Ordonanţele Militare 5 şi 6, publicate în Monitorul Oficial #Covid-19Ce prevede Ordonanța militară numărul 4Noi restricții impuse de guvern pentru combaterea răspândirii #Covid-19O izoletă de concepţie românească, omologatăCNA: Informațiile emise oficial de autorități să aibă prioritateState of emergency in Romania: 30 days starting todayDECRET privind instituirea stării de urgență pe teritoriul RomânieiMAE, apel la turiștii români să revină în țară #Covid-19Recomandări emise de Grupul de Analiză #Covid-19Măsuri anunțate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență#coronavirus - Sfaturi şi informaţii din surse autorizateREGULAMENTUL CONCURSULUI „Sănătate la Băile Tușnad”
Dezbateri în cadrul Conferinţei Media 2020, organizată de Radio România şi ABU.
Ce rămâne neschimbat în lista provocărilor, cu care se confruntă posturile publice? Provocarea reţelelor de socializare. Soluţia este să apelăm la avantajele acestora, dar după perioada de dezvoltare explozivă a reţelelor de socializare, se pune tot mai mult problema alfabetizării utilizatorilor.
Este timpul ca utilizatorii, fără a renunţa la ele, să-şi dezvoltae discernământul. Şi uite aşa ajungem la o nouă provocare apărută în ultimii ani: provocarea migranţilor. Există cazuri de bune practici. John Maguire de la France Media Monde, a dezvoltat şi implementat, cu ajutorul financiar al Comisiei Europene, un proiect de informare a migranţilor aflaţi în taberele de refugiaţi, pentru a-i ajuta să se protejeze de reţelele de traficanţi sau de înşelăciune şi pentru a le oferi informaţie utilă.
Deocamdată, informaţia este furnizată pe Facebook şi Twitter, pentru că migranţii au mai degrabă acces la mobil. Şi deja există oferte de la firme de comunicaţii prin satelit pentru transmiterea acestei informaţii şi în alte ţări. Este interesant cât de repede alunecă discuţia de la provocarea concurenţei reţelelor de socializare la eforturile de atragere a tineretului către posturile publice, diferenţe între generaţia matură şi tineri. Ce-i drept, un reprezentant al generaţiei tinere a spus că este doar o nouă formă de rebeliune a tinerilor. Soluţia: BBC a povestit cum a renunţat la emisia în FM a BBC 3, mutat cu succes în mediul online, la câţiva ani după experienţa asemănătoare a programului nostru pentru tineret, devenit Radio 3Net "Florian Pittiş".
Şi totuşi există nişte jaloane. David Jordan de la BBC spunea că instituţia sa îşi vede rostul nu în reconciliere - era vorba de divergenţele politice legate de Brexit - ci în informarea imparţială şi de mare acurateţe. Şi au fost toţi de acord în construirea unor momente de comuniune, care se poate face inclusiv prin sinergia creată de transmisiunile sportive, şi păstrarea credibilităţii. Merită, pentru că refacerea ei este mult mai dificilă.
Reuniunea iniţiată de Radio România şi coorganizată împreună cu Asociaţia Radiodifuzorilor Asia-Pacific s-a desfăşurat cu un număr mai mare de participanţi decât la prima ediţie şi cu reprezentare la nivel sensibil mai ridicat. Ce vede Asociaţia Radiodifuzorilor din Asia şi Pacific în România? Iată răspunsul de la secretarul general al organizaţiei, doctor Javad Mottaghi.
Javad Mottaghi: Noi aşteptăm cu nerăbdare să consolidăm şi să extindem un parteneriat între Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific şi Radio România, iar eu pot spune că Radio România a putut să acţioneze ca o fereastră, o fereastră pentru a arăta lumii cultura românească şi o fereastră pentru a aduce savoarea altor culturi audienţelor din România. În acest sens, faceţi o muncă minunată. Felicit Radio România pentru că este un post atât de activ.
Podcast
Ascultă Live.jpg)
