Prima sesiune plenară a noului Parlament European

Marţi la Strasbourg are loc şedinţa constitutivă a noului Parlament European în care deputaţii îşi aleg un nou preşedinte şi pe cei 14 vicepreşedinţi, iar miercuri şi pe cei cinci chestori.

Mandatul Parlamentului European este de cinci ani, însă cel al preşedintelui, vicepreşedinţilor şi chestorilor, este de doar 2 ani şi jumătate.

Pentru aceste funcţii se organizează alte alegeri la jumătatea mandatului parlamentului.

Audio: Prima sesiune plenară a noului Parlament European.

Tot în această săptămână îşi încep activitatea şi cele şapte grupuri politice care joacă un rol important în fixarea ordinii de zi a Parlamentului, în alegerea preşedinţilor, a vicepreşedinţilor, a preşedinţilor comisiilor şi raportorilor, dar şi în alocarea timpului de intervenţie în dezbateri.

PPE, cel mai numeros grup din PE

În legislativul care îşi începe marţi activitatea cele mai numeroase grupuri sunt popularii europeni, cu 221 de membri, conduşi de Manfred Weber, şi socialiştii, cu 191, în frunte cu Martin Schultz.

Toată lumea se aşteaptă la formarea unei mari coaliţii a celor două curente politice aflate în mod tradiţional în opoziţie.

Coalizarea lor a funcţionat deja săptămâna trecută cu ocazia desemnării preşedintelui Comisiei Europene, în persoana lui Jean Claude Junker şi a fost decisă imediat după ce în alegerile din luna mai s-a constatat o creştere a numărului deputaţilor provenind din partide de extremă stânga, extremă dreapta, eurosceptice sau chiar antieuropene.

Aceştia din urmă care se urăsc şi se contestă între ei au negociat intens dar nu au reuşit să se unească şi să formeze un grup propriu în noul Parlament European având în continuare calitatea de neafiliaţi.

Între ei, şefa Frontului Naţional din Franţa, Marine Le Pen, şi aliatul său olandez, Gerd Wilders.

În schimb, cel mai celebru eurosceptic, britanicul Nigel Farage, a reuşit să-şi menţină grupul său, Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe, format din 48 de membri cu aceleaşi vederi ca ale sale.

În aceste condiţii, socialistul german Martin Schulz ar putea obţine un al doilea mandat de preşedinte al Parlamentului chiar din primul tur, beneficiind şi de susţinerea popularilor care, în baza înţelegerii, după ce au dat preşedintele Comisiei, nu şi-au mai desemnat un candidat pentru conducerea legislativului.