Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: M3 - MUZICA DE LA 3 Marţi, 28 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Beatrice Brăileanu

30 Martie 2012
Vizualizari: 1842
Comentează add

La Târgul de cariere pentru tinerii profesionişti, deschis la Bucureşti, sunt trei candidaţi pe loc. Şanse mari de angajare au cei care au cunoştinte de IT, dar şi tinerii absolvenţi ai şcolilor cu profil tehnologic.

Practica sporeşte şansele de angajare a tinerilor

beatrice-braileanu

Foto: arhivă Agerpres.

Domeniile în care oferta de slujbe de la Târgul de cariere din Bucureşti este în continuare consistentă sunt  IT-ul, resursele umane, vânzările şi relaţiile cu clienţii.

În total 90 de firme s-au înscris la eveniment şi oferă, în cele două zile de târg, peste 3.000 de posturi, informează reporterul Radio România Actualităţi, Adrian Cristea. 

Cei mai mulţi participanţi la târg sunt tineri şi entuziaşti, iar salariile de start dorite sunt de peste 1.500 de lei în cazul persdoanelor cu studii medii şi de peste 2.500 pentru cei care au specializări în domeniul tehnologiei.

De fapt, din câte spun organizatorii, cel mai bine reprezentat sector este cel de IT şi, într-adevăr, aproape toate marile companii din domeniu  sunt reprezentate în cadrul târgului.

Firmele prezente la târg oferă, în total, peste 3.000 de locuri de muncă, dar şi cerinţele sunt pe măsură.

În primul rând sunt cerute abilităţi de comunicare, disponibilitate, flexibilitate, câteodată şi abilităţi tehnice şi cunoştinţe de limbi străine. 

"Suntem în căutare de poziţii manageriale, development director, producer, programatori, cunoscători de Java, C++. Căutăm şi noi să atragem talente de pe piaţa românească" declară reprezentanţii unor companii prezente la târg. 

Târgul de cariere este deschis la Sala Palatului, până sâmbătă, la ora 17.

Absolvenţii şcolilor cu profil tehnic îşi găsesc mai uşor un loc de muncă


Indiferent de domeniu, orele de practică îi plasează, în cazul unui concurs, în faţa celor care au absolvit o şcoală cu profil teoretic, şi asta pentru că au efectuat practică tehnologică, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Mihaela Buculei. 

Cei care au fost elevi practicanţi, sunt angajaţi acum ai societăţilor în care au efectuat practica, iar unii au şi perspectivă de a-şi dezvolta propria afacere.

De exemplu, în domeniul design vestimentar, o tânără care în anii de liceu a învăţat să croiască, să coase şi să prezinte un model de vestimentaţie poate să-şi găsească uşor un loc de muncă într-un atelier de croitorie sau de ce nu, într-o casă de modă.

Pentru băieţi, oferta este de obicei mai diversificată, însă cei mai mulţi se orientează spre meseriile de mecanic, tinichigeriu sau electrician.

Mare parte dintre absolvenţii unui liceu cu astfel de profil, au lucrat în service-uri auto sau în diverse întreprinderi, au experienţa producţiei, iar la finalizarea anilor de liceu sunt mai uşor angajaţi.

Mulţi tineri ajung în învăţământul agricol "respinşi de alte facultăţi"

Foarte mulţi tineri se înscriu la facultăţi cu profil agricol pentru că nu au fost admişi în alte structuri de învăţământ, nu pentru că vor să lucreze în domeniu, a declarat vineri ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, la seminarul Mediafax Talks about Agriculture.
   
"Astăzi, la învăţământul agricol vin foarte mulţi oameni care nu merg la alte facultăţi şi nu au o legătură directă cu mediul rural. Şi după ce termină facultatea au o diplomă şi îşi caută loc de muncă undeva în oraş", a afirmat Stelian Fuia.

Ministrul agriculturii a arătat că populaţia rurală este "în declin" şi este nevoie ca tinerii să fie îndrumaţi să dezvolte afaceri în agricultură.

"Aceasta este o altă prioritate a ministerului - aducerea tinerilor în mediul rural. Un rol important în dezvoltarea agriculturii pe baze sustenabile îl reprezintă dezvoltarea învăţământului agricol", a mai spus Stelian Fuia.

Oferte de carieră militară la Reşiţa

Peste o mie de elevi reşiţeni au participat joi  în holul Sălii Polivalente la întâlnirea cu militarii veniţi la Bursa locurilor educaţionale, transmite corespondentul Radio România Actualităţi Mario Balint.

Şase instituţii de profil din ţară şi-au prezentat oferta pentru anul şcolar 2012-2013, iar reprezentanţii lor le-au vorbit celor prezenţi despre ce înseamnă viaţa militară. 

Instituţiile prezente la Reşiţa au fost Academia Tehnică Militară din Bucureşti, Academia, Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre Basarab I de la Piteşti, Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri Traian Vuia a Forţelor Aeriene de la Bobocu, Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale Amiral Ion Murgescu de la Constanţa şi nu în ultimul rând, Colegiul Militar Liceal Alba Iulia”, a declarat lt.col. Dorel Rîşcu, din cadrul Centrului Militar Judeţean Caraş-Severin.

Prea puţini însă dintre cei prezenţi s-au declarat hotărâţi cu adevărat să-şi depună dosarele de înscriere la una dintre colegiile şi academiile participante.

Asta deşi, potrivit reprezentanţilor acestora, printre avantajele oferite de o şcoală militară se numără educaţie, cazare şi masă gratuită, precum şi, cel mai important, un loc de muncă asigurat după absolvire.

Majoritatea tinerilor dau însă înapoi când vine vorba de disciplina care guvernează sistemul de învăţământ militar

Peste 150 de mii de şomeri au sub 35 de ani

Structura pe vârste a programului ANOFM:
  • 67.992 persoane sub 25 de ani
  • 84.679 persoane între 25-35 de ani
  • 95.185 persoane între 35-45 de ani
  • 84.144 persoane peste 45 de ani
La sfârşitul lunii februarie 2012, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 5,27%, mai mare cu 0,01 procente decât cea din luna ianuarie a anului 2012 şi mai mică cu 1,40 procente decât cea din luna februarie a anului 2011.

Numărul total de şomeri la finalul lunii februarie a fost de 473.866 persoane.

Potrivit structurii şomajului pe grupe de vârsta, publicată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cei mai mulţi şomeri, 127.130, au între 40 şi 49 de ani.

La finalul lui februarie 2012 erau 71.722 şomeri sub 25 de ani, 37.623 şomeri între 25 şi 29 de ani, 115.714 şomeri între 30 şi 39 de ani.
 
Structura numărului şomerilor înregistrati pe grupe de vârsta şi-a păstrat evoluţia de-a lungul ultimilor trei ani cu amplitudinile periodice, perioada de criza neinfluenţând această structura.

Ţinând cont de evoluţia şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM, de fluxurile intrărilor şi ieşirilor din şomaj în ultimii ani şi de estimările Comisiei Naţionale de Prognoză privind şomajul, agenţia îşi propune pentru anul 2012 cuprinderea în programe de măsuri active a cel puţin 845.000 persoane.

Structura pe vârste a programului este în concordanţă cu structura numărului de şomeri înregistraţi, fiind vizate în proporţie mai mare persoanele peste 30 de ani.

Legea uceniciei

În decembrie 2011 guvernul a aprobat proiectul de modificare a legii uceniciei la locul de muncă.

Prin contractul de ucenicie, tinerii pot obţine un loc de muncă cu o durată între un an şi trei ani.

Perioada de probă la care poate fi supus ucenicul nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Angajatorul trebuie să-i asigure ucenicului o pregătire teoretică şi practică sau numai pregătirea practică.

La finalul colaborării, angajatorul este obligat să înscrie ucenicul la un Centru Autorizat de Evaluare şi Certificare a Competenţelor Profesionale, de unde acesta primeşte un atestat.

Toate costurile de evaluare sunt suportate de angajator.

Durata contractului de ucenicie la locul de muncă se stabileşte în functie de ocupaţia/calificarea pentru care urmează să se pregatească ucenicul şi de competenţele dobândite anterior de către acesta.

Contractul durează 12 luni în cazul în care ucenicia se organizeaza pentru dobândirea unei calificari de nivel unu, 24 luni pentru nivelul doi, 36 luni pentru nivelul trei.

Salariul de bază lunar stabilit prin contractul de ucenicie la locul de muncă este cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară, respectiv 700 ron (pentru anul 2012).


Etichete ANOFMşomerimuncălegea uceniciei

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live