Politica din Egipt, "în contrasens faţă de dorinţa populaţiei"

Opoziţia faţă de regimul autoritar al preşedintelui egiptean Morsi este mai amplă decât recunoaşte lumea iar analişti americani cred că adaptările de poziţie ale administraţiei de la Washington faţă de guvernul egiptean plasează SUA, încă o dată, în contrasens faţă de dorinţa poporului egiptean.

Pentru că, argumentează Cynthia Schneider de la institutul Brookings, ”s-ar putea ca egiptenii să nu ştie exact ce doresc, dar ştiu ceea ce nu doresc".

Deşi nu s-a format încă o opoziţie politică unită şi eficientă,egiptenii din toate sectoarele societăţii sunt uniţi în refuzul lor de a accepta încă un regim represiv.

Egiptul se află pe un curs conflictual,pentru că, spune Schneider,deşi descurajează în mod periodic, o parte din ce în ce mai mare a populaţiei se opune guvernului Frăţiei Musulmane a lui Morsi şi sprijină obiectivele revoluţiei în ce priveşte justiţia socială şi economică, libertăţile fundamentale, inclusiv libertatea expresiei şi protecţia minorităţilor, ca şi faptul că liderii trebuie să răspundă în faţa populaţiei.

Cu toate acestea, guvernul egiptean se mişcă exact în direcţia opusă, controlând dictatorial viaţa politică, socială şi religioasă.

Cynthia Schneider dă două exemple semnificative de evidentă restrângere a libertăţii de expresie: investigarea de către guvern a extrem de popularului Bassem Youssef, realizatorul unui show satiric de ştiri al televiziunii egiptene CBC, care a fost pus sub acuzare la 1 ianuarie pentru a-l fi insultat pe preşedintele Morsi şi pensionarea forţată a respectatului jurnalist Hani Shukrallah, redactorul şef al unuia din principalele cotidiane ale Egiptului, Al-Ahram şi membru fondator al Organizaţiei egiptene pentru Drepturile Omului.

De la alegerea lui Morsi în iunie anul trecut, au fost intentate 24 de procese împotriva unor jurnalişti şi activişti care l-ar fi insultat pe preşedinte.

În opoziţia lor faţă de represiune, egiptenii sunt, însă, din ce în ce mai angajaţi în politică.

Recentele demonstraţii împotriva preşedintelui Morsi şi a Constituţiei susţinute de Frăţia Musulmană, demonstraţii care au atras în luna decembrie mai mulţi egipteni, chiar, decât cele din 2011 din Piaţa Tahrir, au revelat o prăpastie care se adînceşte, între regim şi poporul egiptean.

Egiptul este divizat între două filozofii-cea seculară, cu libertate şi justiţie socială şi cea a statului religios condus de Frăţia Musulmană, cu propria versiune a legii Sharia.

Egiptenii sunt uniţi, în schimb,în convingerea lor că SUA sprijină guvernul domninat de Frăţia Musulmană.

În rândul demonstranţilor din decembrie erau vizibile lozinci care declarau opoziţia faţă de Qatar şi SUA, ca suporteri ai regimului Frăţiei Musulmane.

Analista de la Brookings spune că ”după doi ani de la revoluţia egipteană, guvernul american se află în poziţia de a sprijini, încă o dată, un regim autoritar împotriva voinţei populare” a egiptenilor.

Ea recomandă preşedintelui Obama să adopte în al doilea său mandat o politică mai informată şi mai abilă în ce priveşte Egiptul.

Egiptul se află pe o ”cale dificilă” către o democraţie paşnică, a admis luni Casa Albă după ce, sprijinul politic de luni de zile acordat guvernului islamic conservator se dovedeşte că ar putea funcţiona ca un bumerang după ce revoltele de la sfârşitul săptămânii au determinat liderii de la Cairo să recurgă la represiuni împotriva drepturilor omului.