Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DINCOLO DE ZIDURI Marţi, 02 Iunie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Andreea Marin

31 Martie 2020
Vizualizari: 376
Comentează add

Interviu în exclusivitate cu Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană

Pandemia de coronavirus, „amenințare la adresa securității globale” Pandemia de coronavirus, „amenințare la adresa securității globale” - Conține audio

andreea-marin

Foto: Arhivă/ Radio România

Pandemia de coronavirus – o amenințare la adresa securității globale

 

 

..... NATO consideră criza generată de pandemia de coronavirus o amenințare la adresa securității globale - spune Secretarul General Adjunct al instituției, Mircea Geoană, într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualități, oferit Andreei Marin. Oficialul nuanțează însă definiția riscului în accepțiunea insituției pe care o reprezintă și ține să precizeze că nu este vorba despre un pericol în sens tradițional, militar, ci mai curând unul care pune la grea încercare sistemele economice și opiniile publice, serviciile publice: ”Și aici la NATO, neuitând nicio secundă că suntem o organizație care are ca scop principal apărarea și protecția împotriva principalelor riscuri de natură securitară tradițională, considerăm această pandemie ca fiind un risc de securitate diferit, dar nu mai puțin grav și insidios și încercăm să ne pregătim ca atare.”  Oficialul NATO a mai spus că mobilizarea excepțională a resurselor statelor, în special cele economice, acum, vor reprezenta o lecție în ceea ce priveste investițiile viitoare în sistemul de securitate, de altfel, bine structurat și capabil să reacționeze inclusiv în astfel de situații cu deficite de o complexitate deosebită. 

 

AUDIO. Interviu cu Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană.

 

 

 

 

Vor mai fi transporturi către România de medicamente și echipamente medicale mijlocite de NATO

 

 

În privința transporturilor pe de medicamente și echipamente militare mijlocite deja de NATO către România, Mircea Geoană a anunțat că ar mai putea fi și altele, în condițiile pandemiei de coronavirus. Pentru a se efectua, însă, aceste zboruri, Ministerul Apărării Naționale de la București va trebui să facă solicitări către Organizația Nord Atlantică ținând cont și de limitarea fizică a numărului de ore și a disponibilității aeronavelor de transport strategic NATO: ”Vreau să felicit conducerea Ministerului Apărării Naționale de la București care a apelat printre primele între țările aliate la capacitățile de transport strategic de care NATO dispune. Posibil să existe și altele. Există – evident – și o limitare fizică a numărului de ore și a disponibilității aeronavelor de transport strategic NATO, dar sunt convins că se va putea, așa cum au făcut-o într-o primă etapă cunoscând foarte bine și mecanismele NATO, cum este cazul și domnului ministru Ciucă, mai ales în condițiile în care un aliat important ca România, face apel la noi.”  

 

 

O posibilă reconfigurare geo-politică la nivel global?

 

 

Mircea Geoană a vorbit de-a lungul interviului foarte mult și de lecții pe care țările vor fi nevoite să le învețe după ce această pandemie va trece. Întrebat însă de mine dacă este vorba doar de lecții și nu cumva de o repoziționare a principalelor puteri (SUA, Uniunea Europeană, Rusia și China), o redefinire relațiilor între ele și o reconfigurare a actualelor structuri precum Uniunea Europeană, el a răspuns că are deplină încredere în unitate și cooperare, recunoscând pe de altă parte impactul său geo-politic și geo-economic: ”E clar că se produce acum o întrerupere forțată a lanțurilor de valoare economică la nivel global. Piese de schimb produse în China și exportate pentru a  putea să construiască dispozitive și utilaje în Europa, sau America, sau în orice altă parte, dar din punct d evedere al dinamicii la nivel internațional după această perioadă, care sperăm să fie cât mai scurtă, este evident că pe de-o parte fiecare națiune își va analiza propriile interese și propriul răspuns la o astfel de criză excepțională, dar pe de altă parte nevoie de colaborare se va intensifica. În fața unei amenințări cu adevărat globale, asistăm la lovituri în serie la adresa sistemului multilateral internațional; o primă reacție a națiunilor de a se replia către ele însele – un fel de egoism național – care poate că este justificat de faptul că prima obligație a unui stat este să aibă grijă de proprii cetățeni. Dar, iată cum și la nivel de UE și la nivel de NATO, ONU sau țări care uneori sunt în rivalitate există și dialog și colaborare.” Oficialul Organizației Nord Atlantice a exemplificat această formă de colaborare prin dialogul din urmă cu 48 de ore dintre președintele american și cel chinez. În egală măsură, el a ținut să-și manifeste convingerea că structuri importante precum NATO și UE vor continua să existe; la fel și democrațiile din interiorul lor. 

 

 

Riscuri strategice în perioada pandemiei de coronavirus?...

 

Și pentru că a vorbit despre așa-numitul ”egoism național”, l-am întrebat și dacă prezența Rusiei, Chinei și chiar Cubei cu ajutoare în Italia – o țară cu o poziție extraordinar de strategică pe harta Europei – ar putea reprezenta un posibil risc pentru stabilitatea și securitatea din interiorul Uniiunii Europene. ”Evident, presiunea la care este supusă Italia, ca și Spania, sau multe alte țări europene, este extrem de severă. Trebuie, deci, să înțelegem cu toții că în momente de un astfel de dramatism, există un apel natural către solidaritatea din partea statelor și națiunilor cu care ești cel mai apropiat. Discuțiile la nivel de Consiliu European, de exemplu, cu privire la pachetul de sprijin pentru Italia în fața pandemiei dar și a unui risc economic major este într-o oarecare măsură justificat. De aceea răspunsul va trebui să țină cont de specificul situației naționale, dar la nivel european trebuie să păstrăm această colaborare. Observăm și mă uit și eu cum reîncep să apară aceste elemente de solidaritate. Și la nivel de NATO, state aliate au reînceput să răspundă apelului pe care Italia și Spania l-au făcut și către noi. Sunt absolut convins că în cele din urmă răspunsurile vor fi credibile în pofida unor manifestări de emoție publică deosebită, în special în Italia unde criticile la adresa Uniunii Europene au crescut în intensitate. Continuu să cred în capacitatea noastră de a strânge rândurile în fața unui pericol perfid cum este cel generat de pandemia de coronavirus.” 

 

 

Rusia își va continua insidios și în perioada pandemiei acțiunile în zona Mării Negre

 

 

Un alt subiect pe care l-am discutat cu Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană a fost situația din zona Mării Negre, în condițiile în care întreaga atenție a presei internaționale și a opiniei publice se centrează acum pe pandemia de coronavirus și pe efectele sale. Mai exact, m-a interesat dacă Rusia va încerca să-și amplifice în intensitate acțiunile în bazinul Mării Negre, ținând cont și de faptul că se știe că până la sfârșitul anului 2020 are în plan să adauge în Flota Mării Negre pe care o gestionează 30 de noi nave de război, la cele 47 deja existente. În plus, navele militare NATO care se apropie de granițele maritime ale Rusiei în Marea Neagră în zona Crimeei nu mai pot efectua de un timp manevre de recunoaștere, după ce Rusia a instalat în Crimeea un sistem – Murmansk - care bruiază comunicațiile radio pe o distanță de până la 5000 – 7000 de km. Ministrul rus al apărării Serghei Shoigu a și cerut, de altfel, în mai multe rânduri comandamentului american al NATO să pună capăt acestor misiuni de recunoaștere în regiune, dar Pentagonul a refuzat de fiecare dată. 

”Națiunile aliate își iau măsurile de prudență, de ajustare, uneori de amânare sau chiar de anulare a unor elemente de natură militară în condițiile în care acestea sunt concentrate pe combaterea efectelor pandemiei. Pe fond, este destul de clar că Rusia nu va înceta să folosească Marea Neagră și anexarea ilegală a Crimeei ca o platformă de proiectare, de putere și de forță dincolo de Marea Neagră, dincolo de Balcani către Orientul Mijlociu. Observăm în continuare această investiție militară fără precedent, la care – evident! – și NATO de o manieră defensivă trebuie să-și ia măsuri de simetrie. De aceea, continuăm să fim extrem de vigilenți pe tot flancul estic, cu o atenție particulară pentru zona Mării Negre, care dincolo de propria sa geografie și specificitate, reprezintă o poartă de tranziție, de transfer către un spațiu mult mai larg în zona Orientului Mijlociu. NATO rămâne chiar în aceste condiții excepționale într-o situație de prudență, de apărare și descurajare fără falie. Suntem extrem de interesați să ne păstrăm și capacitatea operațională și – evident! – atunci când condițiile o vor permite să putem să reluăm și o parte dintre activitățile noastre. Chiar în această perioadă dificilă în Marea Neagră continuă prezența maritimă a navelor aliate”... 

 

 

NATO își optimizează prezența în unele zone, la nevoie

 

Apare, însă, acum întrebare cât de eficientă mai este această prezență în condițiile în care ea oricum ea s-a diminuat după Summitul de la Varșovia, când parte din forțe s-au concentrat pe bazinul Mării Mediterane. 

”Sunt nevoi de prezență maritimă la nivel de NATO sau de Uniunea Europeană și-n bazinul mediteranean. Uniunea Europeană încearcă să-și continue prezența în contextul complicat din Libia, de exemplu. Există zona Mării Egee, operațiuni care trebuie și ele susținute. Noi privim această corelare între exercițiile și teatrele de exerciții militare și de patrulare la nivel maritim, în speță, între Marea Neagră și Marea Mediterană ca fiind nu un joc de sumă nulă. Am asistat și continuăm să asistăm la o prezență susținută aliată și în Marea Neagră, dar atunci când este nevoie de o prezență – să spunem – navală și în alte zone este firesc să existe o optimizare a acestei prezențe. Suntem absolut convinși că Alianța și aliații își vor continua această susținere la nivelul flancului estic al Alianței, fie că este vorba de poliția aeriană care continuă în condiții impecabile, fie că este vorba de prezența avansată a trupelor NATO și a trupelor aliate, fie că este vorba de exerciții de natură maritimă și patrulare cu element important de descurajare. Vom continua să insistăm pe această dimensiune.”


Etichete (ii)geoanacoronaviruspandemiemarea neagrarusia

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live