„Poveştile Unirii”

Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la înfăptuirea Marii Uniri.

Ca şi în celelalte dăţi suntem chemaţi să oferim recunoştinţa noastră după cum se pricepe fiecare celor care au avut o contribuţie însemnată la acest act istoric de desăvârşirea al statului modern român.

Cercetătorii istorici , îndeosebi cei modernişti caută cu mai multă sau mai puţină izbândă prin documentele păstrate pentru a aduce la lumină, noi crâmpeie din tumultosul secol al XIX-lea al naţiunilor şi până la încheierea Marelui Război, sau Războiul Reîntregirii pentru noi.

Nici interpretările în funcţie de numărul şi conţinutul documentelor de arhivă nu au lipsit în acest an de la dezbaterea pe care am reluat-o de la sfârşitul anului trecut.

De data aceasta am insistat pe analiza din câmpul relaţiilor internaţionale, a înţelegerilor, tratatelor şi alianţelor în care a fost inclusă şi România şi din care a ieşit întregirea provinciilor locuite majoritar de români cu Ţara-mamă.

Ediţia de faţă poate ilustra în cuvinte simple o veche vorbă autohtonă: „omul cât trăieşte , învaţă”.

Invitaţii sunt recomandaţi nu numai de onorabilitatea instituţiilor pe care le servesc, ci şi de conţinutul şi claritatea expunerii.

Cu prisosinţă veţi remarca aceasta din fila audio ce vă stă la dispoziţie, fie să o parcurgeţi integral, fie să o descărcaţi pentru o ocazie propice şi înlesnitoare.

Înainte de a vă lua răgazul pentru o audiţie cât de poate de serioasă, zăboviţi, vă rog la cele spuse de scriitorul Cezar Petrescu ca preambul la „Cartea Unirii”, o lucrare de popularizare apărută la un deceniu de la evenimentul, în anul 1928:

„Minunea Unirii s'a săvârşit într-o însufleţire pe care am uitat-o prea

repede după cum prea repede am uitat durerile în care-a fost pregatită.

După zece ani, puşi faţă în faţă cu sufletele noastre, mulţi dintre noi am avea cuvânt să ne mustrăm pentru atâtea jurăminte pe care le-am călcat şi pentru atâtea făgăduieli pe care le-am uitat. De aceea, am apăsat mai stăruitor asupra suferinţelor din trecut şi asupra jerfelor din război. Fapta trecutului e cea mai bună chezăşie a viitorului. Noi avem îndărătul nostru atâta trecut de aspre suferinţi şi o atât de minunată mărturie a rezistenţei naţionale, încât Unirea cea Mare nu poate fi socotită ca un sfârşit. E abia un început”

Contribuţii editoriale: gen. şi diplomat Titus Gârbea despre călătoria la Paris întru-ajutorul decidenţilor şi consultanilor noştri la Conferinţa de pace (1919-1920)

Ana Ciceo-Pop, fiica ministrului unionist Ştefan Ciceo-Pop cu un fragment din amintirile despre Marea Adunare Naţională de la Blaj, 1 decembrie 1918

AUDIO:„Poveştile Unirii” - ediţie de Ziua Naţională a emisiunii „Istorica”, versiunea live

AUDIO: „Poveştile Unirii” - ediţie de Ziua Naţională a emisiunii „Istorica” (integral)

Deosebite mulţumiri domnului Octavian Silivestru, redactor al Centrului de Istorie Orală "Gheorghe I. Brătianu" al Radiodifuziunii pentru amabilitatea şi preţiosul ajutor oferit la selecţia documentelor sonore prezentate

Regia de montaj: Eugenia Ivanov şi Georgeta Ruse

Regia de emisie: Lucian Flencheş şi Mariana Băjenaru

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro