Parisul şi Berlinul propun modificarea tratatelor europene

Demersul franco-german de a modifica tratatele europene în vederea unei înfruntări mai eficiente a crizei din zona euro şi avertismentele Rusiei cu privire la scutul antirachetă sunt teme comentate pe larg de presa internaţională.

Parisul şi Berlinul propun modificarea tratatelor europene, în scopul îmbunătăţirii guvernanţei economice în zona euro" anunţă Le Monde, în timp ce Le Figaro remarcă victoria lui Merkel care a reuşit să-şi impună în faţa lui Sarkozy poziţia de a nu extinde rolul Băncii Centrale Europene, aşa cum dorea Franţa sau cum doreau şi pieţele financiare, care potrivit The Guardian, şi-au văzut astfel năruite speranţele într-o intervenţie masivă a BCE pentru a rezolva criza datoriilor.

Acesta este şi motivul pentru care "euro a scăzut vertiginos, în ciuda promovării unei mai mari uniuni economice" comentează Financial Times care, în plus, atrage atenţia că modificarea tratatelor va necesita şi acordul celor 10 state din afara zonei euro, inclusiv al Marii Britanii.

Şi vicepremierul luxemburghez, Jean Asselborn, avertizează într-o scrisoare deschisă către Angela Merkel şi publicată în cotidianul german Handelsblatt că ideea modificării tratatelor în cea mai dificilă, poate, etapă a căutării stabilităţii din zona euro ar putea duce la moartea Uniunii Europene.

Dacă ar începe o revizuire a tratatelor, britanicii ar face propriile lor propuneri, la fel şi Parlamentul European, iar în unele ţări s-ar organiza referendumuri cu rezultate incerte, a explicat Asselborn.

În condiţiile extinderii crizei euro spre sud-estul Europei, "România acuză băncile austriece de joc necinstit" titrează Euobserver, citând declaraţia preşedintelui Traian Băsescu potrivit căreia regulile adoptate de către autorităţile bancare austriece pentru limitarea împrumuturilor către statele est-europene sunt "o greşeală" şi duc la lipsă de "fair play", după ce băncile austriece au făcut "profituri enorme" în regiune.

Financial Times scrie că deşi guvernatorul austriac Ewald Nowotny a dat asigurări că se urmăreşte "nu o limitare a creşterii creditării, ci o limitare a riscului", ţările afectate nu sunt prea convinse.

Astfel, preşedintele României a reacţionat "în obişnuitul său stil tranşant", iar guvernatorul băncii centrale cehe a declarat că Praga nu a fost informată în prealabil, observă Financial Times care adaugă însă că, potrivit guvernatorului Băncii Centrale a Austriei, Republica Cehă şi România, sunt exact acel gen de pieţe "de bază" în care băncile vor continua să crească şi să-şi consolideze operaţiunile. e de altă parte, mai multe cotidiene internaţionale continuă să comenteze avertismentele lansate de Rusia cu privire la scutul antirachetă amplasat în Europa.

Astfel, New York Times şi Washington Post, după ce amintesc de intenţia Moscovei de a amplasa propriile rachete la graniţa UE şi de a se retrage din tratatul de neproliferare a înarmării, redau o serie de declaraţii ale oficialilor americani care subliniază încă o dată că scutul nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia şi că doresc dezvoltarea în continuarea a relaţiilor de colaborare.

De la Moscova însă, cotidianul Kommersant adaugă noi declaraţii ofensive, cele a lui Vladimir Jirinovski, liderul Partidului Liberal Democrat, care declară că Rusia trebuie să reacţioneze imediat prin amplasarea propriului sistem antirachetă în regiunea Kaliningrad şi în Ţinutul Krasnodar.

Trebuie să avertizăm din nou că vom lansa lovituri preventive împotriva tuturor sistemelor de apărare antirachetă.

Acest lucru înseamnă că vom demola jumătate din Turcia, jumătate din Polonia, jumătate din Cehia şi jumătate din România - toate acele ţări unde vor fi instalate sisteme de apărare antirachetă, care sunt îndreptate contra Rusiei, mai declară Vladimir Jirinovski pentru Kommersant.

Toate aceste avertismente au fost suficiente pentru a le strica demnitarilor NATO minivacanţa de Ziua Recunoştinţei, observă şi Wall Street Journal.