Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PRIETENII DE LA 10 - continuare Miercuri, 22 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Zenaida Luca-Hac

12 Martie 2019
Vizualizari: 620
Comentează add

De ce Programul 3 pentru tineret făcea concurență Europei Libere ? Era liber !

Programul 3 - O legendă a Radioului românesc

zenaida-luca-hac

Legendă foto: o parte din echipa Programului 3, în redacție, anul 1988

 

Articol dedicat Cameliei Stănescu, care m-a inspirat din momentul în care am ascultat, pentru prima dată, elevă fiind, Clubul curioșilor.

 

Oamenii Programului 3 – Tineret: au redat tineretului visarea și speranța, aici, acasă !

Erau tineri, haioși, entuziaști, liberi, pasionaţi, plini de viaţă. Vocea lor emana căldură, prietenie, bucurie, speranţă, împlinire, iubire, fericire...

Erau frații tăi mai mari, surorile tale mai mari. Ni se adresau, nouă, ascultătorilor lor, cu „dragi prieteni” sau simplu, „prieteni”. Eram cu ei, în studio. Cântam, dansam, învățam cu ei, ne distram cu ei. Ne iubeau și îi iubeam. Erau antrenanți, plini de viață, tonici. Vorbeau limba noastră, a tinerilor, a adolescenților. Erau ei înșiși, naturali, neinhibați, adevărați, plini de o însuflețire pe care n-o mai auziseră ascultătorii la radio, vreodată. Seducători, generoși, înțelepți, amuzanți, spirituali, spontani, nonconformiști, neîndoctrinați – într-un univers ultracontrolat (George/Gigi Enache), originali, inconfundabili, spectaculoși, visători, fermecători...

Ei erau oamenii de la Programul 3 pentru tineret: Titus Vîjeu, Camelia Stănescu-Ursuleanu și Dan Ursuleanu, Doina Berchină, Georgeta Avram, Sorin Caracseghi, George Enache, Mihaela Ioan, Liviu Tudor Samuilă, Sebastian Sârcă, Lucian Sârbescu, Noe Smirnov, Florin Silviu Ursulescu, Daniel Horhocea, Radu Comănescu, Anca Romeci, Ligia Necula, Alexandru Rusu.

Ei erau „cei liberi”. Încă de la naşterea postului Programul 3 -Tineret, lumea în Radio vorbea despre ei ca despre oamenii care-şi puteau permite să-și facă meseria, fără cenzură. Erau liberi să spună ce voiau în emisiunile lor – desigur nu li se permitea să critice regimul sau să-l critice pe Ceauşescu, dar, în rest, puteau să vorbească despre orice. Se bucurau de un imens prestigiu și în Radio și în afară.

Şi, în general vorbeau despre viitor, despre cum va fi, cum va arăta lumea în viitor. O lume viitoare fără Ceauşescu, fără comunism, fără impostori, fără semidocţi şi fără închisori ale minţii. De fapt, era modul lor... de a critica regimul, de a-l critica pe Ceauşescu... O lume a artei, a literaturii, a muzicii...

Nu degeaba„ cumpărătorii aparatelor de radio cereau ca radioul lor să prindă Programul 3” (Ecaterina Oproiu, Contemporanul), să aibă UKW !

Era foarte la modă să asculți Programul 3 !

12 martie - Ziua Programului 3 Tineret. De unde a venit ideea ?


Programul 3-Tineret s-a născut pe 12 martie 1973, acum 46 de ani. A fost un experiment. Un proiect care a avut un succes fabulos şi care a întrecut cu mult aşteptările minţilor care l-au conceput.

Dar chiar, cine a avut ideea de a înfiinţa la Radiodifuziunea Română un canal dedicat tineretului/adolescenţilor/ studenţilor, tinerilor absolvenţi şi tinerilor specialişti ?

Documentele la care avem acces nu pomenesc nici un nume. Dar, putea fi ideea formidabilă a cuiva din serviciile secrete, sau de la RadioAscultare (monitorizarea posturilor de radio şi TV străine), sau chiar de la Poştă. Şi anume ideea de a face concurenţă Europei Libere, mai bine zis, de a contracara imensa influență pe care o avea asupra tinerilor „Metronom-ul” care
se refugiase la Radio Europa Liberă.

Tinerii anilor 70 nu prea mai ascultau radioul nostru. Ascultau „Metronom-ul” lui Cornel Chiriac la Europa Liberă, emisiune pe care o crease la Radiodifuziunea Română în 1967 şi care a fost interzisă, un an mai târziu, în 1968, de cenzura comunistă. Era imediat după invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia. Se pare că a înlocuit în emisiunea sa înregistrată, care primise viza de intrare pe post, o piesă muzicală cu una a lui Mircea Florian – „un protest voalat la adresa intervenției în forță împotriva Primăverii de la Praga” sau pentru că a difuzat piesa Beatles-ilor „Back in USSR”, după cum scrie Radio Reşiţa (Cornel Chiriac, „Metronomul” multor generații, 76 de ani de la naştere !, Anca Bălălău - 9 mai 2018).

Metronom-ul lui Chiric fusese, atunci, cea mai populară emisiune de muzică de la Radioul nostru. În 1969, însă, Cornel Chiriac a reluat-o la... Radio Europa Liberă. Spaima autorităţilor comuniste era următoarea: cum „Metronom-ul” era între două buletine de ştiri, milioanele de liceeni şi studenţi care-l ascultau din România, ascultau şi buletinele și, încet, încet, mai ascultau şi celelalte emisiuni ale Europei Libere. Cornel Chiriac primea numeroase scrisori de la aceși tineri, elevi şi studenţi. El era, pentru ei „unul din puținele orizonturi deschise, una din rarele adieri de speranță” („Blânda Insurecție a lui Cornel Chiriac” de Virgil Mihaiu, 2000).

De unde şi spaima comuniştilor, a conducerii superioare a PCR. Rapoartele serviciilor secrete/directorii Poştei Române avertizau că foarte mulţi tineri îi scriau şi se pare că există o proporție: din 2000 de ascultători, unul are curajul să trimită o scrisoare. Ori, erau mii de scrisori, toate semnate cu pseudonime. Și nu numai din România, ci din tot blocul comunist. Și chiar din Occident !

Mai era şi mini-revoluţia culturală a lui Ceauşescu din 1971. Intelectualii, care-l sprijiniseră după momentul 1968, la începutul anilor 70 îşi pierduseră deja orice speranţă. Omul cu ideea înfiinţării unui post pentru tineret, s-a gândit să-i recâştige prin tineri.

Şi astfel prin Bujor Sion, preşedintele Radioteleviziunii, i s-a încredinţat doamnei Sofia Şincan misiunea de a-l gândi şi de a-l înfiinţa. Şi autorităţile nu s-au înşelat.

Pentru România din acei ani, Programul Trei a deschis o breșă vitală în sufocanta carapace de fier a mini-revoluției culturale a lui Ceaușescu, a rupt chingile apăsătoarei ideologii a tezelor din iulie 1971 și a redat românilor, în primul rând tineretului, aripile speranței și voluptatea zborului liber, năzuința și puterea de a visa și de…a se împlini. Pentru tineret, a fost o revenire la normalitate, la visarea la care tinerii din toate timpurile au un drept inalienabil: vârsta tinereții este vârsta visării.

 

Sofia Şincan – redactor şef al Programului 3

 

Sofia Șincan - creatoarea Programului 3 - Tineret

Sofia Şincan a fost, într-adevăr, persoana cea mai potrivită. Arta ei de şef a fost aceea de a-şi lăsa oamenii, tineri şi foarte tineri, în marea lor majoritate, să viseze. I-a lăsat liberi să creeze, să fie inventivi şi să-și dea măsura talentului.

Ei au fost aceia care, poate, i-au întors pe mulţi orbiţi de mirajul Occidentului şi i-au învăţat să evadeze în viitor, nu în Occident ! Ei au fost cei care le-au deschis orizontul spre o lume viitoare, posibilă. Ei au fost cei care i-au învăţat să spere că vor ajunge să trăiască în acea lume, dar, aici, acasă.

Cu ei ascultai muzică ca la Europa Liberă. Și primeau tot atâtea scrisori ca și Cornel Chiriac și, mai târziu, Andrei Voiculescu, de la Europa Liberă ! (Din păcate, Cornel Chiriac avea să fie ucis la München în 1975. Serviciile secrete au încercat doar să îl discrediteze: au lansat zvonul că ar fi fost un agent de-al lor. Noël Bernard, directorul departamentului românesc al Europei Libere, avea să afirme: oricând voi fi bucuros să mai primesc și alți oameni atât de valoroși cum este Cornel Chiriac, chiar dacă sunt agenți ai Securității ! Asasinul lui Cornel Chiriac, Mario Gropp, nu a acționat la ordinele Securității. Scopul lui a fost jaful: ucigașul văzuse că Cornel Chiriac, care tocmai îi dăduse să mănânce într-un restaurant, avea la el 2000 de dolari).

Câtă nevoie am avea şi astăzi de acest Program 3 – Tineret ! Din păcate, el nu mai există !

După Revoluția din Decembrie 1989, Programul 3 a emis, din nou, pe 12 februarie 1990 și s-a numit Radio România Tineret.

Până în 2004, 1 octombrie, când, Radioul național a pierdut una dintre cele trei frecvenţe de emisie cu acoperire națională și când Radio România Tineret a trebuit să plece din FM și să se mute pe Internet. A continuat să emită, e un fel de a spune, online, ca Radio3net „Florian Pittiș”, numit așa ca un omagiu adus lui Florian Pittiș, marele său animator. A devenit, ce-i drept, „primul post public de radio din lume care emitea exclusiv pe Internet”, dar totuşi, n-a mai fost niciodată acelaşi.

Sofia Şincan este absolventă a IATC - I. L. Caragiale, a Facultăţii de Teatrologie şi Film.  A fost repartizată la Radio, în 1958, la Direcţia Culturală. Ea a fost zâna cea bună pentru oamenii ei de la Programul 3. Spunea: „Credința noastră a fost că avem datoria să-l purtăm pe adolescent, pe tânăr, cât mai departe pe drumul cunoașterii lumii, într-o manieră care să-i creeze convingerea, dorința de a merge singur mai departe în descoperirea universului, cu toate frumusețile și umbrele lui. (...) Noi am crezut, fără rezerve,  că lucrul cel mai important în viața omului este permamenta lui îmbogățire spirituală, fără a neglija, însă, nevoia de destindere, de petrecere.”

 

Sofia Şincan – redactor şef al Programului 3 – 1985

A condus acest post, alături de Eduard Jurist (secretar general de redacție), timp de aproape 20 de ani, până în 1990, când s-a pensionat anticipat, la 52 de ani. Succesorii ei au fost: Eugen Preda, Jeana Gheorgiu (din 1995) şi, începând cu anul 1998, după o perioadă de interimat, la 1 decembrie, Florian Pittiș.

 


Sofia Șincan și Florian Pittiș

 

Emisiunile Programului 3

Emisiunile lor, astăzi legendare: Clubul curioșilor și Declarații de iubire (Camelia Stănescu); Clubul invitaților (Marius Grozea și Constantin Săbărceanu); Aventura cunoașterii, Clubul adolescenților (Aurel Dinu/George Enache; George Enache, Florin Helmis, Sorin Caracseghi); Student club (Lena Boiangiu, Virginia Pană, Șerban Iancu, Petre Idriceanu); Divertis club (Sergiu Deleanu și Liviu Tudor Samuilă); Femina club (Elisabeta Iosif, Virginia Velcescu-Pană; Doina Berchină); Un univers într-un ghiozdan (Georgeta Adam); 7 zile, 7 arte /Clubul artelor/Universul artelor (Titus Vîjeu, Doina Papp, Magdalena Boiangiu, Mihaela Ioan, Georgeta Adam); Telefonul de noapte (Sebastian Sârcă și Florin Silviu Ursulescu), Codul manierelor elegante, La școala elitelor, Caruselul iubirii (Sebastian Sârcă); Trecem pe recepţie (Doru Dumitrescu, Doina Berchină, Marina Romano-Fara), Viața în doi (Doina Berchină și Costin Diaconescu); Vorbește-mi despre tine (Doina Berchină și Sebastian Sârcă); Tinerețe, sănătate, armonie (doctorul Mihai Neagu Basarab); Meridian Club, devenit Turist club „ca să nu îndemnăm lumea să plece din țară” – E. Iosif (Elisabeta Iosif și Noe Smirnov;Costin Năstac), Clubul călătorilor și Momente din istoria marilor descoperiri geografice (Noe Smirnov); Tehnic-club/Univers XX (Mircea Munteanu și Nicolae Rădulescu); Un punct pe harta străvechilor meșteșuguri și Istoria științei și tehnicii între adevăr și legendă  (Gheorghe Palel);  Istoria unei capodopere (scenarii radiofonice de Magda Duțu);  Junior magazin (Daniel Horhocea); Dosare ale istoriei contemporane (Emilian Blânda); (Marius Grozea, coord.); Călătorie în imposibil (Radu Comănescu); Discoteca Blue Jeans; Pittiș Show (evident, Florian Pittiș);

Emisiuni la care colaborau cu Mihai Roman, Dan Antonescu, Dan Andrei Aldea, Mircea Florian sau Sorin Chifiriuc ca regizori/ilustratorii muzicali.
Sau cu cei mai mari și populari actori români din toate timpurile (mai multe generații !).
Cu excepționalul regizor de teatru radiofonic, Cristian Munteanu...
Și, desigur cu academicieni: Dan Grigorescu, Răzvan Theodorescu, Marcian Bleahu.



Sofia Șincan

Profesorul Titus Vîjeu

 

Privighetoarea Radioului – Camelia Stănescu

Un cuplu special de realizatori de emisiuni : Camelia Stănescu-Ursuleanu și Dan Ursuleanu, soțul ei. Camelia Stănescu, la microfon era, întotdeauna, Camelia Stănescu ! Aș îndrăzi să spun: cuplul divin al Programului 3 Tineret.

Camelia are și acum, la cei 70 de ani ai săi, o voce prea-plăcută de zeiță tânără și atot-înțeleaptă  ! O asemăn cu Atena, născută din capul tatălui ei olimpian, Zeus, părintele noii generații de zei olimpieni. Așadar, moștenitoarea celei mai divine înțelepciuni și voci ! 

Este creatoarea emisiunii Clubul curioșilor, pe care i l-a încredințat Eduard Jurist și pe care Providența a făcut să-l prezinte împreună cu celebrul Moțu Pittiș, care avea să devină prietenul ei de-o viață și fratele ei de aventuri în lumea cunoașterii și a misterelor. Numele rubricilor Clubul curioșilor spune totul : Ipoteze… aproape fantastice ; Explorări în enigmatic ; Antologia întâmplărilor ciudate ; Cucerirea imposibilului ; Duelul ipotezelor, polemici celebre ; Adevăruri la izvoarele legendelor ; Enigme ale vieții și civilizației. 

Florian Pittiș, partenerul ei magic de microfon (legendara lor prietenie a durat 33 de ani, până la sfârșitul lui Moțu, în 2007) îi spunea : „Emisiunile noastre sunt evadări spre înălțimi… ”

Erau cuceritori. Ea cea mai cuceritoare realizatoare și voce, el cel mai cuceritor prezentator.

Nu puteai să nu te îndrăgostești de vocile și de mințile lor divine. Iată ce scrie Camelia despre parteneriatul ei radiofonic cu Florian :

„Se cuvine să consemnăm rolul consistent pe care Florian Pittiş l-a avut în istoria emisiunilor pentru tineret ale Radioului. A început ca prezentator la emisiunea  mea, la Clubul curioşilor. Treptat, personalitatea sa puternică a devenit tot mai influentă. Nu e de mirare. Punea atâta  pasiune în tot ce făcea.  Era încredinţat că Viitorul  le aparţine celor care cred în frumuseţea viselor. Şi el credea. Din tot sufletul. Semăna mult cu Ariel, personajul lui Shakespeare căruia i-a dat viaţă pe scena teatrului Bulandra.  Rebelul sublim care se încăpăţâna să-şi păstreze sufletul for ever young avea o vitalitate de invidiat, o capacitate de dăruire nepereche. Ori de câte ori ne regăseam în faţa microfonului mă impresionau rostirile lui inspirate, inteligente, spontane, generoase, vocea lui de violoncel, memoria lui fabuloasă. Nici urmă de didacticism în replicile lui. Îmi amintesc că în 1998, în calitate de director al canalului România Tineret, Florian îmi spunea  E marea mea şansă  care mi se dă de a-mi retrăi tinereţea. Iubea tineretul. Rolul la care visa era cel de „om al cetăţii“, aliat de nădejde al tinerei generaţii. În spectacolele lui de MUZICĂ TÂNĂRĂ şi POEZIE privilegia, cu elegant rafinament, sentimentele durabile. Pleda entuziast pentru prietenie, armonie, înţelegere clădită pe respect, iubire sfântă pentru România, pentru românii de pretutindeni şi de oricând, pentru limba şi literatura română. Nu e de mirare că fanii lui îl considerau, pe drept cuvânt, CEL MAI FRUMOS DIN ORAŞUL ACESTA. Dorinţele împlinite sunt „darul lui Dumnezeu“, obişnuia să spună Florian Pittiş. Fără îndoială „un dar al lui Dumnezeu“ a considerat el naşterea în 1 octombrie 2004 a  primului radio public din lume, difuzat în exclusivitate pe Internet. Îl dorea  un radio viu, ca peştera lui Ali Baba. Doar în peştera lui Ali Baba, spunea el, oriunde ţi-ai arunca click-ul, ţi se dezvăluie o comoară de sunete, zâmbet şi culoare. De aici şi sloganul postului „un radio în culori“. Fiecare site are culoare specifică, Radio 3 net este ca spectrul luminii, fiecare utilizator îşi poate găsi lungimea de undă care să i se potrivească. Oricine păşeşte pe poarta virtuală a Radio 3 net, găseşte aici ceva care  să-i bucure inima şi sufletul. Vrei teatru ? Ai teatru şi e pe alese. Vrei link-uri utile? Ai aşa ceva. Vrei muzică ? Florian Pittiş a venit cu arhiva muzicală de acasă şi a dăruit-o tuturor. La capitolul muzică trebuie să îţi rezervi cel puţin câteva zile să descoperi comorile care te aşteaptă.. E locul perfect în care îţi poţi îmbogăţi cultura muzicală. N-ai timp de pierdut ? Atunci ascultă emisia în direct, voci prietenoase îţi vor ţine companie şi chiar te vor pofti să păşeşti şi pe poarta chat-ului. Pentru cei care au făcut acest pas, pe lângă un termen inventat în cinstea lor „ceteraş“ s-a imaginat şi un titlu onorific „ceteraş de 5 stele“. Şi, ca un bonus din partea casei, ai parte de un dar special: vocea lui Mircea Eliade povestindu-ţi „Istoria religiilor“.  Florian Pittiş a pus bazele acestui uimitor radio on line cu doar 10 angajaţi, 10 colaboratori şi câţiva voluntari, echipă cu care a reuşit performanţe excepţionale : crearea unei biblioteci, a unei arhive muzicale şi a unei galerii foto de excepţie. Radio 3 net se numeşte din 2007, Florian Pittiş...

 Florian Pittiș, 1970

 

 

Florian Pittiş

 

L-am întâlnit ultima dată în luna iulie 2007, la cabinetul medical. Era cu câteva zile înainte de neaşteptata sa plecare din viaţă. Mi-a vorbit cu profundă iubire de echipa lui de la Radio 3 net.  O considera familia lui spirituală. A elogiat apoi radioul On LINE. Îl poţi asculta oriunde, m-a încredinţat entuziast. „Îţi dai seama ? Poate fi accesat de românii de pretutundeni. Ce-i trece prin gând unui singur om, o dată în viaţă, ar trebui să existe pe acest site. Pentru români s-ar putea să însemne doar o curiozitate, pentru diaspora însă el poate deveni necesitate”. L-am lăudat atunci pentru Radio 3 net, experiment îndrăzneţ care, după părerea mea, i-am spus atunci, este la nivelul de performanţă la care se situa, în 1973, la lansarea în eter, Programul 3. Nu puteam să-i spun ceva care să-i facă mai multă plăcere. Şi-a amintit de ucenicia lui la Programul 3. Mi-a spus că-l consideră  un punct de referinţă în istoria radiofoniei în România şi unul foarte, foarte solid, cu oameni  pasionaţi de Radio pe care-i respecta pentru că s-au zbătut, au obţinut şi au dat viaţă unei frecvenţe destinate tineretului. Considera PROGRAMUL III un adevărat miracol. Cu câtă tandreţe a evocat-o atunci pe şefa Programului 3  Sofia Şincan. Dacă pe vremea lui Ceauşescu când nu aveai ce vedea la Televizor ne consolam cu programele bulgăreşti, la Radio, din fericire, am avut şi noi SOFIA noastră, a adăugat cu umorul lui savuros.
Dacă ar fi să defineşti programul 3 în câteva cuvinte, ce-ai spune Florian, l-am provocat eu atunci. „A fost o dată ca niciodată, un grup de tineri veseli şi şmecheri, talentaţi, harnici, nebuni care, animaţi cu înţelepciune de Sofia Şincan, au dat naştere unei trăsnăi cum nu mai fusese până atunci. Curând au ajuns vestiţi prin veşti departe duse. Visul lor încă mai există şi dacă cineva întreabă Unde ne sunt visătorii puteţi să răspundeţi împăcat. La Radio 3 net unde, vorba formaţiei THE WHO, sperăm să murim înainte de a îmbătrâni.” Sunt cuvintele lui Florian Pittiş pe care, cu intensă nostalgie mi le reamintesc, ori de câte ori mă gândesc la anii tinereţii noastre, când alcătuiam un cuplu de realizatori de radio care se bucura de respectul magic al tinerilor ascultători ai noştri de atunci, cum atât de frumos mi-a mărturisit nu demult unul dintre ei. : RESPECT MAGIC. Cât de mult ar fi apreciat Florian această ingenioasă alăturare de cuvinte ale lui Gabriel Rechiteanu, care,  ne-a rămas fidel în idealitate.

 Camelia Stănescu și Florian Pittiș

 



Camelia Stănescu și Dan Ursuleanu, la microfonul emisiunii Exploratorii lumii de mâine, 1992

 

Și, iată ce spune Camelia despre Dan, minunatul ei soț:

„Cu Dan Ursuleanu am alcătuit,  în viaţa de zi cu zi, un cuplu admirabil. Am avut privilegiul să-i fiu vreme de 37 de ani soţie. Când l-am cunoscut era un strălucit absovent al Facultăţii de Filologie din Bucureşti. Pe atunci părea destinat unei frumoase cariere universitare. N-a fost să fie. Pasiunea lui pentru jurnalismul radio a învins atracţiile unei cariere de critic ori istoric literar. Poate prea gravă pentru firea lui jucăuşă. Mă fascina pasiunea lui pentru cuvinte. Cuvinte scrise. Cuvinte rostite. Şi-a făcut o profesiune de credinţă din a le rândui cu migală în pagini de proză  şi versuri, în comentarii şi eseuri radiofonice, în scenarii de teatru şi filme de animaţie. Le-a descoperit cu mereu reînnoită încântare sensurile, în  peste 200 de careuri rebusistice şi în dicţionare care, toate au văzut lumina tiparului,  le-a inventat  amuzat semnificaţii noi, într-o năzdrăvănie intitulată DEXCENTRICITĂŢI. De la microfonul radioului naţional şi-a încântat ascultătorii cu farmecul inteligenţei, cu spiritul enciclopedic şi cultura lui impresionantă. Trecea cu incredibilă uşurinţă de la emisiuni de ştiinţă, la cele culturale, de la teatrul de divertisment, la valoroase dramatizări realizate după celebri autori de science fiction. Programul III a fost spaţiul privilegiat în care vocile noastre s-au contopit nu o dată. Îmi plăcea să-l consider pe Dan Ursuleanu un deşteptător de suflete. Îl admiram pentru uriaşa disponibilitate  cu care se dedica dialogului cu ascultătorii. Prin emisiunea LOGICON i-a învăţat pe tineri să gândească logic. Prin EXERCIŢII PENTRU ACASĂ le-a transmis  marea lui iubire pentru limba română şi  i-a deprins să-şi facă un obicei din a răsfoi,  cu interes, dicţionarele. Le-a rafinat gustul  pentru umorul fin, prin TEATRUL RADIOFONIC DE DIVERTISMENT i-a îndemnat să iubească, mai presus de orice, libertatea şi să ştie să şi-o clădească, prin TRECEM PE RECEPŢIE. De la microfonul emisiunii CĂUTĂTORII DE ENERGIE, le-a trezit  inventivitatea. Prin CUCERIREA IMPOSIBILULUI, le-a stimulat curiozitatea de a interoga misterele lumii noastre. Emisiunea în care s-a întrecut pe sine a fost însă EXPLORATORII LUMII DE MÂINE, adevărat laborator de creaţie pentru autorii şi fanii literaturii science fiction. Director al Relaţii Publice, purtător de cuvânt al Radioului, şi mai apoi redactor şef, este creatorul postului RADIO BUCUREŞTI, unde fiul său Răzvan Ursuleanu se numără astăzi  printre cei mai apreciaţi realizatori. Dan Ursuleanu a fost, fără îndoială, unul din virtuozii microfonului, un maestru incontestabil al  radioului românesc, căruia i-a dedicat una din ultimele lui poezii, datată ianuarie 2013:


                                        Îmi trece lumea fluviu prin ureche,
                                        Şi-n faţa voastră, sincer, mă încumet
                                        Să spun că-i o iubire foarte veche
                                        Dragostea mea de armonii şi sunet.
                                        Din glasuri şi din muzici mi-am făcut
                                        O îndestulătoare profesiune
                                        Şi zău c-aş lua-o de la început
                                       Pe calea Radioului-minune.
                                        Înregistrări se adună şi montaje
                                       Discuţii în studio, rotunde mese,
                                       Realităţi traduse-n reportaje
                                       Se-mbină în întreg, ca nişte piese.

                                        Aş ţine pentru mine, ca victorii
                                        Pamfletele cu-nţepături subţiri,
                                        Şi  consistente, sobre comentarii
                                        De-a căror agerime, să te miri.
                                        Aş  închega în sfintele redacţii,
                                        Subiecte variate cu parfum
                                        Care-ar stârni perplexele reacţii
                                        La cei de mai demult şi de acum.
                                        Aş difuza programe muzicale,
                                        Ameţitoare ca un carusel,
                                        Ţi-aş oferi din  suflet dumitale,
                                        Sonore satisfacţii, fel de fel.
                                        Şi după ziua de înverşunare
                                        Ce-am petrecut-o lângă microfon,
                                        Un glas necunoscut din depărtare,
                                        Mi-ar mulţumi cu drag, la telefon.
                                         Dar drumul înapoi nu mai revine,
                                        Trecut-au anii  mei de radio-n zbor,
                                         Iar tot ce mai rămâne pentru mine,
                                        E calitatea de ascultător.

Într-adevăr, Camelia Stănescu și Dan Ursuleanu au dăruit Programului 3 – Tineret două emisiuni inspirate, cred, dintr-un alt univers, dintr-o altă dimensiune: Clubul Curioșilor, Camelia, și Exploratorii lumii de mâine, Dan și Camelia (care dramatiza romane și povestiri SF – cele mai bune, îmi amintesc acum ciclul Fundația a lui Asimov - , juca rolurile feminine, cu cea mai subtilă artă, în scenariile ei și alegea cei mai buni actori pentru ele).

Iată ce scrie Camelia despre nașterea Exploratorilor…:

„Ideea emisiunii s-a născut într-un sfârşit de an, în locuinţa noastră din Drumul Taberei. Cum aş putea uita acele ore febrile? Alexandru Mironov a venit la noi şi cu extraordinara lui putere de convingere, l-a încredinţat  pe Dan că, după succesul de public al RUBRICII  RADIOBIBLIOTECA SF, difuzată vreme de doi ani, în perioada 1981-1983, care de la 10 , ajunsese la 40 de minute, trebuia să îndrăznească să urce încă o treaptă. SUPERIOARĂ: O EMISIUNE S.F. de 60 de minute. Dan a îmbrăţişat instantaneu visul lui Mironov. Mare specialist în inventarea de titluri ingenioase a decis. SE VA NUMI EXPLORATORII LUMII DE MÂINE.Titlul i s-a părut lui Mironov inspirat. Parcă-l văd. S-a ridicat de pe fotoliu şi a început să  traveseze camera în lung şi-n lat. Ca şi cum doar în mişcare putea atinge dimensiunea fabuloasă a VISULUI.
A început atunci un spectacol de zile mari. Îl urmăream în tăcere. Cu respiraţia tăiată. Dan s-a aşezat în faţa maşinii de scris. Cu putere de MAGICIAN AL CUVÂNTULUI transcria fluxul năvalnic al Ideilor care creşteau nestăvilit, se completau, se rostogoleau în ritm ameţitor.  O pasiune comună: LITERATURA SCIENCE FICTION se contura atotputernică, în pagini dactilografiate. Nume necunoscute mie pe atunci, Isaak Asimov, Ray Bradbury, Karel Capek, Van Vogt, Vladimir Colin, Strugaţki, Klein, deveneau stâlpi de susţinere ai unei spectaculoase arhitecturi de gând. Dan Ursuleanu şi Alexandru Mironov  au construit-o cu temeritatea tinereţii lor entuziaste, într-o epocă a INTERDICŢIILOR.  Acest PROIECT  RADIOFONIC EXCEPŢIONAL, avea să devină O OAZĂ DE PROFESIONALISM, UN MODEL DE REZISTENŢĂ CULTURALĂ, de EXPRIMARE LIBERĂ, PRIN  INTERMEDIUL CREAŢIEI LITERARE. I-a dat VIAŢĂ pe undele RADIOULUI ROMÂNESC DAN URSULEANU. SOFIA ŞINCAN, minunata şefă a programului III, a protejat cu inteligenţa şi nemăsurat curaj, acest excepţional program radiofonic care sfida inteligent CENZURA COMUNISTĂ, pe atunci ATOTPUTERNICĂ. În 19 decembrie 1985, IOANA MĂLIN scria în ROMÂNIA LITERARĂ: Publicul tânăr urmăreşte cu mare fidelitate o transmisie a PROGRAMULUI III, EXPLORATORII LUMII DE MÂINE, redactor DAN URSULEANU. Întocmită cu seriozitate şi eleganţă critică, emisiunea ia în consideraţie un gen de literatură, literatura SF, mult gustată astăzi de lectorii şi creatorii de toate vârstele. Demonstraţia acestui ciclu radiofonic se întemeiază pe relaţiile structurale dintre prezent şi viitor.Distribuţia teatrului serial cuprinde nume dintre cele mai cunoscute şi apreciate ale scenei actuale, actori care dau culoare şi prestanţă textelor, explorând şi ele, asemenea întregii emisiuni, orizontul lumii de mâine.

 

 

Într-o cronică culturală intitulată, sugestiv ELM, prescurtarea de la EXPLORATORII LUMII DE MÂINE, publicată în revista SĂPTĂMÂNA, în 1988, ziarista Raluca Bungărzan, definea emisiunea drept PRIMUL HEBDOMADAR SF VORBIT DIN ROMÂNIA, apreciindu-i complexitatea şi varietatea tematică, asigurată prin colaborarea unor distinşi savanţi şi specialişti din diferite domenii ale ştiinţei şi culturii româneşti, a celor mai preţuiţi scriitori şi animatori ai genului, precum şi a unor reprezentanţi al noului val, ajunşi nume cunoscute iubitorilor acestei literaturi. O emisiune cu ascultători tot mai numeroşi şi mai exigenţi.
Şi Raluca Bungărzan adăuga în cronica  ei  dedicată EXPLORATORIILOR LUMII DE MÂINE : Emisiunea a contribuit la popularizarea unor publicaţii şi cărţi valoroase, a purtat un dialog cu iubitorii anticipaţiei, şi-a asigurat colaborarea unui grup de cunoscuţi actori. Sunt demne de interes rubrici  precum MAEŞTRI AI PROZEI SCURTE SF şi mai ales TEATRUL SERIAL S.F. care a avut şi are o importantă contribuţie în cunoaşterea celor mai valoroase creaţii literare ale genului, în formarea gustului tinerilor ascultători pentru acele opera ce aparţin cu adevărat patrimoniului cultural al omenirii

Regia artistică a scenariilor difuzate în serial la EXPLORATORII LUMII DE MÂINE era a cunoscutului regizor CRISTIAN MUNTEANU. 

BUCURIA UNEI COLABORĂRI - aşa se intitulează mărturia lui Cristian Munteanu concepută special pentru volumul dedicat de Dan Ursuleanu  PROGRAMULUI III: Păstrez vie în amintire bucuria acelor colaborări, atmosfera emulativă datorată unor talentaţi  actori. Studioul T2 al Radiodifuziunii Române devenea atunci, prea mic, neîncăpător, pentru atâta revărsare de suflet. Astfel s-a filigranat acea monumentală odisee spaţială FUNDAŢIA, serial în nesfârşite episoade după cărţile lui ISAAC ASIMOV. Nu am fost, mărturisea regizorul Cristian Munteanu, un împătimit al literaturii SF, dar după această experienţă am început să îndrăgesc genul şi să mi-l apropii. După mai multă vreme, am ascultat, în reluare, un episod din acest serial tulburător şi i-am descoperit valenţe nebănuite. Desigur în prim-plan se situau  vocile actorilor, interpreţi de marcă, dintre cei mai importanţi maeştri ai scenei bucureştene: George Constantin, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Ion Marinescu, Ştefan  Iordache şi mulţi alţii, o distribuţie onorantă pentru orice teatru. A fost un travaliu intens, însumând ore de înregistrări, apoi fonotecări, realizarea coloanei sonore-deloc neglijabilă în asemenea producţii- suprapuneri, finisări,  ilustaţie muzicală, pentru a ajunge la acel rezultat artistic care să ne satisfacă. Dar, cred că a meritat.
Şi permanent am fost ajutaţi de realizatorul DAN URSULEANU, un profesionist de excepţie, care ştia ca nimeni altul să întreţină o atmosferă relaxantă, de bună dispoziţie, de emoţie artistică. De obicei, lucrul începea  la 8 dimineaţa. Atunci demara periplul nostru printre  galaxii.

Una dintre cele mai importante rubrici ale emisiuni, care a înregistrat un mare succes de public a fost STEAUA POLARĂ, realizată de ŞTEFAN GHIDOVEANU, dedicată creaţiei tinerilor, care se visau autori de literatură de anticipaţie: Profesionalismul, seriozitatea şi exigenţa cu care sunt judecate încercările lor trimise EXPLORATORILOR LUMII DE MÂINE ar face să roşească pe mulţi îndrumători ai unor cenacluri literare, dacă şi-ar da osteneala de a asculta emisiunea, consemna în presa vremii, despre STEAUA POLARĂ, aceeaşi Raluca Bungărzan.
Dan Ursuleanu a plecat… să colinde galaxiile pe 2 martie 2013.

 

Camelia Stănescu-Ursuleanu

În loc de încheiere, am ales...
... câteva cuvinte ale lui Emilian Blânda, realizatorul emisiunii Dosare ale istoriei contemporane, colaborator la Student club și la Radio în blue-jeans, cuvinte care exprimă ce simțeau, cred, toți ascultătorii Programului 3- Tineret. Iată-le:

„Vă amintiți iubirea de la 20 de ani ? Fluturii ei din stomac ? Visele ei în culori ? Flacăra ei care v-a scânteiat privirea ? Senzația ei de infinită putere, de zbor având lumea la picioarele tale ? Ei, bine, aveam 20 de ani și m-am îndrăgostit. Fără să știu că va fi o iubire mare. (...) Mi-am dat repede seama că mă îndrăgostisem și că și că această dragoste avea și un nume: Radio România Tineret.



... și IMNUL PROGRAMULUI 3, imaginat  de DAN URSULEANU:

PROGRAMUL 3
O ECHIPĂ DE ŞOC,
OBOSITĂ DELOC,
CARE ŞTIE SĂ TRAGĂ,
UN PROGRAM RESPECTAT,
COTIDIAN ASCULTAT,
DE O ŢARĂ ÎNTREAGĂ.
PROGRAMUL 3,
O LUME NEBUNĂ
DECISĂ SĂ SPUNĂ
CE VREI,
CE NU VREI
O OAZĂ DE VIAŢĂ
CU MUZICA-N FAŢĂ,
DAR ŞI CU IDEI
PROGRAMUL 3
CU CAI DE POVARĂ
CE-ALEARGĂ ŞI CARĂ
DAR ŞI CU PONEI.
CE VIAŢĂ, EHEI!!!

 

... Și, din nou, câteva cuvinte ale Cameliei Stănescu, cuvinte care ni se potriveau și nouă, ascultătorilor, atunci când ascultam Programul 3 – Tineret, dar și lor, tuturor realizatorilor:

„Părăsim prezentul gri şi ne tranferăm undeva în peisajul ideal al unei tinereţi arzătoare, acolo unde am trăit noi intens  INCOMPARABILA BUCURIE DE A FACE RADIO.


 

Camelia Stănescu, împreună cu CHRISTIAN GOLFETTO, preşedintele  Asociaţiei Franceze  PRIETENII LUI PANAIT ISTRATI, 1986


Etichete Programul 3 - TineretradioRadiodifuziunea RomânăCamelia StănescuDan UrsuleanuSofia ȘincanTitus VîjeuFlorian Pittiș

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live