Partidele văd diferit modificarea Constituţiei

Nevoia de modificare a Constituţiei este acceptată de întreaga clasă politică şi inclusă printre priorităţi în viitorul program al guvernului USL a cărui componenţă va fi anunţată mâine.

Premierul Victor Ponta a transmis categoric semnalul revizuirii Constituţiei, iar dezbaterea urmează să se axeze pe câteva teme controversate: caracterul prezidenţial sau parlamentar al republicii, rolul si atribuţiile instituţiilor statului sau împărţirea administrativ teritorială.

Există puţine puncte de vedere comune, între partide, fie că vorbim de relaţia putere-opoziţie, fie că vorbim de puncte comune între parteneri.

Nevoia de reglementare a relaţiilor dintre instituţii

Toată lumea spune că experienţa politică a ultimilor ani a arătat că trebuie reglementate relaţiile dintre instituţii şi trebuie clarificate atribuţiile fiecăreia, fie că vorbim de parlament, guvern, preşedinte sau justiţie.

Numai că fiecare partid vrea să accentueze puterea în altă parte. PSD şi PNL doresc reducerea atribuţiilor sau puterii preşedintelui României.

Cu toate acestea, doar PNL înclină balanţa clar catre republica parlamentară clasică.

"Noi am spus că şi sub Constituţia actuală România este o republică parlamentară, însă ce s-a întâmplat în ultimii ani sub imperiul unor hotărâri cel puţin controversate ale Curţii Constituţionale e că ne-am îndepărtat de la forma parlamentară a republicii.

"Ce va trebui să facem prin revizuirea constituţională este să întarim acest concept, republica parlamentară în care rolul executiv revine executivului, care este resopnsabil în faţa parlamentului", a declarat fostul ministru al justiţiei, liberalul Tudor Chiuariu.

UDMR spune că republica parlamentară presupune alegerea preşedintelui de către parlament, astfel ar fi întărită puterea premierului şi s-a rezolva conflictul dintre preşedinte şi prim-ministru. Puterea parlamentului ar trebui să crească.

"Esenţa statului de drept şi a democraţiei este parlamentul puternic. În lumea modernă, după 1990, cele mai multe ţări ale lumii, nu numai europene, se încearcă trecerea de la parlament unicameral, la bicamerale", crede Gyorgy Frunda.

Aici intervine PDL, cel care nu doreşte parlament bicameral şi nici reducerea puterii preşedintelui. Democrat liberalii spun că referendumul din 2009 a arătat că românii doresc legislativ unicameral, cu un număr redus de parlamentari; în speţă, 300.

Republică parlamentară sau semiprezidenţială

Democrat-liberalii nu sunt de acord nici cu ideea republicii parlamentare, ei preferând formula celei semiprezidenţiale. În plus, când vine vorba de relaţia dintre preşedinte şi legislaiv, democrat-liberalii spun că parlamentul poate face ce vrea, în anumite cazuri, fără a fi sancţionat.

"În momentul în care, în parlament, oricare ar fi el, porneşte un demers de suspendare a preşedintelui, iar aceset demers eşuează, atunci, în mod automat, parlamentul trebnuie să fie dizolvat de drept, pentru că, până la urmă, i-a fost înfrântă voinţa, de către popor", a precizat Daniel Buda, democrat-liberalul de la şefia Comisiei juridice a deputaţilor.

Tot pe relaţia preşedinte-parlament, social-democraţii sunt pe o poziţie moderată. Ei spun că ar vrea republică parlamentară clasică, aşa cum este cazul PNL sau UDMR, în care preşedintele să fie ales de parlament; însă, românii doresc altceva.

"Populaţia României doreşte să-şi aleagă preşedintele, şi acesta să nu fie ales de parlament. În final, Constituţia intră în vigoare dacă este confirmată de populaţie, prin referendum", spune Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice din Senat.

Cei care închid cercul sunt cei de la minorităţi. Ei înclină balanţa către republică parlamentară.