Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Probleme la zi (R) Joi, 30 Iunie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

30 Mai 2022
Vizualizari: 2146
Comentează add

Medic, scriitor, prozator și poet stabilit în New York, Adrian Sângeorzan a fost invitatul emisiunii "Românii de pretutindeni".

Povestea medicului-erou din New York, Adrian Sângeorzan Povestea medicului-erou din New York, Adrian Sângeorzan - Conține audio

luminita-voinea

Medicul Adrian Sângeorzan. Foto: Arhivă personală

Românii de pretutindeni (28 mai 2022 – Radio România Actualități, ora 22.10). Realizator: Luminița Voinea.

La Românii de pretutindeni” am un invitat special, un om care ne dovedește că minunile există.

Adrian Sângeorzan este medic la New York, scriitor, prozator și poet.  Poate cea mai frumoasă și neașteptată combinație din lume:  știința și literatura.

În pandemie a  scris despre Lume mascată” și tot în pandemie a salvat o mamă însărcinată, infectată cu COVID-19, cazul ajungând în prim-planul  posturilor TV din Statele Unite ale Americii.

Luminița Voinea: Medicii buni sunt și buni povestitori. Pentru unii, scrisul este o a doua carieră. Se întâmplă și în cazul medicului scriitor Adrian Sângeorzan, stabilit din 1990 în New York. Bistrița este locul unde s-a născut,  Cluj-Napoca orașul unde a absolvit Facultatea de Medicină, iar cosmopolitul New York, orașul unde trăiește. Domnule doctor, Bistrița, Cluj-Napoca, New York….este un drum cu bilet doar de dus, one way ticket”?

Adrian Sângeorzan: Da, știam atunci cand am plecat în 90, că am să rămân aici, nu am venit cu ideea  de a face turism în America. Voiam să reușesc și îmi dădusem, ca medic, doi ani de zile ca termen de garanție, ca să spun așa, termen care a durat de fapt doi ani, doi ani și jumătate,    după care m-am stabilit și am reușit să încep să lucrez în New York, ca medic.

Luminița Voinea: Practic, s-a finalizat termenul de garanție, ca să spun așa. Ați luat viața în piept….cum a fost trecerea  de la traiul din România la visul american, atât de dorit de toată lumea în perioada aceea?

Adrian Sângeorzan: Visul american se poate transforma foarte ușor în coșmar. N-a fost ușor deloc că a trebuit  să mă despart de cei  de acasă, a fost o trecere dintr-o lume într-alta destul de bruscă și de șocantă și  cu multe întâmplări neașteptate cărora a trebuit să le fac față.

Luminița Voinea: O viață frământată, cred, multe gânduri, nu știu dacă și regrete, ne veți povesti cu siguranță.  Întorcându-ne la profesia de medic, vă propun să vorbim despre un episod mediatizat de posturile de televiziune din Statele Unite, în pandemie, povestea mamei însărcinate care a fost infectată cu COVID-19 în mai 2020. Pacienta, gravidă în 24 de săptămâni, se decompensează, fiind intubată, face dializă. Povestiți-ne despre acel caz dintr-o zi de gardă, pentru ascultătorii din România.

Adrian Sângeorzan: Femeia a stat în spital aproape două luni, a fost în comă. Inima copilului continua să bată. Am fost chemat de două ori să scot copilul afară, să fac cezariană. Prima dată am refuzat pentru că mi-am dat seama că dacă aș face atunci operația nu aș  da prea multe șanse nici mamei, nici copilului, copilul fiind foarte mic.  Și am făcut-o ceva mai târziu, la 28 de săptămâni când copila a ieșit,  trăiește și mama trăiește și toate sunt bune, pentru că tinerețea întotdeauna învinge. Lucram 48 - 54 de ore pe săptămână, toată America a trebuit să se restructureze și, în primul rând, New-York-ul.

Luminița Voinea:  A fost o perioadă cruntă pentru întreaga planetă. Pe unii i-a îngenunchiat, pe alții întristat, dar am remarcat că pe dumneavoastră v-a inspirat. Pentru că cea mai recentă creație literară este volumul de poezii Lume mascată”, scris în pandemie. Recunosc, domnule doctor, că m-a intrigat titlul.  Acestă lume mascată este doar apanajul pandemiei?

Adrian Sângeorzan: Nu neapărat, mulți oameni umblă  mascați de mult și văd că umblă și acum,  când  nu mai e necesar.  De exemplu, văd câte un om mascat într-o mașină ermetic închisă, singur în mașină, umblă cu masca pe față și mă întreb de ce o face. Pentru că nu mai  e nevoie. Lume mascată”, cartea asta de poezie a fost scrisă în întregime în timpul pandemiei și peste jumătate din ce am scris acolo a fost în spital pentru că noi eram ocupați tot timpul, nu puteam nici  să dormim, nici  să ne odihnim. Și probabil că inspirația a funcționat la un alt nivel atunci când într-adevăr viața și moartea în jurul meu pluteau cam pe aceeași lungime de undă, a fost un moment greu. M-am gândit la Revoluția Română, unde am stat  peste două zile în spital, la maternitatea din Brașov. Dar atunci a durat o săptămână sau cât a durat…

Luminița Voinea:  Sunt curioasă când ați reușit să scrieți aceste versuri? Seara când ajungeați acasă, reușeați să vă detașați într-un fel de ceea ce ați văzut în spital și să vă puneți ordine în gânduri, astfel încât să puteți așterne pe hârtie acele versuri?

Adrian Sângeorzan : Nu, nu poți. Dacă-ți pui ordine în gânduri se duce inspirația. Gândurile trebuie lăsate libere. Făceam gărzi de 24 de ore, am lucrat timp de un an și jumătate   numai cu gărzi de 24 de ore. 24 de ore e mult și am avut timp  să și scriu, să și operez,  să și reflectez și să disec cumva situația prin care treceam atunci. De câte ori mă apropiam de spital dimineața mi se strângea puțin inima pentru că tot ce era în jurul spitalului nu a arăta deloc bine și deloc normal. Probabil că Covid-ul sau situația asta a avut un rol în inspirație, pentru că m-am mirat și eu de acest volum  pe care l-am scris destul de spontan  și destul de repede. Mi-am întrerupt orice alt proiect și  am scris acest volum de poezie Lume mascată”,  care e tradus acum în nouă limbi:  germană, spaniolă, italiană, franceză, vietnameză, mandarină. De curând, am primit din Taiwan un volum tradus de poetul taiwanez Kuei-Shien Lee, care este un mare poet care trăiește acolo,  nominalizat de patru ori la Premiul Nobel pentru literatură. Ce să spun, nu a fost ușor deloc….

Luminița Voinea: O mare realizare într-o perioadă atât de dificilă.

Adrian Sângeorzan : Da, este volumul care mi-a adus cele mai multe bucurii și cea mai multă recunoștință,  într-un mod neașteptat, pentru că nu a trebuit să forțez nimic. Totul a curs normal, natural.
Inspirația era în jurul meu  si sincer  să fiu, cel mai mult din această carte am scris-o chiar în spital, în camera de gardă.

Luminița Voinea:  Domnule doctor, sunteți un medic al speranței, pentru că, ginecolog fiind, sunteți omul care aduce pe lume copii și care descoperă  miracolul din fiecare femeie. Între 2 lumi. Povestirile unui doctor de femei”, “Între femei” și “Certificat de virginitate” sunt titluri ale volumelor pe care le-ați scris. Ce experiențe au în comun toate aceste creații literare?

Adrian Sângeorzan : Sunt legate de experiența mea, ca medic în obstetrică și ginecologie.  Și poate sunt despre femeie în primul rând, pentru că femeia este mult mai aproape de matricea vieții decât bărbatul. Am fost totdeauna atins de acest proces al nașterii, de bucuria pe care o aduce un copil în viața celor din jur. Și dacă nu ești atins de acest proces, nici nu poți să fii un obstetrician bun.

Luminița Voinea:  Cineva spunea că găsește în scriitura medicului Adrian Sungeorzan acel umor neaoș românesc pe care nimeni nu ni-l va putea lua niciodată. Ce vă lipsește de acasă în afară de umor, bineînțeles?

Adrian Sângeorzan:  Nu vă faceți probleme. E și umor și tragi-umor și tot ce vreți. Oamenii sunt destul de asemănători  peste tot. N-am întrerupt niciodată legătura afectivă cu România. M-am adaptat destul de repede aici tocmai pentru că nu mi-am tăiat niciodată rădăcinile. N-am avut acest reflex, care pentru un emigrant e destul de dramatic. Unii au  făcut-o și i-am văzut depersonalizându-se și devenind alți oameni. Și nu mi-a plăcut acest tip de chirurgie existențială. Dacă îmi lipsește ceva din România, urc în avion și vin în România, ceea ce am să și fac luna viitoare.

Luminița Voinea:  Luna viitoare, atât de curând, vă invităm și în studioul Românilor de pretutindeni să ne cunoaștem și aici, la noi acasă.  Dar până atunci aș vrea să vă întreb, domnule doctor, cum vă gândiți la România?

Adrian Sângeorzan:  Mă gândesc frumos, chiar m-a întrebat cineva nu de mult, ca la un cocon de mătase foarte frumos, prețios, din care unii ca mine și ca alții  am plecat de acolo cu multă vreme în urmă, să ne țesem pânzele prin altă parte. Dar întotdeauna mă gândesc cu mare bucurie și de câte ori urmăresc la știri și văd România pe hartă, bineînțeles că am o altă reacție decât față de restul lumii. E locul în care m-am născut, care încă simt că îi aparțin. Și în primul rând, eu, deși m-am mutat în New York, locuiesc în limba română. Continui să scriu în limba română.
Am fost întrebat de multe ori de ce nu am trecut cu toate bagajele în engleză, pentru că stăpânesc destul de bine engleza, dar mi s-a părut un gest prea radical și fără rost.

Luminița Voinea:  De aici înainte, planurile dumneavoastră literare sunt legate și de România?

Adrian Sângeorzan: Da, bineînțeles. Tot timpul am publicat în România. Am publicat la Curtea Veche, la Scrisul Românesc….Tot timpul țin legătura cu viața literară românească.. Am rubrica mea de 16-17 ani în care public lunar, bineînțeles că țin legătura cu România. Avem acolo casă, avem familie. Va fi unul din locurile în care ne vom retrage.

Audio: Interviul difuzat în emisiunea Românii de pretutindeni, din 28 mai 2022


Etichete Exclusiv radiomedicromândiaspora,New YorkLumea mascatăpandemieCOVID-19sănătate

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live