Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA (R) Luni, 09 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

8 Iulie 2016
Vizualizari: 1668
Comentează add

Subiectele dezbătute în cadrul Summitului NATO de la Varșovia.

Provocările summitului NATO de la Varşovia

radu-dobritoiu

Radu Dobrițoiu: Bun găsit. Ne îndreptăm astăzi atenţia spre Varşovia, unde mâine începe summitul NATO, una dintre cele mai importante reuniuni ale Alianţei după cele în care s-a aprobat acceptarea de noi membri. Ca un paradox, capitala ce a deţinut drapelul alianţei militare construite de URSS, Pactul de la Varşovia, un tratat menit mai degrabă să menţină obedienţa faţă de Moscova, acest oraş este mâine şi poimâine zona de maximă activitate a Alianţei Nord-Atlantice. Varşovia, unde s-a semnat tratatul militar de prietenie, cooperare şi asistenţă mutuală între statele din blocul comunist, va fi capitala unde se vor lua decizii importante de către aliaţii NATO, inclusiv ca reacţie la agresiunile Rusiei asupra Ucrainei. Delegaţia României la summitul de la Varşovia este condusă de preşedintele Klaus Iohannis, alături de care se află ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, şi şeful Statului Major General al Armatei României, generalul Nicolae Ciucă. Vom fi în legătură directă cu Varşovia, acolo unde se află colegul meu Nicu Popescu, trimis special Radio România la summitul Alianţei. Invitatul Euroatlantica este analistul militar Caludiu Degeratu şi vom fi în legătură şi cu Moscova, de unde ne va însoţi în emisiune Alexandru Beleavschi, corespondent Radio România Actualităţi. Vorbim despre provocările summitului NATO de la Varşovia. Bună seara, domnule Claudiu Degeratu, bine aţi revenit în studioul Radio România Actualităţi.
Claudiu Degeratu: Bună seara.

Radu Dobrițoiu: Summitul NATO de la Varşovia, cea mai importantă reuniune a Alianţei din ultimii zece ani. Aşteptăm decizii extrem de importante pentru viitorul Alianţei. Subiecte importante pe agendă. Credeţi că vor fi găsite soluţii pentru toate temele?
Claudiu Degeratu: Chira dacă nu vor fi găsite soluţii pentru toate temele, cu siguranţă, vom pune bazele găsirii unor soluţii şi pentru perioada imediat următoare. Sunt convins că sunt decizii greu de luat, sunt câteva elemente de compromis pe care întotdeauna aliaţii le iau în calcul tocmai pentru a păstra consensul şi solidaritatea întregii organizaţii.

Radu Dobrițoiu: Suntem în direct cu Varşovia, capitala NATO pentru câteva zile, unde se află Nicu Popescu, trimisul special Radio România Actualităţi la lucrările summitului Alianţei. Bună seara, Nicu Popescu.
Reporter: Nicu Popescu -  Bună seara vă spun de pe Vistula.
Radu Dobrițoiu: În această seară încep şi întrevederile între primii participanţi care au ajuns la summit. Deseori, cu aceste ocazii se abordează chiar şi subiecte delicate, se conturează opinii, se câştigă susţinerea unor aliaţi. Cum anticipezi cele două zile ale acestei reuniuni importante?
Reporter: dacă ar fi să ne uităm la reuniune prin prisma polonezilor, probabil că ei vor fi foarte mulţumiţi întrucât aici, la Varşovia, la ei acasă, se va anunţa oficial, se va lua decizia, se va bate în cuie, de trimitere, în perspectivă, a patru batalioane: unul în Polonia, câte unul în fiecare din cele trei ţări baltice - Letonia, Lituania şi Estonia. Aceasta, ca un răspuns la provocările care vin din Răsărit şi pentru protecţia acestor state. E de remarcat faptul că toată această zonă de la frontiera polono-ucraineană până hăt în nord, în apropiere de Sankt Petersburg, unde este frontiera Estoniei cu Federaţia Rusă este un teren hai - să spunem - drept, este un teren plan, ceea ce a determinat pe specialişătii în domeniul militar să se gândească la faptul că aici trebuie trupe terestre. dacă este să ne uităm jos, spre zona noastră, la noi e şi mare, e şi terestru, este şi zonă aeriană, deci lucruri sunt mai complicate. Dar privind, încă o dată, la summit din prisma polonezilor, probabil că ei vor fi foarte mulţumiţi.
Radu Dobrițoiu: Ceva informaţii, anticipări şi pentru Muntenegru?
Reporter: Pentru Muntenegru situaţia este pe un calapod creat în sensul în care urmează ca fiecare stat membru al alianţei să valideze în parlamentele naţionale decizia, astfel încât să poată fi anunţată oficial intrarea şi a Muntenegrului în rândul Alianţei Nord-Atlantice. Ştii foarte bine că în primăvara acestui an au fost, din punct de vedere guvernamental, ministerial, îndeplinite ultimele proceduri.
Radu Dobrițoiu: Avem legătura stabilită şi cu Moscova, unde se află Alexandru Beleavschi. Bună seara, Saşa.
Reporter: Alexandru Beleavschi - Bună seara.
Radu Dobrițoiu: Ce scrie, Saşa, presa din Rusia despre summitul de la Varşovia?
Reporter: Presa din Rusia aşteaptă să vadă, mai întâi, ce se va întâmpla acolo şi reacţia Rusiei, probabil, este de aşteptat, va fi o reacţie negativă. Dar, concret, Moscova a declarat că se va pronunţa după ce va afla rezultatele. Avem, astăzi o reacţie anticipată, dacă se poate spune aşa, din partea ambasadorului Moscovei la NATO, Aleksandr Gruşko, într-un amplu interviu acordat cotidianului Kommersant, în care el spune că deciziile preconizate privind întărirea prezenţei militare NATO pe flancul de est vor înrăutăţi cu siguranţă - subliniat el - situaţia de securitate. Este o agendă confrontaţională pe care NATO i-o propune Rusiei, în care Rusia, însă, nu este interesată, dar va trebui să răspundă. Măsurile pe care NATO le va lua - a declarat Aleksandr Gruşko - urmăresc să creeze noi linii de divizare pe continent, să împiedice realizarea proiectului Europei mari - a se înţelege vechiul proiect al Europei de la Atlantic până la Pacific - şi să mărească independenţa ţărilor europene de SUA, dar - a subliniat, de asemenea, el - NATO trebuie să înţeleagă că, militar, aceste măsuri vor avea efecte contrare şi Rusia, în mod cert, va răspunde prin măsuri militare. Şi a şi dat aici un pasaj din acest interviu. Ţările care s-au declarat ţări de pe linia frontului, ţări de linia întâi, vor înţelege în curând că efortul pe care l-au depus, chipurile, în scopul creşterii securităţii proprii, în realitate, subminează securitatea lor. NATO va obliga Rusia să trateze aceste ţări ca teritorii unde pot fi concentrate potenţiale militare substanţiale care generează pentru Rusia riscuri şi pericole. Referindu-se concret la flancul de sud al flancului estic al NATO, Aleksandr Gruşko, ambasadorul Moscovei pe lângă Alianţă, a spus că Moscova va face totul pentru a nu permite ca acţiunile NATO în zona Mării Negre să schimbe aici balanţa de forţe şi cea mai mare îngrijorare pentru Rusia o reprezintă navele ţărilor neriverane şi în primul rând cele americane, cu rachete de croazieră Tomahawk şi sistem antirachetă Aegis şi că Rusia - a spus el - a declarat, în repetate rânduri, că prezenţa acestor nave lângă bazele ruseşti dăunează nu doar securităţii regionale, ci subminează inclusiv stabilitatea strategică - a se înţelege, deci, echilibrul nuclear.

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, Serbia este, ştim, apropiată de Rusia, inclusiv din punct de vedere al cooperării militare. Şi pe planul industriei militare de apărare există o cooperare foarte bună între Belgrad şi Moscova. Iată, avem Muntenegru, care va intra în NATO. Vom avea acolo şi o frontieră între Serbia şi Muntenegru. Situaţia devine, şi acolo, mai complicată.
Claudiu Degeratu: Da, eu cred că acolo chiar discutăm de o mică mutaţie geopolitică. este vorba, în primul rând, de uniformizarea întregului litoral al Mării Egee. Vom avea o cotinuitate a prezenţei militare atlantice atât pe partea italiană, cât şi pe partea balcanică a coastei, ceea ce este o premieră. Muntenegru este plasat foarte aproape de Kosovo şi de alte zone sensibile, iar, dacă vă aduceţi aminte, când s-a ştiut oficial, public, prima dată, despre decizia Alianţei ca Muntenegru să fie invitat, am avut două reacţii, inclusiv de la Belgrad, inclusiv de la Moscova foarte vehemente, Moscova, inclusiv, făcând apel la populaţia muntenegreană de a sancţiona prin referendum, un fel de respingere a acestei intrări. Dacă vă aduceţi aminte, a fost o ştire destul de interesantă, pentru că a fost cea mai rapidă reacţie la o asemenea decizie a Alianţei. Deci, Muntenegru, după părerea mea, este un obiectiv important câştigat de Alianţă în acest an.

Radu Dobrițoiu: Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu va schimba relaţia Regatului Unit cu NATO. De la Bruxelles transmite pentru Euroatlantica Cerasela Rădulescu.
Reporter: Cerasela Rădulescu - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, sublinia, la începutul acestei săptămâni, în conferinţa de presă despre summitul de la Varşovia, că ieşirea Marii Britanii va schimba relaţiile sale cu Uniunea Europeană, dar nu va schimba relaţiile acestei ţări cu NATO. Stoltenberg a amintit, în acelaşi timp, că decizia întăririi colaborării dintre NATO şi Uniunea Europeană a fost luată înainte de referendumul din Marea Britanie. De altfel, strategia gloablă de securitate a Uniunii Europene, aprobată recent, arată că acordurile permanente dintre Uniunea Europeană şi NATO îmbunătăţesc capacitatea operaţională a spaţiului comunitar şi oferă cadrul pentru parteneriatul strategic dintre cele două organizaţii în domeniul gestionării crizelor. NATO va implementa cea mai mare strategie de apărare colectivă de la sfârşitul războiului rece încoace. Vorbim de o alianţa mult mai puternică şi pregătită, dar şi rapidă, pentru a-şi apăra aliaţii - a mai spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Acum trebuie să parcurgem paşii următori - spune el, referindu-se la summitul de la Varşovia. Stoltenberg a amintit că, în afara ţărilor baltice şi a Poloniei, unde vor fi desfăşurate batalioane multinaţionale, statele membre NATO doresc o prezenţă întărită şi în sud-est, bazată pe o brigadă multinaţională în România.
Jens Stoltenberg: Am decis să avem patru batalioane în cele trei ţări baltice şi Polonia şi o prezenţă întărită în sud-est, în jurul unei brigăzi româneşti. Ideea e că vrem să transformăm această brigadă românească într-o forţă multinaţională. Deci, dorim să fie prezente şi alte state membre în cadrul acestei prezenţe intărite în sud-est, în jurul acestei brigăzi militare româneşti.
Reporter: Apărarea noastră colectivă este defensivă - a mai precizat secretarul general al NATO şi a amintit că după summit va avea loc şi Consiliul NATO - Rusia.

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, iată, patru batalioane conturate, definite, de fapt, trei şi al patrulea este acum în curs de negociere, probabil, Canada va avea un rol important pentru cel de-al patrulea batalion. Dar, aici, unde avem de apărat şi facilităţile de la Deveselu, pe teritoriul României, se vorbeşte despre o brigadă românească în jurul căreia se va construi, la un moment dat, o componentă internaţională Cum putem interpreta aceste declaraţii ale lui Stoltenberg?
Claudiu Degeratu: Cred că secretarul general a descris foarte bine situaţia. România a venit mai târziu cu această propunere de angajare pentru operaţionalizarea unei capacităţi pe teritoriul românesc, care, într-adevăr, la final, dar numai la final, repet, să aibă o dimensiune multinaţională. Pentru orice fel de asemenea extindere a prezenţei Alianţei trebuie să existe un cadru pe care să se formeze ca unitate militară, pe care să se formeze această structură multinaţională. Deci, România va pune la dispoziţie, va face efoturi să pună la dispoziţie cadrul de brigadă, deci această unitate românească, la care se vor adăuga, se vor afilia contribuţiile altor aliaţi.

Radu Dobrițoiu: Bun, domnule Claudiu Degeratu, însă în ţările baltice, ne referim la cele patru batalioane, situaţia este foarte clară, s-au definit, s-au conturat participanţii la aceste forţe, mai puţin această brigadă nu are foarte bine...
Claudiu Degeratu: Da, pentru că noi nu trebuie să uităm de context. Contextul este că, începând din 2014, cele trei ţări baltice şi cu Polonia au făcut eforturi mai susţinute decât noi să-şi dezvolte propriile brigăzi. În format compact, adică vom avea şi un proiect polono-baltic pentru a dezvolta o brigadă sau separat, aşa cum are Polonia, un proiect ca în 2019 să aibă o primă brigadă operaţionalizată poloneză şi o a doua în 2021. Deci, noi în acest moment nu ar trebui să uităm că în 2015 cele patru ţări de pe flancul nordic deja au început să operaţonalizeze. Probabil că, calendarul...
Radu Dobrițoiu: Propriile forţe le operaţionalizează, spre deosebire de România care are nişte brigăzi cu nişte batalioane rotite în teatrele de operaţii, dar o brigadă de sine stătătoare, operaţionalizată total, capabilă să acţioneze instant cum se apasă pe buton nu avem.
Claudiu Degeratu: Nu avem. Da, aşa este.
Radu Dobrițoiu: Ne întoarcem la Varşovia, la Nicu Popescu. Afganistan, Nicu Popescu. Ce se poate spune despre misiunea NATO din Afganistan, Resolute Support? Ştim că acolo avem trupe româneşti.
Reporter: Misiunea va continua, este cert, s-a anunţat, va fi un subiect clar şi important pe agendă. Trebuie să plecăm în discuţiile despre Afganistan şi de la precizările pe care le-a făcut ieri preşedintele SUA, Barack Obama, care spunea între altele că SUA îşi vor reduce contribuţia, dar nu atât de mult cum se anticipa şi dacă îmi aduc bine aminte, preşedintele american...
Radu Dobrițoiu: 8.500.
Reporter: Da, trebuia să fie mult mai mică cifra iniţială sau aşa ceva.
Radu Dobrițoiu: 8.500 până în ianuarie 2017.
Reporter: Lăsându-i posibilitatea celui care va urma la Casa Albă să decidă ce va face în continuare şi în acelaş timp să-i lase o forţă credibilă în Afganistan. Deci, va fi un subiect important, toată lumea spune, cei pe care i-am mai auzit pe aici că, încă nu este gata Afganistanul, trupele din această ţară, armată, interne, nu este gata ţara să facă faţă...
Radu Dobrițoiu: Nu este pregătită, da.
Reporter: Singură împotrivă talibanilor. Aţi văzut că în zonă, dacă nu reuşesc să aibă reacţii militare faţă în faţă să câştige teren în luptă, recurg precum şi alţii şi ştim foarte bine la cine ne referim, recurg la acţiuni în care atacă civilii, la atentate, la explozii în locuri necontrolate sau după cum ştii foarte bine Radule, că ai fost de mai multe ori acolo, au ajuns până la a recruta din rândul gărzilor oameni care să acţioneze ca atentatori, dar este un punct important.
Radu Dobrițoiu: Sigur, am avut şi noi o experienţă neplăcută cu militari din forţe pentru operaţii speciale care au căzut la datorie în Afganistan, chiar în urma acestor recrutări din rândul forţelor afgane de securitate. Ne îndreptăm spre Moscova, Saşa Beleavschi eşti cu noi în direct?
Reporter: Da, vă ascult.

Radu Dobrițoiu: Se anticipează şi un Consiliu NATO-Rusia după acest summit, erau suspiciuni că nu se va întâmpla acest lucru în ultima perioadă, iată însă că sunt informaţii clare că va avea loc acest consiliu. Care vor fi subiectele pe care le vor aborda responsabilii din Alianţă cu oficialii de la Moscova?
Reporter: Radu, se pare că va fi un Consiliu NATO-Rusia la nivel de ambasadori. NATO a propus organizarea acestei reuniuni înainte de summit, ceea ce ar fi putut deschide calea spre organizarea altor reuniuni de astă dată la nivel de vârf ruso-occidentale, cum ar fi de pildă reuniunea Cvartetului Normandia pentru Ucraina, la nivel de şefi de stat şi chiar o reuniune a Cvartetului Normandia plus SUA la acest nivel. Acum se pare că ele sunt amânate, dacă vor fi, pentru toamnă. Rusia nu a vrut să organizeze acest Consiliu NATO-Rusia înainte de summit, motivând că nu există o agendă de fapt o agendă pozitivă a relaţiilor Rusia-NATO, NATO consideră Rusia a întrerupt în mod nejustificat toate relaţiile, inclusiv pe Afganistan, astfel încât Rusia va sta să aştepte să vadă care sunt rezultatele. Astăzi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe a spus că agenda este în continuare în discuţii, ca şi data reuniunii. Există informaţii dinspre NATO, de la secretarul general Stoltenberg care a menţionat data de 18 iulie, însă oficial nu este confirmat. Agenda, a spus purtătoarea de cuvânt a MAE Rus va fi evident discuţia pe tema deciziilor luate de NATO în privinţa flancului estic şi a spus ea a efectelor asupra securităţii europene şi discuţia pe tema scutului antirachetă pentru că în sistemul de relaţii şi de discuţii la nivel strategic ruso-occidental şi ruso-american în primul rând aceasta este problema-cheie care a fost şi va rămâne.

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, să ajungem şi la flotila NATO din Marea Neagră. Ce şanse sunt ca aceasta să pornească măcar la nivel de iniţiativă a Alianţei?
Claudiu Degeratu: Noi avem, aşa cum ştim, două grupuri navale NATO, unul pentru flancul de nord şi unul pentru Mediterana. Noi avem deja un model cum ar trebui să arate o unitate maritimă care să desfăşoare inclusiv misiuni de apărare colectivă, deci tot acest spectru care ne interesează.
Radu Dobrițoiu: Dar ei nu au Convenţia de la Montreaux care să reglementeze, cum se întâmplă foarte clar în bazinul Mării Negre cu forţele navale străine, diferite de ţările care au acces, au ieşire la Marea Neagră şi să nu uităm, domnule Claudiu Degeratu, că în ultima perioada Turcia s-a apropiat foarte mult de Rusia, există informaţii difuzate de postul sârb de radio B92, inclusiv că Turcia ar putea pune la dispoziţie aeroporturile sale pentru avioanele ruseşti. Iată, o cooperare din ce în ce mai apropiată dintr-un aliat important NATO în bazinul Mării Negre şi Moscova. Ce şanse dăm acestei flotile?
Claudiu Degeratu: Această ultimă ştire până la urmă s-a infirmat. Nu, s-ar fi spus de la Ministerul de Externe turc că, de fapt, s-a înţeles greşit ideea cu avioane ruseşti la baza de la Incirlik.
Radu Dobrițoiu: Sau poate a fost chiar un mecanism diplomatic.
Claudiu Degeratu: Da, de testare.
Radu Dobrițoiu: De testare, bineînţeles.
Claudiu Degeratu: Nu, nu exclud, dar nici nu avem informaţii să putem, ştim doar că a avut o reacţie de infirmare. Şansele sunt pe termen lung. Avem trei aliaţi, suntem trei aliaţi plus câţiva parteneri în regiunea Mării Negre, depinde de noi să investim în propriile capacităţi naţionale navale şi să ne organizăm propria structură de apărare colectivă cu susţinerea NATO, însemnând pentru că asta trebuie să înţelegem până la urmă, această apărare sau securitate maritimă dacă o organizăm, ea va fi integrată în sistemul defensiv NATO, inclusiv cu supraveghere aeriană, inclusiv cu susţinere terestră, pentru că discutăm de nişte distanţe la care şi cu sisteme defensive terestre poţi asigura o bună parte din securitatea maritimă a zonei de interes economic româneşti.
Radu Dobrițoiu: Artilerie de coastă să spunem.
Claudiu Degeratu: Artilerie de coastă ş.a.m.d. Deci, părerea mea este că depinde de noi să ne dezvoltăm propriile capacităţi pentru că avem decalajul cu Turcia, unde flota este impresionantă, totuşi.
Radu Dobrițoiu: Adăugăm şi informaţia că pe 18 iulie vom afla şi caietele de sarcini depuse de cele patru corporaţii care doresc să participe, se angajează să modernizeze cele două fregate "Regina Maria" şi "Regele Ferdinand", să le înzestreze cu armament şi cu mijloace moderne de comunicaţie.
Claudiu Degeratu: Da. Am anticipat asta atunci când am spus că noi avem un model în NATO de grup naval sau de care ar fi standardele NATO pe care această modernizare ar trebui să le îndeplinească, pentru că trebuie să evităm din nou capcana să modernizăm, dar fără să ţinem cont în caietul de sarcini de nişte standarde NATO legate de exigenţe privind interacţiunea cu interoperabilitatea cu aceste unităţi navale NATO.
Radu Dobrițoiu: Adică, să nu avem la final doar două nave care sunt interoperabile între ele.


Claudiu Degeratu: Exact.
Radu Dobrițoiu: Ne întoarcem la Varşovia. Nicu Popescu. Se va discuta probabil şi de întărirea legăturilor între Alianţa Nord-Atlantică şi două ţări importante Finlanda şi Suedia.
Reporter: Această discuţie va avea loc în principiu sâmbătă, când şi Finlanda şi Suedia, alături de alte trei ţări: Australia, Georgia şi Iordania, ele sunt un grup de state cu un parteneriat avansat, iar discuţiile cu certitudine vor ţine cont şi de ceea ce au discutat şi probabil ne spune Saşa un pic mai încolo, în ultimele zile, la Helsinki, cu ocazia vizitei preşedintelui Putin al Federaţiei Ruse. Dacă ne uităm, de la Murmansk la Marea Neagră este aproape, linia urmează meridianul şi practic până la cei câţiva kilometri de frontieră, de Norvegia şi Federaţia Rusă până la ţările baltice Rusia are două sate neutre, dacă putem spune aşa, până a ieşi din nou către Alianţa Nord-Atlantică. Cu certitudine discuţiile vor viza aprofundarea relaţiilor dintre Alianţa Nord-Atlantică şi statele menţionate, mai ales dacă ţinem cont de faptul că Suedia permite navelor, permite avioanelor să circule în zona Mării Baltice, există şi acel acord-cadru privind ţinerea deschisă a transponderelor, astfel încât să nu fie confundate avioanele în momentul în care ele sunt interceptate de radare.
Radu Dobrițoiu: Dar este foarte important, o premieră, cele două ţări, Finlanda şi Suedia, miniştrii de externe din cele două ţări, pentru prima dată se vor alătura întâlnirii miniştrilor de externe din Alianţa Nord-Atlantică.
Reporter: Da, sâmbătă după-masă vă spuneam.
Radu Dobrițoiu: Da şi premierii vor avea şi ei discuţii separate. Sunt acestea nişte premiere în ceea ce înseamnă legăturile dintre Finlanda şi Suedia şi Alianţa Nord-Atlantică. De asemenea, un subiect la fel de important este cel al apărării cibernetice, Nicu Popescu. Ce anticipezi, pe scurt, că se va întâmpla?
Reporter: Intră în ţintar ca a cincea armă, dacă se poate spune aşa, în sensul în care noi am vorbit de aviaţie, de marină, trupele terestre. Nu am amintit, dar este de amintit discuţia despre apărare antirachetă. Ea era anticipată mişcarea de introducere a apărării în domeniul cibernetic pentru că aţi văzut ce s-a întâmplat, dacă este să ne referim doar la Ucraina, nu cu mult timp în urmă, când a fost paralizată o parte din ţară din punct de vedere al alimentării cu energie.
Radu Dobrițoiu: Al alimentării cu curent electric, da.
Reporter: Sigur ca da. Să ne gândim la bănci, la transferurile bancare, dacă în loc să meargă de la banca A la banca C intervine un B care ţi le trimite cine ştie unde.
Radu Dobrițoiu: Sau la banca mea, cum ar spune rusul.
Reporter: Da, da. La fel ca bancul acela: una mie, una mie.
Radu Dobrițoiu: Da, da. Şi pentru că am amintit de ruşi, ne îndreptăm din nou spre Moscova. Saşa Beleavschi, ce părere are Moscova despre această apropiere a Finlandei şi a Suediei de Alianţa Nord-Atlantică?
Reporter: Aici Radu cred că trebuie să punctăm un element. Rusia nu este îngrijorată de desfăşurarea în ţările baltice şi Polonia a celor patru batalioane şi de altfel, Putin a dat clar de înţeles că ruşii sunt mai interesaţi de ceea ce se întâmplă în sud, unde ei au interese clare, în Crimeea, în zona Mării Negre, în Siria ş.a.m.d., în conflictul din Nagorno-Karabah, moderat de ruşi cu succes. Putin a fost ieri felicitat de Obama pentru aceasta şi faptul că preşedintele Putin, pornind de la iniţiativa preşedintelui Finlandei, Sauli Niinistö, a spus că va propune în cadrul Consiliului NATO-Rusia un set de măsuri de încredere şi securitate militară în zona Mării Baltice, respectiv zborurile cu transpondere şi Ministerul Rus al Apărării chiar a început să le elaboreze, arată că Rusia doreşte să calmeze cumva lucrurile de partea respectivă şi nu le amplifică. Şi în ceea ce priveşte liniile roşii, că aici este important...
Radu Dobrițoiu: Saşa, scurt.
Reporter: Aderarea Finlandei, eventual a Suediei, a Finlandei în primul rând, a Ucrainei şi Georgiei sunt aceste linii roşii care vor deteriora grav relaţiile NATO cu Rusia şi Putin a spus că dacă Finlanda va intra în NATO, Rusia îşi va readuce la graniţele Finlandei trupele retrase acum la 1.500 de kilometri.
Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, ne apropiem repede de finalul acestei emisiuni importante. Alte subiecte de interes pentru Alianţa Nord-Atlantică sunt, de asemenea, criza refugiaţilor, dar de asemenea o contracarare a acţiunilor ISIS.
Claudiu Degeratu: Da şi în ambele vom avea câteva direcţii clare aprobate şi sunt convins că, inclusiv pe noua strategie de contracarare a războiului hibrid Alianţa va avea un cuvânt de spus.
Radu Dobrițoiu: Bun şi ar mai fi de amintit Libia, cu asistenţa...
Claudiu Degeratu: Asistenţa pentru forţele de securitate, sporirea capabilităţilor şi reforma sectorului de securitate. Sunt vreo trei domenii prioritare ale Alianţei pentru Libia.
Radu Dobrițoiu: Aşadar, un summit extrem de important.
Claudiu Degeratu: Foarte important.
Radu Dobrițoiu: "Euroatlantica", la final.


Etichete Summit NATO Varsoviasubiecte analizate la Varsovia4 batalioane NATORadu DobritoiuClaudiu DegeratuNicu PopescuAlexandru Beleavskiemisiunea Euroatlantica

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live