Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PRIETENII DE LA 10 Joi, 21 Martie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

22 Februarie 2019
Vizualizari: 1769
Comentează add

Münchenul a găzduit cea mai importantă conferinţă de securitate la care au participat aproximativ o sută de şefi de state şi de guverne, miniştrii.

Percepţii post Conferinţa de Securitate de la München

radu-dobritoiu

Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Oraşul München din Germania a găzduit cea mai importantă conferinţă de securitate din ultimii ani, la care au participat aproximativ o sută de şefi de state şi de guverne, miniştri ai apărării şi de externe, precum şi lideri ai organizaţiilor internaţionale. Conferinţa pe teme de securitate de la München, a 55-a, s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute. Dezbaterile au avut loc cu aproximativ o săptămână înaintea Summitului liderilor din Uniunea Europeană şi din Liga Statelor Arabe, reuniune programată să înceapă peste trei zile în Egipt. La München au fost prezenţi vicepreşedintele SUA, Mike Pence, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cancelarul Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, domnia sa având şi calitatea de înalt reprezentant al statului care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. La doar câteva zile după Conferinţa de la München, preşedintele Vladimir Putin a susţinut un discurs în care a ameninţat că Rusia va amplasa rachete capabile să atace nu doar ţările unde se află ameninţări directe la adresa sa, ci şi teritoriile unde se află centrele de decizie ale acestor ameninţări, ca răspuns la instalarea de noi sistem militare americane în Europa. Liderul de la Kremlin a nominalizat şi cele două ţări importante de pe flancul de est al NATO - România şi Polonia. Invitatul acestei ediţii este generalul de brigadă, profesor universitar doctor Stan Petrescu. Pe parcursul emisiunii vom avea corespondenţe transmise din Washington, Berlin şi Moscova. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: percepţii post Conferinţa de Securitate de la München. Bună seara, domnule general Stan Petrescu! Bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica"!
Gen. (r) Stan Petrescu: Bună seara! Şi bine v-am găsit!

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII

Realizator: Domnule general, a 55-a conferinţă de la München a avut loc într-o perioadă în care relaţiile de securitate au ajuns la cel mai ascuţit nivel după încheierea Războiului Rece. Credeţi că dezbaterile din Germania au mai atenuat din divergenţele dintre Rusia şi NATO?

Gen. (r) Stan Petrescu: Un mare câştig al acestei întâlniri, desfăşurată pe parcursul a două zile, 16 şi 18 februarie, este faptul că s-au văzut face to face 21 de preşedinţi şi de miniştri, deci elita, a fost o platformă unde s-a adunat elita de securitate a lumii.
Radu Dobriţoiu: În total, au fost o sută de lideri, şi miniştri ai apărării, şi de externe, şi preşedinţi, şi şefi de guverne, preşedintele Ligii Arabe, Sissi ş.a.m.d.

Gen. (r) Stan Petrescu: Deci, din tot registrul, să spunem asa, popoarelor lumii, de pe toate continentele s-au adunat aici, expunându-si fie ca productii lor de cultură si ca şi cunoscători ai propriilor zone de securitate, au fost circa vreo 120 de înscrieri la cuvânt. În această platformă a elitelor de securitate a lumii s-au pus pe un panel cele mai importante probleme cu care se confruntă lumea la ora actuală si pe un cadru de securitate international, unde guvernează trei mari superputeri ale lumii, si anume, Statele Unite ale Americii, China si Rusia, că, până la urmă, au fost amintite toate aceste mari puteri. Sigur că mediul de securitate astăzi, cum ati amintit si dumneavoastră, este fluid, este extrem de dinamic, chiar si /volatil/. Starea de confrutnare zonală există la ora actuală, există mari fenomene de riscuri si de amenintări, care pot să pună pacea lumii în dificultate. Iată tocmai aceste chestiuni s-au dezbătut la această conferintă si, mai ales, unii probabil că au plecat cu lectiile învătate, altii au rămas muti, iar altii au rămas îndoiti - si mă refer la liderii europeni, care au rămas siguri în acest mediu dinamic fluid, în acest spatiu geopolitic cu multe amenintări, pentru că declaratia lui Trump, l-au numit acesta reprezentantul western-ului american, este în spiritul traditiei americane si sigur va fi ales a doua oară, au spus: 'Noi plecăm din Europa, iar în această situatie Europa trebuie să asigure securitatea de una singură, sigur în alcătuirea celor 27 de state, plus unu, dacă va rămâne în continuare, si să îsi aleagă un nou drum către un spatiu al geopoliticii foarte responsabil si să nu îsi piardă unitatea si solidiaritatea celor 27 de tări, unele dintre ele cu mari sperante că au securitatea asigurată, printre care România, Polonia. Sigur că cele mari, puternice, Franta si Germania, sunt lideri, conduc, dar fac si propuneri care să dea oarece curaj tărilor din spatiul Uniiunii Europene să nu îsi piardă răbdarea si să aibă încredere că până la urmă vor reusi. Gândindu-mă la întâlnirea de la Aachen, unde Macron a spus că: "Trebuie să înfiintăm armata europeană", criticată foarte bine de Frau Merkel, asupra dualitătii sale, vrem gaz ieftim din Rusia si foarte mult în detrimentul unei diminuării a securitătii.

Radu Dobriţoiu: Printre lideri s-a numărat si Vladimir Vladimirovici Putin, însotit de seful diplomatiei de la Moscova, Serghei Lavrov. Domnia sa a venit la München pentru a transmite niste mesaje si a se întoarce înapoi în Rusia, pentru a transmite un alt mesaj, cu ocazia discursului asupra stării natiunii, putem să spunem, pentru a face o compratie cu ceea ce se întâmplă cu Statele Unite si în alte tări occidentale. Foarte multe semnale transmise de Vladimir Vladimirovici Putin.
Gen. (r) Stan Petrescu: Sigur, discursurile liderilor ruşi, din adâncimea istoriei lor şi până astăzi, nu au ieşit din această zicere a lor, şi anume: ruşii una zic, alta fac şi alta spun. Iată, şi dumneavoastră aţi spus că mesajul la München a fost unul, în timp ce întors în străinătate au spus altceva. Nu am făcut altcea decât să îl citez pe Moruzov, un cunoscător al spaţiului slav, el însuşi fiind de origine slavă. Aşadar, el joacă o carte foarte importantă în această parte a Europei, ştiind că Europa este divizată, având semnale că Trump îşi va duce politica sa nu izolaţionistă, ci "american first"; a promis că dezvoltă locuri de muncă, a dezvoltat; a promis că va face gardul cu Mexicul, la sud de /Rio Grande/, îl va face; au fost de acord cu doctrina lor de securitate şi apărare că China este o ameninţare, mai ales în probleme de natură comercială, şi a fost cu această ocazie demascată China, sub forma aceasta în care este implicată în activităţi comerciale în Asia, Africa ş.a.m.d., în America Latină, cu acele împrumuturi-capcană - statele iau bani de la chinezi, semnează şi, dacă nu au bani, garantează cu ce? Cu suprafeţe de teren...
Radu Dobriţoiu: Cu resurse.
Gen. (r) Stan Petrescu: Cu resurse etc. Deci, iată, insidios, s-a întins în spaţiul de influenţă al SUA.

Radu Dobriţoiu: Una dintre temele importante dezbătute la München a fost relaţia transatlantică. SUA au fost reprezentate la Conferinţa de securitate de vicepreşedintele Mike Pence, care, în opinia unor analişti, a vorbit prea puţin despre Rusia în cadrul reuniunii. Din Washington, transmite pentru "Euroatlantica", Doina Saiciuc.

Reporter: Dacă în urmă cu doar un an aliaţii SUA din Europa erau reticenţi în a-şi exprima foarte vocal temerile prin stadiul relaţiilor transatlantice, anul acesta furia a fost expusă la vedere, în legătură cu faptul că relaţia este pe cale de a fi distrusă. "The Washington Post" arată că, la scurt timp după ce vicepreşedintele american Mike Pence şi-a încheiat discursul la Conferinţa de Securitate de la München, un grup de înalţi oficiali militari europeni s-au declarat surprinşi că acesta a vorbit relativ puţin de Rusia. Cu toate acestea, pentru majoritatea participanţilor răspunsul la întrebarea 'Marele puzzle, cine va asambla piesele?' este, în ciuda lui Donald Trump, America. În ce formă vor fi piesele asamblate? Puţini s-au adresat direct întrebării, dar o supoziţie corectă este că pentru majoritatea noua formă ar trebui să fie cât mai apropiată posibil de cea veche. Analista Judy Dempsey, de la Institutul Carnegie, care a participat la conferinţă, spune că ceea ce a fost la vedere la München a fost un Occident furios, reticent de a se adresa noilor realităţi geostrategice. O obsesie a vechiului Occident, spune doamna Dempsey, va întârzia realinierea strategică a priorităţilor sale, în vreme ce Rusia şi China, dar şi Japonia şi India, avansează în a-şi defini propriile interese. Occidentul reacţionează, în vreme ce restul lumii se schimbă, crede analista de la Carnegie, adăugând "a blama administraţia Trump, a critica discursul antieuropean al vicepreşedintelui Pence, înflorind  cu privire la discursul elegant şi pasionat protransatlantic al fostului vicepreşedinte Joe Biden, toate acestea nu vor echipa Occidentul cu instrumentele esenţiale pentru a-şi apăra valorile şi interesele. Este acum prea mult cinism între SUA şi aliaţii săi europeni şi este prea puţin dialog" - conchide Dempsey, care spune că poate a venit momentul schimbării cadrului însuşi al Conferinţei de Securitate de la München.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, putem spune, cu ghilimelele de rigoare, că între tatonările din cadrul Conferinţei de Securitate de la München au fost şi aceste relaţii transatlantice. Donald Trump critică din ce în ce mai des Europa, lasă să se înţeleagă că SUA se vor retrage din NATO.

Gen. (r) Stan Petrescu: Trebuie să înţelegem filozofia acelui document care a fost difuzat înainte de conferinţă tuturor participanţilor, şi anume: el se intitula "Pe marginea prăpastiei şi înapoi" ("To the Brink and Back"). Este toată cheia întâlnirii aici, pentru că în desfăşurarea acestui document cititorii, pe baza căruia au făcut şi discuţii în intervenţiile lor, au înţeles, de fapt, limitele în care se discută la această dată între cei mai puternici oameni ai lumii. Şi atunci, de aici citim şi efectele acestui material care le-a produs şi, în urma discuţiilor, pe marginea prăpastiei. Deci, America se retrage, nu mai vrea să fie lider mondial, dar lasă o mare gaură în Europa. În Primul Război şi al Doilea Război Mondial, liderii americani au fost în sprijinul Europei. Iată, s-au trezit dintr-odată singuri. Lumea s-a apropiat mai mult de un conflict major şi conflictele acestea, pe zi ce trece, iată, rezultatele, ceea ce s-a întâmplat în Siria, a creat acest culoar de imensitate al emigraţiei, şi au amintit că ameninţările cibernetice şi migraţia, tot din acest document, sunt extrem de periculoase pentru pacea lumii. El duce o poziţie foarte centrală pe spaţiul Americii, şi are probleme în America Latină, şi a întors într-un fel spatele Europei, dar nu este adevărat, cum a spus corespondentul dumneavoastră, că a întrerupt orice cale de dialog cu Europa. Nu. Rămâne Organizaţia NATO, şi a şi amintit Trump că rămâne una dintre cele mai puternice organizaţii politico-militare a lumii şi un mare sprijin pentru a se menţine echilibrul de putere în... Cea mai puternică naţiune, sigur că da, unii spun că ar fi sabotat pacea mondială, pe care chiar ei au creat-o. E posibil să fie aşa, deoarece retragerea aceasta este subită. Şi ca să fie convingător că, totuşi, lucrurile nu stau chiar aşa, au venit la conferinţă, dacă reţinem acest amănunt, atât puterea, cât şi opoziţia. A venit şpicheriţa, pun în ghilimele...
Radu Dobriţoiu: Camerei Reprezentanţilor.
Gen. (r) Stan Petrescu: ... Camerei Reprezentanţilor, caustică şi prin aplauzele sale...
Radu Dobriţoiu: Şi vicepreşedintele Mike Pence.

Gen. (r) Stan Petrescu: Şi vicepreşedintele, sigur că da, ca să fie martori. Iată, este o idee extraordinară, la asemenea momente importante ale lumii ei merg şi, ajungând în SUA, dă definiţie exact a ce s-a discutat acolo. Asta înseamnă o putere politică înţeleaptă într-un stat cu două partide de atâţia ani de zile şi iată unde a ajuns America. Sigur că acest început de diplomaţie americană pune în dificultate Europa, dar şi Europa  părerea noastră nu este că ar fi singură, deoarece are suficiente resurse. Iar preşedintele Iohannis a şi spus-o: coeziune, solidaritate, multilateralism. Şi dacă ţările îşi pun la dispoziţie suficiente resurse de 2% pot să îşi creeze o bază materială pentru asigurarea de armamente şi logistică să facă faţă unor ameninţări la adresa securităţii europene.
Radu Dobriţoiu: Relaţia transatlantică a fost abordată şi în discursul cancelarului germaniei, Angela Merkel. Am primit o sinteză de la Berlin pentru "Euroatlantica" de la Vlad Drăghicescu.
*
Reporter: Deşi văduvită de prezenţa liderului francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Angela Merkel, a livrat la München un discurs considerat memorabil, o pledoarie ferventă în favoarea multilateralismului, respectiv, a instituţiilor internaţionale atacate tot mai virulent de preşedintele american, Donald Trump. În faţa unei audienţe selecte, formată din preşedinţi, premieri şi nume grele din industria de apărare, doamna Merkel a abandonat stilul evaziv afişat adesea în contexte similare, trecând în revistă toate divergenţele transatlantice. Deşi cancelarul nu a rostit numele liderului SUA, a cărui fiică asculta împietrită cuvântarea, a fost clar pentru toată lumea pe cine critică Merkel. Dincolo de euforia stârnită de aceasta, nu puţini comentatori se întreabă însă dacă politica externă germană se poate ridica la înălţimea standardelor pe care le promovează. Germania a promis de trei ori să cheltuiască două procente din PIB pentru apărare, obiectiv ce nu va fi atins nici în 2024. De asemenea, deşi presată insistent de aliaţi să se implice mai mult în operaţiunile de criză, Germania a refuzat să facă acest lucru. De menţionat ar fi şi că Berlinul rămâne ferm ataşat planului de construire a unei conducte de gaze prin Marea Baltică, deşi americanii, est-europenii şi Franţa sunt împotrivă. O decizie analizată în cheie critică de însuşi directorul Conferinţei de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger. Unii observatori atrag atenţia că ataşamentul faţă de multilateralism nu va fi suficient. Pe fondul acutizării competiţiei între marile puteri, Germania şi Europa, în ansamblul ei, sunt chemate să investească în instrumente de politică externe, diplomaţie, ajutoare de dezvoltare şi armată, şi să le folosească în mod strategic. Potrivit liberalului Alexander Graf Lambsdorff, situaţia nu este nici pe departe una de tip alb-negru. El crede că între SUA, Berlin şi Bruxelles există o oarecare apropiere în ceea ce priveşte puterea chineză. Nici la Washington, nici la Berlin, nici la Bruxelles nu se doreşte acceptarea pur şi simplu a deranjării economiei mondiale de către pseudocomunismul capitalist de stat - consideră liberalul german.

Radu Dobriţoiu: Doamna Merkel a fost de această dată mai directă în discursul său. Totuşi, să nu uităm că Germania este dependentă de gazul rusesc. Unde să situăm Berlinul în această relaţie transatlantică, domnule general Stan?
Gen. (r) Stan Petrescu: Sigur că Berlinul îşi joacă acea carte a propriilor sale interese economice şi chiar de securitate. Până la urmă, şi problema economică este o chestiune de securitate. Aşadar, este de acord cu acea instalare a lui Stream 2, de gaze, pentru asigurarea Occidentului. Ea ţine la această chestiune, ţine...
Radu Dobriţoiu: Susţinând într-un fel şi poziţia Rusiei.
Gen. (r) Stan Petrescu: Poziţia Rusiei, sigur că da. Dă o gură de oxigen Rusiei, adică cu bani occidentali îşi dezvoltă economia, întreţine această situaţie.
Radu Dobriţoiu: Principala sursă a economiei ruseşti este reprezentată de resursele naturale.

Gen. (r) Stan Petrescu: Sigur că da. O mare parte din cantităţile cu care ei au dezvoltat în două, trei trepte armamente moderne şi a pus, să spunem aşa, într-o situaţie de gândire frontiera de vest, unde sunt dislocate forţele NATO, ca urmare a unor mari sume de bani primite şi prin această cale. Sigur că da, acest Nord Stream 2 este o mare afacere rusească şi o mare sumă de bani. Dar, cu toate acestea, Angela Merkel a spus că nu trebuie să ne îndoim de onestitatea ei în cadrul UE şi faptul că a propus dezvoltarea şi o regândire a sistemului de construcţie a armamentelor moderne - iată, cu Franţa vor să creeze unul dintre cele mai moderne avioane şi, până la urmă, ei se gândesc, şi, iată, mă repet, să construiască o armată europeană. Dar asta se va construi în anumite condiţii şi nu are ce să facă în aceste condiţii, dacă establishmentul de la Washington s-a retras din Europa, către malurile Potomacului.

Radu Dobriţoiu: România a fost reprezentată la Conferinţa de Securitate de la München de preşedintele Klaus Iohannis. În discursul său, el a susţinut coeziunea crescută pe frontul estic al NATO. Colega mea, Oana Bâlă, a însoţit delegaţia preşedintelui şi a relizat următorul material pentru emisiunea "Euroatlantica".

Reporter: Situaţia din Regiunea Mării Negre este complicată, iar Alianţa Nord-Atlantică trebuie să trateze flancul estic într-o manieră serioasă şi unitară - a afirmat preşedintele Klaus Iohannis la Conferinţa Internaţională de Securitate de la München. Cu acest prilej, şeful statului a dat asigurări că România sprijină o creştere a coeziunii pe flancul estic al NATO.
Klaus Iohannis: În timp ce Uniunea Europeană îşi pune în aplicare deciziile cu privire la sancţiuni şi ar trebui să continue să o facă cu stricteţe, este nevoie ca NATO să îşi întărească în continuare postura de descurajare şi apărare pe flancul estic. De aceea, România sprijină ferm o coeziune crescută pe flancul estic, între nordul şi sudul acestuia. Într-adevăr Regiunea Mării Negre, unde provocările la adresa mediului de securitate sunt în creştere, are nevoie de o prezenţă NATO mai accentuată. În marja Conferinţei de Securitate, preşedintele Klaus Iohannis a avut o serie de întrevederi cu înalţi oficiali prezenţi la reuniune. În cadrul întâlnirii avute cu vicepreşedintele american Mike Pence, şeful statului a reiterat angajamentul consecvent al ţării noastre pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre România şi SUA şi pentru întărirea relaţiei transatlantice. A fost evocat şi stadiul excelent al Parteneriatului strategic, dar şi posibilităţile de aprofundare a acestuia, cu accent pe dimensiunea economică şi cea de apărare.

Radu Dobriţoiu: Am avut aşadar, din nou, domnule general Stan Petrescu un dialog direct româno-american, extrem de important.
Gen. (r) Stan Petrescu: Păi, fără îndoială, parteneriatul nostru strategic este unul dintre cele mai importante parteneriate nu numai pentru noi, ci si pentru Statele Unite ale Americii, pentru că armata americană, Statele  Unite ale Americii au în teritoriul national nu niste investitii, ci niste dislocări de forte extrem de puternice, extrem de moderne, si sigur aceasta a creat această reactie agresivă si verbală si atacuri. Iată, zilele trecute au fost atacuri cibernetice din partea Rusiei, recunoscute si dintre ei...
Radu Dobriţoiu: Si cam pe fată au fost atacurile acestea.
Gen. (r) Stan Petrescu: Si cam pe fată, ceea ce este cam necavaleresc, dacă mă gândesc la marele diplomat Lavrov, care a permis asa ceva, pentru că el îl trage de mânecă pe Putin. Mai ales când iesi în public, în materie de diplomatie nu trebuie să spui ce simti, trebuie să spui ce trebuie. E, dar vocea o face mai puternică, mai auzită în spatiul nostru ca să introducă panică, frică si teamă si să pună presiune pe noi, pe Statele Unite ale Americii, de fapt.

Radu Dobriţoiu: Ultima corespondentă din această editie "Euroatlantica" vine de la Moscova. Rusia a fost reprezentată la Conferinta de la München de presedintele Vladmir Putin si de Serghei Lavrov. Ministrul rus de externe a criticat "natocentrismul" în discursul său. La câteva zile a urmat mesajul presedintelui Vladimir Putin, un discurs în care a amenintat că Rusia va amplasa anchete capabile să atace nu doar tările unde se află amenintări directe la adresa sa, ci si teritoriile unde se află centrele de decizie ale acestor amenintări. Colegul meu Alexandr Beleavschi transmite de la Moscova pentru "Euroatlantica".

Reporter: Ministrul rus de extene, Serghei Lavrov, pentru care prioritate au avut numeroasele sale convorbiri bilaterale, a readus în mod surpinzător în aten?ia conferin?ei vechea idee a Casei comune europene, repro?ând Occidentului că a abandonat-o în favoarea "natocentrismului". Refereindu-se la situa?ia de securitate din zona Mării Negre, Lavrov a spus că Rusia nu are nimic împotriva ini?iativelor regionale ale UE, dar roagă Bruxelles-ul să respecte cele existente: Organizatia Cooperării Economice de la Marea Neagră si Initiativa militară navală turcă Black Sea Harmony. În mesajul său de miercuri către Adunarea Federală, pre?edintele Vladimir Putin a acuzat Statele Unite de ignorarea intereselor de securitate ale Rusiei, inclusiv prin retragerea din Tratatul INF ?i politica de demontare, a spus el, a întregului sistem de tratate internationale în domeniul dezarmării. Putin a numit o amenintare gravă la adresa Rusiei posibila desfăsurare în Europa de rachete americane cu rază intermediară. Pre?edintele Putin a reafirmat că doctrina militară rusă nu prevede lovituri nucleare preventive ?i că Rusia nu va defăsura prima rachetă cu raza intermediară în Europa. Dacă o vor face însă în Statele Unite, a declarat Putin, Rusia va răspunde imediat, proportional, în oglindă, deci, desfăsurând propriile rachete intermediare, si asimetric, men?ionând aici noile arme hipersonice nucleare: racheta Avangard, noua rachetă navală Zircon, drona submarină Poseidon, racheta aer-sol Kinjal si altele. În primul rând însă liderul de la Kremlin a avertizat în mod intentionat că răspunsul Rusiei va viza nu doar teritoriile de unde provin amenin?ările cu rachete, ci si teritoriile unde se află centrele de decizie care hotărâsc lansarea lor. Din prima categorie, singurele men?ionate până acum de oficialii rusi sunt bazele antirachete americane din România si Polonia. În privinta centrelor de decizie, Vladimir Putin a avertizat că, înainte de a lua decizii acare pot crea ameintări la adresa Rusiei, Statele Unite trebuie să calculeze razele de actiune si vitezele noilor arme rusesti, care - a subliniat el - pot atinge teritoriul american mai rapid decât ar atinge Moscova rachetele americane din Europa. De asemenea, a declarat Putin, caracteristicile noilor arme rusesti permit amplasarea lor pe nave si submarine, la sute de kilometri de coastă, în apele internationale.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, colocvial exprimându-mă, Rusia a venit la Conferinţa de Securitate de la München, a băgat capul în poză şi apoi s-a întors preşedintele Putin pentru a transmite anumite semnale, cum aţi spus dumneavoastră, una gândesc, alta fac şi alta scriu.

Gen. (r) Stan Petrescu: Alta spun. Da, este în stilul lor, ei au dat startul unui război informaţional de proporţii în toate registrele sale, iată, ameninţările cibernetice le-au pus deja în operă, şi nu este petru prima dată când fac această chestiune, dar trebuie să conchidem într-un registru pozitiv, că establishmentul american pune în continuare mare preţ pe relaţia transatlantică - să nu creadă cineva că s-au retras - şi mai ales că i-au convins pe europeni că China joacă strâmb pe pieţele comerciale şi, în sfârşit, a înţeles şi Europa, UE, această chestiune.
Radu Dobriţoiu: Marea Britanie, mai puţin vizibilă la această conferinţă de securitate...

Gen. (r) Stan Petrescu: Da, mai puţin vizibilă, pentru că au intra într-o boală a confuziei, au mari probleme politice, nu ştiu cum să încheie acest Brexit; sunt deputaţi britanici care şi-au dat demisia; n-au avut ce să spună pentru că poziţia lor în materie de securitate este diminuată ca urmare a plecării şi încă nu şi-au conturat o poziţie strategică înlăuntrul acestui spaţiu geopolitic, de unde şi acest cuvânt nepronunţat sau bine dozat sau bine determinat al reprezentantului Marii Britanii. Sigur, ei trebuie să-şi hotărască foarte rapid această chestiune, pentru că în dispozitivul de luptă european Marea Britanie reprezintă o mare putere, este deţinătoare de arme nucleare, alături de Franţa, şi, cu alte unităţi care sunt pe spaţiul european, va tempera zelul lui Putin de a mai fi războinic sau de a pune în practică ceea ce... ameninţările de fapt, ameninţare că rachetele vor pleca, că vor porni, că în oglindă etc. - astea face parte din războiul lor informaţional, pentru a menţine o stare de tensiune la frontiera lor de vest.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Tema emisiunii:  ''Percepţii post Conferinţa de Securitate de la Munchen.''

Invitatul ediţiei a fost generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar doctor Stan Petrescu. 

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi la Radio România Actualităţi.


Transcriere RADOR
 


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea Euroatlanticageneral Stan PetrescuOana BalaDoina SaiciucRadu DobritoiuNicu PopescuVlad DraghicescuConferinta Securitate Munchen

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live