Problema armeană creează disensiuni între Turcia şi Franţa

Repercursiuni majore în relaţiile economice şi comerciale franco-turce, este spectrul pe care patronatul de la Ankara îl lasă să planeze în contextul posibilei adoptări, de către parlamentul de la Paris, a unei propuneri de lege care să penalizeze negarea aşa-numitului "genocid armean" din 1915 - 1917.

La ora actuală, aproape 1.000 de întreprinderi franceze există în Turcia, numai în 2011 în această ţară instalându-se aproape 100.

Primul risc ar fi boicotarea produselor lor de către consumatorii turci, la apelul tinerilor, prin intermediul reţelelor sociale de pe internet, avertizează patronatul turc.

Aceleaşi avertismente, folosite pe un ton imperativ şi dur, au fost lansate recent şi de premierul Recep Tayyip Erdogan, el adresându-se, printr-o scrisoare, direct preşedintelui Nicolas Sarkozy şi vorbind despre consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile politice, economice şi culturale bilaterale.

Mai mult, şeful executivului de la Ankara i-a cerut liderului de la Elysee să stopeze calea propunerii de lege, care prevede o pedeapsă cu închisoare de un an şi o amendă de 45 de mii de euro.

Propunerea ar urma să fie dezbătută de deputaţii francezi joi.

Un vot favorabil ar antrena chemarea pentru consultari la Ankara a ambasadorului Turciei în Franţa şi îngheţarea oricărei cooperări cu Parisul.

Autorităţile turce recunosc că între 300 şi 500 de mii de armeni au murit în Anatolia otomană în timpul Primului Război Mondial, dar, potrivit acestora, ei nu au fost victime ale unei campanii de exterminare, ci ale haosului din ultimii ani de existenţă ai Imperiului otoman.

În schimb, armenii vorbesc despre un genocid şi de un număr mult mai mare de victime - un milion şi jumătate.