Porcii mistreți distrug terenuri agricole din Botoşani

Porcii mistreți fac ravagii pe terenurile agricole din județul Botoșani, iar autoritățile nu pot face nimic să prevină acest fenomen.

Sute de hectare de culturi de porumb și cartof din mai multe localități și o linie de telefonie fixă au fost distruse în aceasta lună de animalele sălbatice care caută hrană înafara pădurii.

Vânătorii nu pot depăși norma de recoltă a mistreților, iar proprietarii culturilor nu pot fi despăgubiți.

"Oamenii sunt foarte nemulțumiți, ei au pământ puțin și aceea este hrana lor pentru iarnă. Deși an de an am făcut dosare pentru a fi despăgubiți nu se ia în calcul, pentru că legea e făcută în așa fel încât în 24 de ore trebuie să ai comisie întrunită cu reprezentanți de la Finanțe, de la Prefectură, de la Mediu, practic este imposibil. În urmă cu trei săptămâni mistreții au distrus inclusiv fibra de telefonie fixă ", susține Viorel Atomei, primarul comunei Hudești din județul Botoșani

Situația nu este singulară.

Propietarii cer sprijinul autorităţilor

Mistreții s-au înmulțit și fac ravagii în mai multe comune din Nordul județului Botoșani.

Proprietarii de terenuri au cerut sprijinul autorităților, disperați că niciodată nu au primit despăgubiri de la stat.

"Am primit sesizări de la cetățeni din comunele Hudești, Coșula, Cristești și Copălău. Noi am luat legătura cu primăriile, am trimis oameni acolo să facă focuri de intimidare a vânatului și chiar să împuște exemplarele care s-au adaptat la focurile de armă, în limita cotei de recoltă permisă de lege.

Vă amintiți de problema urșilor care au omorât oameni, nu s-a dorit împușcarea, ci capturarea lor, ca să pună în pericol alte vieți. Cei de la centru sunt rupți de realitățile noastre și poate de aceea nu pot să realizeze o lege care să ajute oamenii de rând ", a declarat Nicolae Dabija, președintele Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Botoșani.

Măsurile permise de lege "nu sunt suficiente"

Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi de Vânătoare Vânătorilor Suceava (ITRSV) spun că au adoptat măsurile permise de lege, însă acestea nu sunt suficiente.

"Există un efectiv de mistreți evaluat la 1.572 de exemplare, în creștere față de 2013, când erau înregistrate 1.225 de exemplare. Am crescut cu 11% cota de recoltă în speranța diminuării pagubelor. Anul trecut au fost recoltate 400 de exemplare şi pentru acest an am propus 445 de exemplare. Am aprobat și recoltarea mistreților care produc daune înafara perioadei legale.

Ce nu ne ajută aici este legislația. Noi am comunicat primăriilor Hotărârea de Guvern cu obligația ca acestea să înștiințeze oamenii din comună, însă când am ajuns acolo oamenii nu știau ce trebuie să facă pentru a primi despăgubiri, pentru că primarii nu au informat pe nimeni.

La Cristești, pentru că oamenii nu au știut ce-i de făcut, nu le-am putut face dosarele pentru pagube. Pe de altă parte, dacă primarii nu convoacă comisiile în termen, trebuie amendați. Niciodată nu am dat amenzi, pentru că știm că nu e posibil să respecte timpul prevăzut de lege ", a precizat Adrian Dorofteiu, inspector ITRSV în probleme cinegetice.

Ministerul mediului, acuzat că nu se implică pentru soluţionarea problemei

Acesta mai susține că Ministerul Mediului că nu se implică, deși are toate pârghiile pentru a soluționa astfel de probleme.

"Din surse neoficiale am aflat că la nivel de Minister (nr. Ministerul Mediului) nici nu există constituit un astfel de fond pentru despagubiri, și atunci Ministerul caută tot felul de portițe ca să nu dea banii.

Am trimis (de la frații Livadaru) dosarele pentru daune anul trecut, întocmite foarte bine, și a venit răspuns de la Minister că nu se plătesc daune pentru că paznicii angajați nu au specificat în contractele de muncă locul exact unde fac paza. Și atunci la o persoană fizică cum să dovedească că și-a îndeplinit oblogațiile ? Practic, e imposibil să vezi vreun ban! Legea nu te ajută în niciun fel.

Din câte am înțeles, în țară nimeni nu a luat banii pentru pagube produse vreodată, și atunci noi degeaba umblăm, facem dosare, încercând să ajutăm oamenii. ! Ce a ținut de noi, am făcut tot ce e omenește posibil: am crescut cota, am aprobat înafara zezonului, verificăm dacă s-a pus hrana, mai mult nu putem face!

În plus, suntem angajați puțini. Am un coleg în concediu iar acum sunt singur pe trei județe. Cum să particip la fiecare comisie? Dacă am două comisii în două județe diferite, într-o singură zi, mi-e imposibil să particip.", a mai declarat Adrian Dorofteiu.

Propietarii nu pot fi despăgubiţi din cauza legii

Acesta susţine că legea prevede obligații ale proprietarilor de terenuri agricole greu de îndeplinit, fapt pentru care, în urma distrugerilor aceștia nu pot fi despăgubiți.

"Dosarele pe care le-am trimis nu s-au aprobat. Hotărârea e făcută așa de bine că dacă sunt îndeplinite obligațiile nu trebuie să ai pagube, și dacă nu ai îndeplinte obligațiile, nu vezi banii. Până nu se schimbă legislația, nu văd șanse să ajutăm oamenii." a adăugat Adrian Dorofteiu.

Costică Macaleți, prefectul județului Botoșani, a cerut reprezentanţilor fondurilor de vânătoare şi asociaţiilor de profil, pe care i-a convocat într-o ședință comună, să vină cu propunerile de modificări legislative necesare , pentru a le transmite mai departe, la Guvern.

"Vrem să facem front comun să rezolvăm și această situație. Ce facem, echipe de pază, focuri ca pe timpul lui Ștefan cel Mare? Omul din lumea satului, în loc să recolteze toamna, trebuie să facă pază sau să stea prin tribunale. Vom solicita să ne dea câteva amendamente pentru de modificarea legislației. Voi încerca să le trimit prin intermediul parlamentarilor noștri, poate reușim să facem ceva" a declarat prefectul județului Botoșani.

Costică Macaleți a propus reprezentanţilor asociaţiilor de vânătoare să continue discuţiile cu primarii din judeţ, care să se oblige să înștiințeze oamenii despre prevederile legale.

Ce trebuie să știe oamenii?

Cererile de despăgubire se depun în maxim 24 de ore de la momentul în care animalele sălbatice au devastat culturile, orice solicitare după această perioadă nefiind luată în calcul.

Primarul, la rândul său, conform HG 1679/2008 trebuie să convoce o comisie, care e formată dintr-un reprezentant de la ITRSV, APM şi un reprezentant al Primăriei.

Fac un proces la faţa locului, întocmesc un proces verbal, care este prevăzut în anexa HG 1679/2008, în care stabilesc cui revine sarcina despăgubirii, a proprietarului dacă nu şi-a îndeplinit condiţiile, fie a gestionarului fondului cinegetic, fie a statului român.

Acel proces verbal se aprobă prin decizia inspectorului şef, se comunică celui păgubit, în cazul în care răspunde statul se comunică la minister să se aloce banii necesari.

Legea Vânătorii, nr. 407, dar şi Ordonanţa 57, pe linie de protecţia mediului prevăd procedura prin care vânătorii pot interveni pentru combaterea mistreţilor din culturile agricole.

Astfel, trebuie ca mai întâi agricultorii să demonstreze că au luat măsuri pentru gonirea sălbăticiunilor.

Printre acestea se numără legarea unor câini la marginea solei, ridicarea în lan a unor sperietori din cârpe impregnate cu parfum sau patrularea cu maşini pe drumurile agricole din apropierea culturilor.

Dacă astfel de măsuri nu sunt eficiente, atunci agricultorii trebuie să facă o cerere scrisă la gestionarul fondului de vânătoare pe raza căruia se află terenul afectat.

În timpului sezonului de vânătoare la mistreţi, gestionarul fondului poate interveni imediat, inclusiv prin acţiuni de împuşcare a animalelor sălbatice, iar dacă e extrasezon trebuie să primească o derogare de la Ministerul Mediului.