Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: RADIOJURNAL Duminică, 07 Iunie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

19 Mai 2020
Vizualizari: 360
Comentează add

Tratamentul prin infuzie de plasmă pentru pacienții cu COVID-19 a început să fie folosit cu succes și în România.

Plasma, tratamentul minune pentru infecții și boli noi Plasma, tratamentul minune pentru infecții și boli noi - Conține video

luminita-voinea

Florin Hozoc, specialist în sănătate. Sursa: .facebook.com/florinhozoc.besmax

În lupta cu temutul coronavirus, care a schimbat viața întregii omeniri, cercetători și medici din întreaga lume continuă să caute cel mai potrivit tratament și vaccinul-minune, care să ne permită să revenim la normal.

Între timp, în spitalele din China, SUA, Italia și Spania a început să se folosească de ceva timp, tratamentul cu plasmă autoimună, transferată de la pacienții vindecați de COVID-19, la cei infectați. 

Procedura de recoltare de plasmă autoimună se numește plasmafereză și nu este una nouă.

Aceasta se folosește de 40 de ani, iar tratamentul cu plasmă autoimună a fost utilizat în boli grave,  care au măcinat omenirea, cum ar fi Ebola, alte tipuri de SARS, gripa spaniolă sau gripa porcină.

Și în spitalele din România se folosește în prezent acest tratament grație unei firme private, care a donat către spitale mai multe echipamente de plasmafereză.

“Sunt 18 echipamente în acest moment, se lucrează pe 10 dintre cele 18.  Mai sunt 8 echipamente pentru care medicii au cerut instruire suplimentară. Ele sunt echipamente foarte cunoscute în alte țări, iar procedura este una care se folosește de 40 de ani. Din păcate, în România nu s-a folosit până acum”, a declarat în exclusivitate la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, specialistul în sănătate Florin Hozoc, director al unei companii farmaceutice, cel care a donat statului aparate de plasmă convalescentă contra COVID-19. 

Tot el a spus că la Piatra Neamț s-a realizat și un record:

“Au reușit să aibă patru donări de plasmă prin plasmafereză,  ceea ce înseamnă patru donatori, care vor reveni peste două săptămâni pentru a face o nouă donare. A fost un efort în care un rol important l-au avut medicii care s-au alăturat acestui parcurs foarte important și în care eroii sunt pacienții care s-au vindecat și care acum donează și, astfel, își ajută semenii  în stare critică”.

Recoltarea de plasmă, de la pacienţii care au fost diagnosticaţi cu COVID 19  şi vindecaţi, are ca scop încercarea de salvare a bolnavilor internaţi, în stare gravă, pe secţiile de terapie intensivă.

“Procedura este una foarte simplă. Se recoltează sânge, iar prin acest echipament  este separată plasma, se produce acea separare celulară, astfel că este reținută doar plasma. Restul componentelor sanguine se reintroduc în corpul donatorului. Plasma, care contine anticorpi, albumină, factori de colagulare, este utilizată atunci când încă nu sunt disponbile medicamente specifice pentru o anumite infecție”, a explicat Florin Hozoc.

Plasma, tratament minune pentru boli emergente

Potrivit studiilor, plasma  poate fi o soluție temporară pentru foarte multe dintre infecțiile sau bolile emergente, care nu au tratament sau vaccin și se poate folosi inclusiv în scop de preveție.

Tratamentul cu plasmă autoimună se utilizează pe scară largă în Statele Unite ale Americii, chiar în această perioadă, în tratamentul bolnavilor cu COVID-19.

“Aceasta este o terapie pe cât de cunoscută, pe atât de atent cercetată în această  perioadă și este un exemplu de cum se poate mobiliza o națiune – SUA – unde, în prezent, lucrează peste 6000 de medici în peste 2000 de unități sanitare. Au administrat deja peste 12.000 de transfuzii cu plasmă convalescentă și sunt înscriși în acest program peste 17.000 de pacienți. Se colectează destul de greu plasmă. Este o terapie care ar putea să ofere o soluție până când reusește medicina să creeze antivirale sau un vaccin”, a punctat Florin Hozoc.

Plasma, utilizată înainte de apariția antibioticelor

Pare incredibil, dar tratamentul cu plasmă autoimună a fost folosit înainte de apariția antibioticelor, în mai multe tipuri de afecțiuni și infecții, care au lăsat urme adânci în diferite momente care au încercat greu omenirea, cum ar fi sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV),  sindromul respirator acut sever (SARS-CoV), gripa spaniolă sau Ebola.

“Sunt multe utilizări, pentru că este o terapie pentru boli noi, atunci când singurul instrument pe care îl ai este să poti lua anticorpi de la o persoană care a facut boala și să-l dai persoanei care este infectată.   Răspunsul imunitar al unui organism este că, odată infectat, organismul încearcă să pregătească anticorpi pozitivi, care să izoleze virusul. Plasma,  care conține și albumină și alte proteine, are și un efect antiinflamator. Reduce în mod considerabil ceea ce se numește în momentul de față ”furtuna de citokine”, dușmanul principal al multor pacienți cu Covid-19. Aceste două mecanisme fac ca transfuzia cu plasmă convalescentă să aducă organismului care se luptă cu virusul, pe de o parte anticorpi, pe de altă parte să reducă inflamația, furtuna de citokine“, explică  specialistul în sănătate Florin Hozoc, director al unei companii farmaceutice, cel care a donat statului apartate de plasmă convalescentă contra COVID-19. 

România are nevoie de o bancă centrală de sânge

În condițiile în care apar noi virusuri și infecții, iar tratamentul cu plasmă autoimună poate fi o soluție în aceste boli tranzitorii care nu au tratament, apariția unei bănci de sânge devine o necesitate.

“România ar trebui să aibă o bancă de sânge,  plasmă și celule stem. Pentru a putea finaliza oferta pe care am facut-o de a da gratuit spre folosință  echipamente de plasmafereză către spitale,  ar trebui să să facem și o rezervă de plasmă, ca să ne pregătim pentru valul doi de infectare cu coronavirus“, mai  spune Hozoc.

El crede că Institutul Cantacuzino ar putea, în acest moment, să funcționeze ca o bancă centrală de plasmă.

Hozoc se oferă chiar să pună la dispoziție echipamente pentru congelare ultrarapidă.

“Am făcut o ofertă Institutului Cantacuzino, care, înainte de 1989 producea imunoglobulină. Institutul, în acest moment, ar putea să fie banca noastră centrală de plasmă, să centralizeze plasma ce nu este utilizată pe pacienții critici, să o congeleze cu echipamente, pe care le punem noi la dispoziție, pentru congelare ultrarapidă, pentru a putea sta în congelator și doi ani de zile și să o testeze. Am pus la dispoziție, inclusiv echipamentele de purificare a plasmei. Așeptăm răspunsul Ministerului Apărării, am pus la dispoziție aceste echipamente  pentru a fi utilizate timp de un an de zile gratis, până  când statul își poate mobiliza resursele să facă licitații și să-și cumpere echipamentele“, a punctat Hozoc.

El a mai anunțat că a achiziționat două centre de colectare de plasmă în Ungaria, acolo unde este legal să colectezi plasmă într-un  centru privat, pentru că în România legislația nu permite acest lucru.

Specialistul estimează că, în acest moment, România nu este pregătită să facă față unui al doilea val generat de coronavirus, pentru că nici în momentul de față spitalele nu au circuite epidemiologice clare și nici proceduri de achiziții.

Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 18/19 mai 2020

Partea I

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos

Partea a II-a

www.facebook.com/romaniaactualitati/video


Etichete coronavirusprevențietratamentplasmăplasmaferezăcoronavirusCOVID-19bancă de sânge

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live