precizare..


Realizator: Vă rog!


Paul Purea: ... pentru că şi noi ceea ce discutăm aici, mie mi se pare puţin anapoda, dacă mi se permite termenul acesta, şi nu discutăm exact pe subiect. Eu nu văd ce are în legătură radioul, Radio România, cu Televiziunea Română, în primul rând? Ca să înţeleagă ascultătorii noştri, Radio România, radioul în general, a apărut pentru ascultători exact la începutul secolului XX, după o jumătate de secol, exact în 1956 a apărut televiziunea, posturile de televiziune române, era normal să devină merele dumneavoastră, de care aminteaţi, în acelaşi coş, pe vremea aceea, pentru că toate serviciile sau amândouă serviciile erau restrânse ca şi comunicare şi ca şi putere de comunicare cu audiovizualul, mai târziu, prin Legea 41, de care amintim mereu, în 1994, s-au despărţit.
În moment ce merele respective s-au despărţit, un măr a devenit cât de cât puşcăvit - să mi se ierte şi această expresie - şi celălalt este încă roz, frumos şi cu seva respectivă, nu înţeleg de ce noi, aici, şi peste tot se discutăm, dar absolut pe toată lumea am auzit, mereu discutăm despre Televiziunea Română. Ar trebui Radioul să fie dat de o parte, lăsat în pace. Este o societate pe şi cu profit, realmente aduce profit şi statului român, dar se poate şi autofinanţa, şi atunci să discutăm, lăsăm Radioul şi discutăm într-o altă emisiune, inclusiv la radio, despre sora sau fratele, care este Televiziunea Română. Eu nu înţeleg, dar am impresia că este o gândire de-a noastră a românilor. Întotdeauna să bălmăjim, să amestecăm lucrurile şi la sfârşit să nu se înţeleagă nimic din ceea ce vrem să facem sau să proiectăm pentru viaţa noastră viitoare. Încă o dată, şi acum o să vă răspund şi la întrebare, nu înţeleg şi aş vrea să separăm lucrurile între Televiziune şi Radio. Ce vor ei acum nu este nimic altceva decât să ne reîntoarcem cu exact 15 ani în urmă şi să devină cele două mare, care unul este de bolnăvior - nu vorbesc de viermi, să le punem în acelaşi coş. Referindu-mă strict la întrebarea pusă de dvs, ce se urmăreşte, se urmăreşte politizarea în loc să se ajungă la depolitizare, aşa cum ar trebui în învăţământ, în sănătate, în cultură, este tot, în poliţie dacă vreţi. Noi nu mai scăpăm de această politizare, noi nu mai scăpăm de aceşti oameni care nu au ce face, am impresia, sau este gândirea noastră - să mi se ierte şi această observaţie, gândirea noastră este tot mai aberantă şi tot mai diformă, pentru că sunt lucruri pe care eu trăitor în Germania, realmente într-o democraţie autentică, eu nu le înţeleg aici. Nu le înţeleg şi cred că încă multă vreme nu le voi înţelege. Ce a trebuit domnul, cum îl cheamă, domnul senator Georgică Severin, să vină cu o asemenea discuţie - despre Radio vorbesc, despre Radio România -, când ar fi putut să discute despre ce facem oare cu această televiziune, unde categoric este un management defectuos, este groaznic de defectuos. Ca să ajungi la 180 - spunea şi domnul Apostol, probabil că nu sunt 180, eu vă asigur pe amândoi şi asigur şi ascultătorii noştri că nu e vorba de 180, eu sunt convins că este vorba de 200 de milioane, o să vedeţi, ş.a.m.d., pentru că încă nu s-au descoperit toate aceste gropi şi aceste lipsuri din Televiziunea Română. Categoric că este managementul defectuos, categoric că nu au fost oamenii, dar cu toţii ştim şi de ce. Atâta vreme cât se fac tot felul de combinaţii financiare păguboase pentru o anumită instituţie, ce să mai vorbim noi de un sac sau de un... ziceţi dvs, cred că nu greşesc când amintesc de acel butoi al Danaidelor. Dacă cineva îşi aminteşte, cele 50 sau 49 practic au fost, că una nu şi-a omorat soţul, au trebuit, în legedele vechii Grecii, să ajungă în Tartarul întunecat, la Hades, şi acolo pur şi simplu să tot arunce, să pună apă într-un butoi fără fund. Păi categoric că acel butoi nu va putea fi niciodată umplut. Şi acum am încheiat. Deci, categoric, atenţia noastră, atenţia Parlamentului, atenţia opiniei publice, atenţia societăţii civile trebuie să se îndrepte numai şi numai spre Televiziunea Română, Societatea Televiziunii Române şi să lase în pace această Societate Română a Radiodifuziunii care, realmente, nu numai că aduce profit, dar aduce şi o stare de beatitudine, o stare de linişte şi încă auzul nostru nu este poluat şi nu este încarcerat în toate doctrinele şi ideologiile acestea, pe care eu, credeţi-mă, din străfundul fiinţei mele, le urăsc aici, în ţara asta, care putea să fie o ţară extraordinară.

Marian Apostol: Teoretic. Ca un risc... Aş încerca să mă risc, trăgând o concluzie, vizavi de ceea ce se urmăreşte.

Realizator: Vă rog!

Marian Apostol: Pentru că, sincer, v-am spus: n-am găsit lucruri care într-adevăr să aibă influenţă în ceea ce priveşte redresarea Televiziunii. Pe de altă parte, când este vorba despre criteriile pe baza cărora se fac numirile în Consiliul de Administraţie, mi s-a părut că ele sunt foarte vagi, foarte superflue. Este vorba de prestigiul profesional, prestigiul civic. Şi, până la urmă, cum evaluezi aceste tipuri de prestigiu? Câte kilograme de prestigiu, luând-o în glumă, ar trebui să aibă cineva ca să poată fi numit în Consiliul de Administraţie? E evident că vor fi decizii pur subiective, care vin din zona politică.
Pe de altă parte, m-am gândit dacă nu cumva adevărata ţintă a acestor modificări este chiar preşedintele SRR, domnul Miculescu.

Realizator: Asta e o variantă care s-a mai discutat!

Marian Apostol: Pentru că, în momentul de faţă, domnia sa, e evident, rezultatele arată că n-a răspuns impulsurilor venite - sau n-a răspuns foarte bine - din zona politică. Pe de altă parte, are în spate nişte rezultate care îl recomandă din punct de vedere al managementului, şi din această postură este foarte greu de schimbat. Este preşedinte al Consiliului de Administraţie, director general. În condiţiile în care rămâne doar director general, este la mâna Consiliului de Administraţie, numit politic, şi poate fi schimbat fără prea multe explicaţii, în orice moment.

Realizator: Faptul că Radioul public a ajuns lider de audienţă în România, şi corelat cu răspunsul dvs - sau, mă rog, o concluzie a dvs, o supoziţie, că nu a răspuns politicului -, mă duce cu gândul că s-a dedicat Radioului.
Da! Dar asta, din perspectivă politică, nu e neapărat o calitate. Dacă nu te dedici politicienilor, n-ai rezolvat nimic. Şi asta e una dintre concluziile clare la care am ajuns, după 25 de ani de democraţie.

Realizator: Ca să vin în sprijinul supoziţiei dvs, aş dori să o întreb pe doamna deputat Valeria Schelean dacă are idee de ce ultimele două rapoarte de activitate ale SRR nu s-au discutat în Parlamentul României. Din informaţiile mele, anual, atât Radioul public cât şi Televiziunea publică prezintă un raport parlamentului, care este forul tutelar, şi pe baza acestui raport parlamentul poate să spună: "Da, e bine, bravo! Mergi mai departe!", "Nu, nu e bine, pleacă acasă, punem pe altcineva!".

Marian Apostol: Au fost şi diverse rapoarte venite din partea Curţii de Conturi, concluzii, încă din anii 2011, şi nu s-a făcut nimic.

Realizator: Nu s-a făcut nimic...

Valeia Schelean: Aș vrea să vă răspund așa, pe scurt, la întrebare. Știți, toate comisiile de specialitate ale Parlamentului, inclusiv cele care se referă la cultură, sunt... sau au acea structură majoritară, exact ca a Parlamentului. Președinția acestor comisii este asigurată, evident, de către partidul politic aflat în momentul de față... având o majoritate parlamentară în momentul de față. Deci, cred că răspunsul la întrebare îl înțelegeți foarte clar. Nu cred că a fost un interes, ca noi să discutăm în Parlament, cu prioritate, aceste rapoarte. Pe de altă parte, am avut ocazia să văd cum decurg, în plenul Camerei, aceste tipuri de dezbatere cu privire la rapoartele TVR și ale Rdioului public. Vă spun că în plen nu sunt niște discuții foarte-foarte detaliate sau foarte-foarte bazate pe acest... sau nu se merge chiar până-n detaliu și discutat fiecare aspect din aceste rapoarte. Practic, comisiile de specialitate fac propuneri și este evident că nu pot toți parlamentarii, care fiecare activează într-o comisie diferită, să cunoască în amănunt și în detaliu nici toate proiectele legislative care se discută în plen, dar nici în cazul de față nu cred că ar fi fost posibil ca toți parlamentarii să fi văzut, să fi cunoascut în detaliu aceste rapoarte. Pe de altă parte, aș vrea să fac o precizare. N-aș vrea să se treacă peste acest subiect și...

Realizator: Vă rog!

Valeia Schelean: Să nu-mi spun și eu punctul de vedere legat de modificările legislative propuse prin separarea funcției de președinte al Consiliului de Administrație, de cea de director. Din punctul meu de vedere, această separație duce, dimpotrivă, nu la o restructurare a postului, așa cum spunea antevorbitorul meu, ci la mărirea unor posturi, pentru că apare un post nou, separând cele două funcții, da? Și, pe de altă parte nu văd sensul, pentru că evident că întotdeauna directorul, care are mai degrabă atribuții executive în acest context, ar fi supus deciziilor și aprobării Consiliului de Administrație. Deci, eu nu văd eficientizarea, prin separarea acestor două funcții. Pe de altă parte, când m-am referit la a face Televiziunea Română un pic mai atractivă publicului, să știți că nu m-am gândit la a promova incultura, cum fac multe alte posturi tv din România. Dimpotrivă, cred că există posturi care promovează cultura, care știu s-o facă /.../ atrage cât mai multe persoane care /.../. Dau de exemplu, nu știu, că mi-a venit acuma în minte, Discovery. Este un post tv care se bazează pe furnizarea unor informații utile, pe care cred că foarte mulți oameni și le doresc să le vadă la televizor. deci, și această cultură poate fi promovată într-un mod în care atragă și să ducă la creșterea audiențelor./sdm2

Realizator: Doamnă deputat, întâlnirea noastră se apropie de final. Mai avem doar două minute la dispoziţie, şi aş vrea să tragem o concluzie. Spuneţi-mi, din punctul dvs de vedere, PNL va vota aceste modificări? Sau e prematur să spunem acest lucru?

Valeria Schelean: Poziţia noastră este, evident, că până la acest moment nu ne identificăm cu acest proiect de lege. Propunerile, sau rezolvarea pe care noi o vedem este aceea de a numi în funcţiile de conducere, ca membri ai Consiliului de Administraţie, profesionişti. Evident, proiectul legislativ va suferi o serie de amendamente, pentru că asta este procedura, fiecare parlamentar are drept de iniţiativă şi dreptul de a propune amendamente. Dacă forma finală propusă în urma amendamentelor dezbătute în comisiile de specialitate se apropie de ceva cât de cât realist pentru funcţionarea celor două posturi, eu cred că un proiect de lege poate fi gândit. Nu pot să mă antepronunţ, pentru că în această formă, sincer, nu există susţinere din partea PNL, însă dacă se va ajunge să fie propuse anumite modificări, evident, întotdeauna suntem de acord că, atunci când sunt iniţiative bune, nu avem de ce să nu le susţinem.

Realizator: Aş mai dori un răspuns foarte scurt şi de la dvs, şi de la ceilalţi doi invitaţi ai mei. Se doreşte politizarea Radioului public prin aceste modificări?

Valeria Schelean: Eu, sinceră să fiu, nu cred că în momentul de faţă această lege poate să ducă la o schimbare în bine. Eu sper ca propunerea să nu afecteze în rău ceea ce este funcţional, şi anume Radioul public. Şi sper ca în continuare, dincolo de propunerea legislativă, care are o serie de idei, unele care n-ar fi neapărat de eliminat, cum ar fi...
Realizator: Vă mulţumesc, doamnă deputat, mai avem doar 30 de secunde. Un răspuns scurt, domnule Marian Apostol!
Marian Apostol: Nu ştiu dacă se urmăreşte politizarea, dar se creează contextul favorabil pentru aceasta.
Realizator: Domnule doctor?

Paul Purea: Eu cred, categoric da! Şi aş avea ultima propunere: ca acei oameni de la conducerea TVR să meargă la conducerea Radioului şi să înveţe cum se face un management pentru...

Realizator: A, să înveţe, nu doar să conducă! Mulţumim celor trei invitaţi!


Etichete Radio ReșițaDezbatere despre propunerea de modificare a Legii SRR - SRTv

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live