Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CONTRACRONOMETRU Luni, 22 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Zenaida Luca-Hac

8 Decembrie 2017
Vizualizari: 121
Comentează add

Niciodată nu-i târziu să cerem și să primim îndreptatea !

Parabolele lui Iisus (XLVII) – Femeia care nu putea privi cerul

zenaida-luca-hac

În această duminică, 10 decembrie, la liturghie se citește un fragment din evanghelia după Luca (13, 10-17). Lecția ei ? Să ne străduim să privim spre cer și statura noastră dreaptă e un dar neprețuit !

Luca 13, 10-17: Iar Iisus învăța într-una din sinagogi într-o zi de șabat. Și iată era acolo o femeie care avea de 18 ani un duh de neputință: era cocoșată și nu-și putea ridica niciodată capul. Văzând-o, Iisus a chemat-o și i-a zis: femeie, dezlegată ești de neputința ta și și-a pus mâinile asupra ei și pe dată ea s-a îndreptat și-L mărea pe Dumnezeu. Atunci mai-marele sinagogii, revoltat că Iisus a vindecat într-o zi de șabat, ca să-I răspundă, s-a întors spre mulțime și a spus: șase sunt zilele în care se cuvine să lucrăm. În aceste șase zile veniți, dar, și vindecați-vă, nu în ziua de șabat. Și Domnul i-a răspuns: fățarnice, care dintre voi nu-și dezleagă boul sau asinul din iesle de șabat și nu-l duce să-l adape ? Oare această femeie, și ea o  fiică a lui Adam, pe care satana a legat-o iată, acum 18 ani, nu trebuia dezlegată de legătura aceasta într-o zi de șabat? Și spunând acestea, s-au rușinat de El toţi care erau împotriva Lui și mulțimea toată se bucura de toate faptele Lui strălucite, despre care se dusese vestea. 

Luca 13, 10-17:
῏Ην δὲ διδάσκων ἐν μιᾷ τῶν συναγωγῶν ἐν τοῖς σάββασι. καὶ ἰδοὺ γυνὴ ἦν, πνεῦμα ἔχουσα ἀσθενείας ἔτη δέκα καὶ ὀκτώ, καὶ ἦν συγκύπτουσα καὶ μὴ δυναμένη ἀνακῦψαι εἰς τὸ παντελές. ἰδὼν δὲ αὐτὴν ὁ ᾿Ιησοῦς προσεφώνησε καὶ εἶπεν αὐτῇ· γύναι, ἀπολέλυσαι τῆς ἀσθενείας σου·  καὶ ἐπέθηκεν αὐτῇ τὰς χεῖρας· καὶ παραχρῆμα ἀνωρθώθη καὶ ἐδόξαζε τὸν Θεόν. ἀποκριθεὶς δὲ ὁ ἀρχισυνάγωγος, ἀγανακτῶν ὅτι τῷ σαββάτῳ ἐθεράπευσεν ὁ ᾿Ιησοῦς, ἔλεγε τῷ ὄχλῳ· ἓξ ἡμέραι εἰσὶν ἐν αἷς δεῖ ἐργάζεσθαι· ἐν ταύταις οὖν ἐρχόμενοι θεραπεύεσθε, καὶ μὴ τῇ ἡμέρᾳ τοῦ σαββάτου. ἀπεκρίθη οὖν αὐτῷ ὁ Κύριος καὶ εἶπεν· ὑποκριτά, ἕκαστος ὑμῶν τῷ σαββάτῳ οὐ λύει τὸν βοῦν αὐτοῦ ἢ τὸν ὄνον ἀπὸ τῆς φάτνης καὶ ἀπαγαγὼν ποτίζει; ταύτην δέ, θυγατέρα ᾿Αβραὰμ οὖσαν, ἣν ἔδησεν ὁ σατανᾶς ἰδοὺ δέκα καὶ ὀκτὼ ἔτη, οὐκ ἔδει λυθῆναι ἀπὸ τοῦ δεσμοῦ τούτου τῇ ἡμέρᾳ τοῦ σαββάτου; καὶ ταῦτα λέγοντος αὐτοῦ κατῃσχύνοντο πάντες οἱ ἀντικείμενοι αὐτῷ, καὶ πᾶς ὁ ὄχλος ἔχαιρεν ἐπὶ πᾶσι τοῖς ἐνδόξοις τοῖς γινομένοις ὑπ᾿ αὐτοῦ.

Iisus străbate, împreună cu ucenicii, Iudeea în drum spre Ierusalim. Este o călătorie lungă (Luca 9,51-19,28) în cursul căreia Iisus le descoperă oamenilor simpli, spunându-le pilde, un alt Dumnezeu decât cel zelos al Legii, Îl descoperă pe Dumnezeu cel iubitor și iertător, cel plin de milă și înțelegere, uman, cel care va deveni Dumnezeul creștin. Dumnezeul iubirii de oameni și al ajutorului când te aștepți mai puțin și de la cine te aștepți mai puțin !

Suntem într-o zi de sâmbătă, de șabat, ziua odihnei, ziua rugăciunii la sinagogă unde se citea și se explica o pericopă din Tora.

E multă lume. Tocmai s-a terminat rugăciunea de dimineață și Iisus, ca un rabin ce era, explică mulțimii pericopa care tocmai se citise sau pe care chiar El o citise.

Printre credincioși și o femeie gârbovă, adusă de spate, cocoșată. Iisus o vede, o cheamă, n-o întreabă nimic, n-o ceartă, n-o judecă, n-o condamnă pentru păcatele ei... cele grele (Satana nu se leagă și nu leagă un om curat !) și, pur și simplu... o vindecă într-o secundă !

Ce înseamnă o vindecă ? Îi reface legătura cu cerul, cu Dumnezeu. O dezlipește de lumea de jos și o îndreaptă spre lumea de sus. Cocoșată cum era, nu putea privi în sus, cerul, ci era mereu aplecată spre pământ, constrânsă să vadă numai lumea în care trăia, de multe ori nefericită.

Sunt în acest text două perechi de cuvinte cheie care ne arată, încă o dată, de ce evangheliile au fost scrise în greacă: pentru că erau adresate atât celor care înțelegeau/vorbeau greaca, dar mai ales, pentru că erau destinate celor ce gândeau în greacă/ inițiaților/ celor obișnuiți cu subtilitățile ei.

Femeia era gârbovă (sinkiptusa/συγκύπτουσα), iar verbul sinkipto/ συγκύπτω înseamnă: a se apleca repliindu-se spre sine, întors spre sine, a face o plecăciune, a-și pleca capul, a-și ține capul în pământ, a sta încovoiat...

... și nu-și putea ridica niciodată capul (anakipse/ἀνακῦψαι):verbul anakipto/ἀνακύπτω înseamnă: a-și ridica capul către Zeus/cineva; a-și ridica capul din apă, din mare; a emerge; a-și recăpăta suflul, a se reface după un efort, după oboseală.

Așadar avem perechea de verbe sinkipto/συγκύπτω - anakipto/ἀνακύπτω, derivate ale verbului kipto/κύπτω: a fi curb, încovoiat, de unde a se apleca spre pământ, a-și apleca privirea/ochii, a-și ține privirea în pământ, a-și ține capul în jos, a fi înclinat spre cele pământești.

Pereche care o descrie în esență pe femeia... curbată în jos și întoarsă mereu spre sine, obligată să aparțină lumii de jos și care nu se putea uita niciodată în sus, la cer, la divinitate. De observat că verbul anakipto/ἀνακύπτω însemna înainte de toate: a-și ridica capul spre divinitatea supremă !

Și mai avem perechea anorthoo/ἀνορθόω- apolio/ἀπολύω...

...unde anorthoo/ἀνορθόω înseamnă: a îndrepta din nou;  a ridica spre cer, a înălța, a reconstrui un templu, un zid, a redresa, a corecta, a îndrepta, a remedia...

... și unde apolio/ἀπολύω înseamnă: a dezlega, a elibera din sclavie, din servitute...

Această ultimă pereche de verbe ne arată că Iisus i-a refăcut femeii... curbe/strâmbe legătura cu Dumnezeu, ajutând-o să se îndrepte, eliberând-o din servitutea... unui prea-mare atașament de cele pământești.

Și, o ultimă observație: am tradus cu „nu-și putea ridica niciodată capul” sintagma: mi dinameni anakipse is to pandeles/ μὴ δυναμένη ἀνακῦψαι εἰς τὸ παντελές, care înseamnă, literalmente: nu-și putea ține capul ridicat... spre desăvârșire/spre ceea ce e desăvârșit.

Is to pandeles/εἰς τὸ παντελές poate fi o locuțiune adverbială: cu totul, complet care, însoțită de o negație, poate însemna: nicidecum; la fel de bine, însă, pandeles/παντελές poate fi considerat un substantiv abstract: desăvârșire, împlinire, deplinătate.

Și nu încape nici o îndoială că Iisus a vrut să spună despre femeie că nu-L putea privi pe Cel desăvârșit, adică pe Dumnezeu și că, de aceea nu putea avea acces la desăvârșire. Acces pe care... i l-a înlesnit El.

 

 

Cât despre șabat, pedeapsa pentru profanarea șabatului era... lapidarea.

Iată prescripția pentru șabat din Cartea Ieșirii/ Exod 20: 8, 10, 11:


Adu-ți aminte de ziua a șaptea ca s-o ții ca pe o zi sfântă /8
זָכֹור אֶת־יֹום הַשַּׁבָּת לְקַדְּשֹֽׁו

Și ziua a șaptea este ziua de odihnă (închinată) Domnului Dumnezeu (Iahve Elohim) și (pentru aceasta) să nu lucrezi nimic nici tu, nici fiul, nici fiica, nici robul, nici roaba ta, nici vitele tale și nici străinul care ți-a trecut pragul casei și locuiește în casa ta.
Pentru că Dumnezeu (Iahve) în șase zile a făcut cerurile și pământul și marea și toate câte se află în ele și S-a odihnit în ziua a șaptea și de aceea a binecuvântat Dumnezeu (Iahve) ziua de șabat și a sfințit-o.

וְיֹום הַשְּׁבִיעִי שַׁבָּת לַיהוָה אֱלֹהֶיךָ לֹֽא־תַעֲשֶׂה כָל־מְלָאכָה אַתָּה וּבִנְךָֽ־וּבִתֶּךָ עַבְדְּךָ וַאֲמָֽתְךָ וּבְהֶמְתֶּךָ וְגֵרְךָ אֲשֶׁר בִּשְׁעָרֶֽיךָ
כִּי שֵֽׁשֶׁת־יָמִים עָשָׂה יְהוָה אֶת־הַשָּׁמַיִם וְאֶת־הָאָרֶץ אֶת־הַיָּם וְאֶת־כָּל־אֲשֶׁר־בָּם וַיָּנַח בַּיֹּום הַשְּׁבִיעִי עַל־כֵּן בֵּרַךְ יְהוָה אֶת־יֹום הַשַּׁבָּת וַֽיְקַדְּשֵֽׁהוּ


Și iată ce pățea cineva care nesocotea șabatul:

Numerii, 15,32-36:


Și când erau fiii lui Israel în deșert au găsit un om care aduna lemne în ziua de șabat
Și l-au adus cei ce l-au găsit adunând lemne la Moise și la Aaron  și (l-au arătat) întregii  obști
Și l-au pus sub pază, pentru că nu le era limpede ce să-i facă.
Și i-a spus Iahve lui Moise că bărbatul (trebuie să moară) și, deci, să fie dat morții,  și că toată obștea (va trebui) să-l omoare cu pietre, în afara taberei.
Și l-a scos toată obștea afară din tabără și l-au omorât cu pietre și bărbatul a murit, așa cum i-a poruncit Iahve lui Moise

וַיִּהְיוּ בְנֵֽי־יִשְׂרָאֵל בַּמִּדְבָּר וַֽיִּמְצְאוּ אִישׁ מְקֹשֵׁשׁ עֵצִים בְּיֹום הַשַּׁבָּֽת
וַיַּקְרִיבוּ אֹתֹו הַמֹּצְאִים אֹתֹו מְקֹשֵׁשׁ עֵצִים אֶל־מֹשֶׁה וְאֶֽל־אַהֲרֹן וְאֶל כָּל־הָעֵדָֽה
  וַיַּנִּיחוּ אֹתֹו בַּמִּשְׁמָר כִּי לֹא פֹרַשׁ מַה־יֵּעָשֶׂה לֹֽו
וַיֹּאמֶר יְהוָה אֶל־מֹשֶׁה מֹות יוּמַת הָאִישׁ רָגֹום אֹתֹו בָֽאֲבָנִים כָּל־הָעֵדָה מִחוּץ לַֽמַּחֲנֶֽה
וַיֹּצִיאוּ אֹתֹו כָּל־הָעֵדָה אֶל־מִחוּץ לַֽמַּחֲנֶה וַיִּרְגְּמוּ אֹתֹו בָּאֲבָנִים וַיָּמֹת כַּאֲשֶׁר צִוָּה יְהוָה אֶת־מֹשֶֽׁה

 

Iisus a arătat că orice zi este la fel de binecuvântată și că... atunci când e vorba despre asigurarea vieții, despre continuitetea ei, șabatul/sâmbăta este o zi binecuvântată pentru a salva vieți și destine.

Notă: traducerea textelor: ZLH


Etichete EvanghelieLucaIisus HristosDumnezeureligiecredințăvindecarecerîndreptaredreptlegat

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live