Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ŞTIRI * Meteo * Sport Duminică, 21 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

24 Iunie 2017
Vizualizari: 806
Comentează add

Situaţia din Orientul Mijlociu, deja influenţată de criza din Siria, devine mai complicată, după ce mai multe state din regiune au acuzat Qatarul că susţine terorismul.

Orientul Mijlociu în fierbere

radu-dobritoiu

Euroatlantica din 15 iunie, ora 21:04 - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Situaţia din Orientul Mijlociu, deja influenţată de criza din Siria, devine mai complicată, după ce mai multe state din regiune au acuzat Qatarul, în această lună, că susţine terorismul. Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Libia şi Yemen au rupt legăturile diplomatice cu Qatarul, în contextul în care aceste state acuză autorităţile de la Doha că sponsorizează terorismul şi extremismul finanţate de Iran, marele rival din regiune al statelor arabe. Qatarul este acuzat că şi-a exprimat sprijinul pentru grupări teroriste precum Hamas şi Hezbollah. Rusia, cu interese în regiune, şi-a anunţat intenţia de a media această criză. Între timp, în Siria, forţele Damascului au reuşit să intre în cartiere din zona de est a oraşului Raqqa, autoproclamata capitală a grupării Stat Islamic. În nord-vest, luptătorii kurzi din Rojava au câştigat noi teritorii în luptele cu jihadiştii Daesh. Invitatul ediţiei este generalul de brigadă în rezervă Stan Petrescu, profesor universitar doctor. Corespondenţe din SUA, Federaţia Rusă şi Israel vor susţine emisiunea. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru a asculta "Euroatlantica". Tema din această seară: Orientul Mijlociu în fierbere.

ASCULTATI AICI EUROATLANTICA DIN 15 IUNIE

Bună seara, dle general Stan Petrescu, bine aţi revenit la "Euroatlantica"!

Stan Petrescu: Bună seara, dle Radu Dobriţoiu! Şi mă bucur că m-aţi reinvitat.

Realizator: Dle general, iată, situaţia se complică în Orientul Mijlociu. Qatarul este aproape izolat de ţări arabe importante, printre care şi alte monarhii.

Stan Petrescu: Da, este adevărat, Qatarul a intrat într-un con de criză extrem de interesant şi extrem de pernicios, de periculos, mai ales după cel mai mare preşedinte al celui mai mare stat, al celei mai mari capitale ale lumii, vizitase zona, după ce semnase un tratat comercial cu Arabia Saudită, circa 330 de miliarde - sigur că în spate erau mari afaceri pe bază de armament - şi, iată, Qatarul, ca urmare a unei informaţii, care a apărut în public, faptul că a sponsorizat...

Realizator: Astăzi, da.

Stan Petrescu: Nu, mă refer la cauza care a generat această situaţie de criză. Practic, s-a dovedit faptul că a sponsorizat cu circa 1 miliard de dolari Daesh, sigur, cu o chestiune mascată, extrem de interesantă şi mai degrabă, nu a fost un ajutor, ci o datorie plătită de către şeic şi neamurile sale care conduc Qatarul. 21 de rude de-ale lor, undeva prin 2015, la sud de Irak, la vreo 370 de kilometri, au organizat o vânătoare de şoimi şi jihadiştii Daehs i-au arestat, i-au reţinut...

Realizator: I-au capturat, de fapt.

Stan Petrescu: I-au capturat.

Realizator: Nu îi poate aresta, că sunt nişte terorişti.

Stan Petrescu: Şi, iată, s-a ajuns la această formă de plată. Dar alţi analişti şi alţi observatori şi mai ales Arabia Saudită - faptul că Qatarul era în această coaliţie puternică a statelor monarhice, dar şi cele federale...

Realizator: Cea mai importantă bază militară din zonă...

Stan Petrescu: Sigur că da, Comandamentul Central al SUA este acolo, circa 9000 de militari. Dar faptul că este cel mai mare exportator de gaz lichefiat, iar Japonia cumpără circa o treime din producţia lor, faptul că stă pe această imensă bogăţie de gaz, împreună cu Iranul, a stârnit gelozii din partea Arabiei Saudite, care demult a pus ochii pe această chestiune. Iată un stătuleţ cu aproape /2 milioane/ de locuitori, qatarezi sunt doar vreo 180.000, restul sunt pakistanezi, din Bangladesh...

Realizator: Sunt muncitori veniţi, aşa cum e şi în Kuweit, şi în alte state arabe.

Stan Petrescu: Sigur că da. Iată, această situaţie de criză. Mai este şi o teorie potrivit căreia hackerii ar fi dat publicităţii prin forme subtile şi canale subtile, ajungându-se la instituţiile de presă ale statului, chiar şeicul a şi spus-o pe post...

Realizator: Anonymous se pare că s-au implicat în această luptă informatică.

Stan Petrescu: Şi că undeva, acest teribil terorism cibernetic, care, iată, a pus într-o situaţie de criză, dacă lucrurile se dovedesc a fi aşa, cea mai înfierbântată parte a lumii. Deci, şeicul a ieşit pe post şi a spus că chiar directorul FBI a ieşit pe post, că într-adevăr, a avut loc un atac al hackerilor, informatic, şi că unele informaţii deja sunt manipulatorii şi au indus în eroare pe cei care au luat o asemenea măsură, de a rupe toate legăturile cu Qatarul şi izolându-l în această parte a lumii.

Realizator: O să mai discutăm chiar de atitudinea ambivalentă a Washingtonului în privinţa Qatarului. Pe de o parte, condamnă faptul că autorităţile de la Doha au susţinut terorismul, pe de altă parte, iată, The Independent - şi o să revenim la această informaţie - anunţă 12 miliarde de dolari armament american către Qatar. Dar, până atunci, Qatarul, ţară care găzduieşte şi cunoscutul post de televiziune Al Jazeera a promovat o politică externă diferită de alte state arabe, inclusiv în relaţia cu Israelul, în timp ce Arabia Saudită insistă pentru influenţa sa în Yemen, iar Iranul doreşte să îşi extindă influenţa în Orientul Mijlociu, pentru a contura o imagine. Dragoş Ciocîrlan a realizat o analiză pentru "Euroatlantica" pe care ne-a transmis-o de la Ierusalim.

Reporter - Dragoş Ciocîrlan: Qatarul, unul din cele mai bogate principate, deţine imense zăcăminte de petrol şi gaze. De-a lungul anilor, familia principară a adoptat o politică inedită, încercând să fie bine cu toţi în lumea arabă, bazându-se pe faptul că petrodolarii deschid orice poartă. A înfiinţat un post de televiziune foarte cunoscut, Al Jazeera, care nu se supune nici unui dictat arab, făcând politica de la Doha. Qatarul a crezut că nimeni nu-i poate veni de hac, a călcat pe multe bătături, reuşind să intre în conflict cu mai toate statele arabe sunnite, mai ales cu Arabia Saudită. Qatarul a adoptat o politică independentă în ceea ce priveşte relaţiile tensionate cu Iranul ale lumii arabe. Toate aceste conflicte au ieşit în evidenţă după vizita preşedintelui Donald Trump în zonă, când Arabia Saudită în special a decis să arate care este adevăratul loc al Qatarului. Faţă de Israel, Curtea de la Doha a doptat o poziţie independentă şi observatori politici susţin că ar exista relaţii subterane între Doha şi Ierusalim. Conform politicii sale tradiţionale, a echilibrat situaţia, finanţând organizaţia Hamas şi ale mişcări ale Fraţilor Musulmani, enervând conducerea egipteană. Vechea înţelegere dintre Teheran şi raidacalii sunniţi, potrivit căreia Iranul avea imunitate la atacuri, a fost zdrobită. Regimul ayatollahilor a fost lovit de ofensiva teroristă a organizaţiei Stat Islamic. În mandatele ultimilor preşedinţi americani au fost puse în mişcare procese de democratizare. Pentru retragerea din Irak, Barak Obama a făcut înţelegere cu Iranul, şi asta cu orice preţ, inclusiv abandonarea Siriei. Obama a reuşit două lucruri periculoase: retragerea şi susţinerea Iranului. Jucătorii regionali nu au înţeles ce se întâmplă decât târziu, fiecare a început să facă ce vrea, saudiţii s-au scufundat în mlaştina yemenită, Qatarul s-a apropiat şi mai mult de Teheran, iar iranienii s-au amestecat peste tot, în principal în Siria. Toate astea l-au invitat pe preşedintele rus Vladimir Putin ca pe un oaspete de onoare în regiune. Să nu uităm că cea mai mare bază americană din zonă se află în Qatar şi saudiţii nu sunt mai nevinovaţi decât Qatarul. Ceea ce se vede clar acum în mandatul noului preşedinte american, Iranul nu mai are imunitate de la radicalii sunniţi. Centrul urgananului în regiune este în Siria, rămâne de văzut ca carte va juca sultanul de la Ankara.

*

Realizator: O analiză interesantă, domnule general Stan Petrescu, transmisă din Israel de Dragoş Ciocîrlan. Iată un mozaic, o adevărată pânză de păianjen acolo, cu foarte multe interese şi influenţe dintr-o parte şi din alta. Întrebarea ar fi însă următoarea: cine are de câştigat din această situaţie complicată care, iată, devine şi mai complexă prin izolarea Qatarului?

Stan Petrescu: Păi, cine să aibă decât marile puteri care stau în spatele celor patru forţe terestre care se bat acolo din 2011, când conflictul a început de la o simplă demonstraţie a primăverii arabe în Siria, la Damasc, când s-au rupt o parte din forţele militare şi au devenit rebele şi când a început practic războiul civil? Până astăzi, iată, au trecut şase ani de zile, într-adevăr, este sub incendiu, dar un incendiu care nu se mai termină şi practic, nu este predictibil acest conflict unde sunt angajate forţe Daesh, nu? După 2004, el devine oficial, Statul Islamic, flamurile negre. Sunt acolo kurzii care au sponsor în spate, Statele Unite ale Americii. Assad are în spate un alt sponsor imens, mare, cum este Rusia şi deja a făcut un cap de pod şi urmăreşte foarte atent gazul care vine din ţările monarhice şi care exportă gaz, gaz care trebuie să ajungă în Europa dar ale căror conducte sau conducte de transport trec pe spaţiul sirian, iar controlul este nemijlocit. Mai este un actor puternic în afar de Iran: Turcia. Ea se va afla în conflict cu kurzii, cei care doresc, din Irak sau cei din nord, să-şi construiască Kurdistanul...

Realizator: Dar şi cu Damascul.

Stan Petrescu: Şi cu Damascul, fără îndoială. Iată, acest popor de aproximativ 40 de milioane răspândit în şase state. Ei nu au un stat şi sigur că promisiunea americană rămâne în continuu. Şi sta generează emoţii foarte mari în Turcia, unde kurzii ocupă un teritoriu de circa 30% şi sunt cam 16% din populaţia Turciei. Aşa că, pe fondul acesta al bătăliei împotriva turcilor, a închis ochii la unele acţiuni Daesh. Dacă presa nu ne scandalizează printr-o manipulare, ne anunţă că fiul lui Erdogana făcut afaceri prospere cu petrol cu Daesh-ul şi sigur că banii au curs...

Realizator: De asemenea, fata lui Erdogan a lucrat într-un spital unde se asigura suportul medical pentru luptătorii din Daesh.

Stan Petrescu: Exact. Iată deci că sunt în spatele acestor forţe terestre, şi am spus cele rebele, cele ale Damascului, cele ale kurzilor, mai sunt şi cele izolate, Hamasul, Hezbollahul, care au în spate Iranul, şi să ştiţi că reacţia Israelului a fost foarte puternică în legătură cu această sponsorizare pentru că întreţine din punct de vedere financiar Hamasul, care sunt în Gaza foarte... şi să nu uităm, cea mai importantă organizaţie şi care nimeni nu vorbeşte cu foarte mare atenţie, este vorba de Fraţii Musulmani, care sunt simpatizanţi din Egipt şi până în Turcia.

Realizator: Cu un rol important în timpul primăverii arabe, ne aducem aminte, Frăţia Musulmană sau Fraţii Musulmani, iată, susţinuţi, sponsorizaţi financiar de Qatar.

Stan Petrescu: De Qatar şi de Arabia Saudită, sigur că da. Şi kurzii sunt de Arabia Saudită. Aş că fiecare au în spate nişte sponsori foarte mari, interesele sunt de natură financiară dar şi de natură a puterii, aşa că, până la urmă, tot cei mari, cei doi actori foarte importanţi, Federaţia Rusă şi Statele Unite, pot să-şi pună intersele în comun şi să facă linişte în Orient.

Realizator: Să sintetizăm. Rusia se pare că va avea de câştigat pentru că, iată, îşi oferă sprijinul pentru a media şi pentru a rezolva această criză între statele arabe, având Qatarul la mijloc, pe de altă parte, Turcia, care se dezvoltă din ce în ce mai mult şi reuşeşte, mai mult sau mai puţin, dar pas cu pas, mai mic sau mai mare, reuşeşte să-şi impună punctul de vedere chiar şi în Siria şi în nordul Irakului, şi, de ce să nu amintim, este foarte important, Iranul, care profită de această situaţie de ape tulburate inclusiv în Siria, unde a reuşit să-şi impună un cap de pod spre Liban, spre Hezbollah, şi, bineînţeles, cu forţe care-l susţin pe Bashar al-Assad dar care şi-au găsit staţionarea pe teritoriul Siriei.

Stan Petrescu: Sigur că nu o face făţiş sau cu o stare de agresivitate mare, deşi are posibilităţi şi forţe pentru că încă acordul acesta nuclear îi fereşte de o acţiune directă, să spunem aşa, din partea Statelor Unite, deşi preşedintele Trump, în mod indirect, le-a atras atenţia şi chiar este hotărât să rupă acest acord cu Iranul pentru că este cunoscut faptul că ei sponsorizează Hezbollahul şi în Liban, şi Hamasul mai ales, şi sigur că incendiază raportul tot mai mult raportul dintre Iran şi Israel, şi nu numai.

Realizator: Aducea aminte Dragoş Ciocîrlan de un preşedinte Obama care a fost extrem de pacifist cu Iranul pentru a obţine acest acord privind exploatarea nucleară, dar iată că preşedintele nou, Donald Trump, vine cu o nouă viziune, dându-şi seama probabil de ceea ce se întâmplă şi de complexitatea situaţiei pe care o exploatează Iranul în Orientul Mijlociu. Preşedintele Vladimir Putin a vorbit astăzi despre operaţiunile Rusiei în Siria, care se vor modifica în următoarea perioadă. Moscova îşi pune speranţele în negocierile de pace de la Astana, tratative separate de cele de la Geneva. Discuţiile din capitala Kazahstanului, la care nu participă şi Statele Unite, au fost din nou amânate pentru luna iulie. Alexandr Belevschi are mai multe informaţii în corespondenţa transmisă de la Moscova pentru "Euroatlantica".

*

Alexandr Belevschi: Preşedintele Vladimir Putin a reafirmat astăzi, în cadrul maratonului televizat în care a răspuns la întrebările cetăţenilor, că Moscova doreşte normalizarea relaţiilor cu Statele Unite şi este gta să coopereze cu acestea în rezolvarea crizelor din Siria, Orientul Mijlociu, Ucraina de Est, Coreea de Nord. În cazul primelor două, a spus Putin, fără o asemenea conlucrare nu se va putea rezolva nimic. Liderul rus a conturat şi obiectivul final al operaţiunii ruse în Siria, să aducă armata siriană la capacitatea de a opera de sine stătător pentru ca forţele ruse să se retragă la bazele lor de la Khmeimim şi Tartus, de unde să-i acorde la nevoie susţinerea aeriană. Întrebările puse astăzi preşedintelui Putin au arătat însă că prioritare pentru populaţie au redevenit problemele interne, astfel încât dezangajarea parţială în Siria va fi justificată şi din perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2018. Potrivit Ministerului rus de Externe, după semnarea acordului de la Astana privind înfiinţarea zonelor de deescaladare, situatia în Siria evoluează în general pozitiv. În acelaşi timp, noua rundă a negocierilor de la Astana, în cadrul cărora urmează să fie convenite mecanismele de funcţionare a zonelor de deescaladare, a fost amânată din nou, de astă dată pentru începutul lunii iulie. Una din cauze o reprezintă intensificarea confruntărilor dintre grupările islamiste rivale din cauza surselor de finanţare. La aceasta a contribuit foarte mult şi conflictul dintre principalii lor sponsori: Arabia Suadită şi Qatarul. Rivala acestora în Siria, Rusia şi-a menţinut relaţiile directe cu Riadul şi Doha la un bun nivel politic şi economic. Oficial, faţă de această criză, Rusia a adoptat o poziţie neutră, oferindu-şi serviciile de mediator. În ultimele zile au avut loc contacte la cel mai înalt nivel politic şi diplomatic ale Rusiei cu Arabia Saudită, Qatarul, Turcia, Iranul şi alte state din zonă. Conţinutul discuţiilor nu se cunoaşte, dar frecvenţa şi nivelul acestora arată că după intervenţia în Siria, Rusia este percepută ca unul din principalii actori din regiune şi, în plus, criza din Qatar pare să consolideze axa Moscova - Ankara - Teheran.

Realizator: De la Moscova, pentru "Euroatlantica", a transmis Alexandru Beleavski. Domnule general, iată, Moscova este cea care a avut de câştigat, dacă se poate spune aşa, în primul rând din atitudinea pacifistă şi neintervenţionistă a fostului preşedinte american, Barack Obama, şi de ce se întâmplă acolo, pentru că, iată, câştigă din ce în ce mai multă influenţă şi, să spunem, pe de-a dreptul a câştigat şi câteva contracte importante, inclusiv pentru resurse de gaze naturale foarte mari acolo, din marea caldă, dacă putem să-i spunem aşa.

Stan Petrescu: Federaţia Rusă este foarte atentă la tot ceea ce se întâmplă cu petrolul şi gazele din regiune. Ei sunt mari exportatori de petrol şi mai ales gaze, gestionează toată această afacere, acest business mare cu petrolul în Europa şi nu sunt străini sau nu vor să rămână deoparte cu această imensă resursă care se găseşte în Golful Persic şi mai ales în toată această zonă a Orientului. Aşadar, este o miză foarte puternică şi întotdeauna energia, petrolul, a rămas şi rămâne o miză foarte puternică, pe de o parte. Pe de altă parte, diplomaţia sa şi, iată, acest război informaţional foare bine susţinut a reuşit să creeze un fel de dihonie, iertaţi-mi cuvântul, este grecesc şi el a fost introdus în lexicul nostru prin fanarioţi. Această dihonie a pus stăpânire pe mintea unor lideri şi au reuşit, iată, cu succes ruşii să facă o chestiune extrem de importantă, să rupă Turcia din flancul /sud-estic/ al NATO, una dintre cele mai puternice forţe.

Realizator: Profitând de evoluţia de acolo.

Stan Petrescu: Exact, exact, pe fondul acesta al 'mai dă tu, mai las eu' ş.a.m.d., au avut diplomaţi foarte buni şi au adus forţe care au pus în dificultate, la un moment dat, chiar şi SUA, că nu au mai avut cu ce să reacţioneze, /din cauza/ blândeţii şi acestei atitudini, să spunem aşa, de a tempera lucrurile a lui Barack Obama, până când, iată, în 2007, acele lovituri puternice de Tomahawk au creat o falie de interes, astfel că şi ruşii, la un moment dat, s-au simţit, nu se aşteptau la această contrareacţie /.../

Realizator: 2017, în aprilie.

Stan Petrescu: ... 2017, după ce s-a instalat în scaunul Casei Albe Trump. Aşadar, pentru mine este o situaţie de criză extrem de periculoasă. Este baza de la Incirlik acolo, care...

Realizator: Baza NATO ştim foarte bine că s-a creat acolo şi acolo şi o criză cu militarii germani, la care nu /.../

Stan Petrescu: Militarii germani au părăsit deja zona acolo. Mai este o altă criză, generată de faptul că o serie întreagă de militari ai NATO care erau turci, erau pe teritoriul Germaniei, au dezertat şi sunt acolo azilanţi. Erdogan ia măsuri din ce în ce mai disperate, pentru a instala un regim cât mai autoritar. Ba dimpotrivă, vrea să facă această modificare constituţională, încât partidul care îl susţine să fie în mod legal...

Realizator: Şi foloseşte la această masă de joc a tratativelor situaţia din Siria şi relaţia cu Rusia.

Stan Petrescu: Din Siria şi îi cultivă pe Fraţii Musulmani, iată, şi relaţia cu Rusia. Aşa că această axă este foarte periculoasă şi poate să contrabalanseze sau să balanseze destul de periculos acest flanc sud-estic. Poate nu întâmplător, această vizită la Washington a preşedintelui nostru nu face altceva decât să fie un preview la o cerere a SUA dacă trebuie întărit acest flanc şi dacă se pune problema unei imense manevre de oameni şi de material de la Incirlik în zona noastră, să o facă...

Realizator: Pentru a contrabalansa probabil această atitudine...

Stan Petrescu: Exact, ofensiva aceasta a Rusiei cu o diplomaţie şi o rescriere a unot tratate, în aşa fel încât să creeze o falie periculoasă în flancul sud-estic al NATO.

Realizator: Pentru a contrabalansa o eventuală atitudine separată a Turciei în interiorul Alianţei cu o poziţie mai importantă a României. Ştim foarte bine, o primă vizită importantă a fost cea a şefului Statului Major General la Comandamentele militare din SUA, mă refer la generalul Ciucă. Iată, acum, preşedintele Klaus Iohannis a fost în SUA, a fost primit foarte bine de preşedintele Donald Trump şi a fost felicitat şi pentru cele două procente din PIB alocate pentru apărare...

Stan Petrescu: Consecvenţa cu care noi...

Realizator: ...şi seriozitatea cu care ne îndeplinim misiunile şi, bineînţeles, s-a discutat şi despre industria românească de apărare, colaborarea cu industria americană de apărare, dar, iată, şi despre întărirea intereselor militare americane în România, pentru a balansa într-un fel această ieşire a Turciei un pic din decor şi îndreptarea către Rusia, cel puţin în domeniul declarativ.

Stan Petrescu: Poate şi faptul că i-au ajutat pe kurzi şi îi sprijină pe kurzi în continuare, teama de a nu rupe din teritoriul lor o parte pentru a dat acestui stat, Kurdistan - ei au şi declarat că în toamnă va fi un mare referendum, să îl înfiinţeze, poate această lipsă de diplomaţie la nivel strategic a lipsit americanilor vizavi de Lavrov, care este un excelent diplomat şi a ştiut să tempereze lucrurile ori de câte ori cineva spunea că au stricat pacea lumii. Aşa că ei s-au poziţionat şi strategic, dar şi diplomatic în acest Orient foarte încins. Aşadar, şi noi trebuie să profităm de această oportunitate, a propos de vizita preşedintelui. Pe mine m-a lăsat într-un fel de îndoială, de ce acest strălucit militar al nostru, generalul Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, nu a fost în stânga preşedintelui, astfel că atunci când a avut un contact cu oficialii de la Pentagon, acolo trebuia să fie generalul Ciucă şi poate nu directorul SRI, care avea oportunităţi la FBI şi aşa mai departe.

Realizator: Ioan Ciucă era prins aici de marile exerciţii militare, ştim foarte bine că Noble Jump...

Stan Petrescu: E adevărat şi asta.

Realizator: Dar fusese cu ceva vreme înainte şi a aşezat foarte bine legăturile militare acolo...

Stan Petrescu: Era una să fie lângă preşedintele nostru. Îi întărea moralul vizitei, ca să spunem aşa. Dar poate că a fost şi ocupat şi să îi dăm o şansă, o scuză.

Realizator: Sunt sigur că dl preşedinte Klaus Iohannis a făcut o treabă /bună/, pentru că au fost...

Stan Petrescu: Fără îndoială! Excepţională.

Realizator: Au fost foarte multe declaraţii făcute de liderii de acolo, dar şi articole foarte bune în presa americană.

Stan Petrescu: Şi o spun pe postul dumneavoastră: este primul preşedinte care a avut o ţinută de preşedinte occidental, într-o engleză şi într-un dialog elegant...

Realizator: A fost şi lăudat pentru engleza pe care...

Stan Petrescu: A ştiut ce să spună. Şi nu un dialog de birjar - vă rog să mă scuzaţi.

Realizator: Da, ne detaşăm de aceste cuvinte, dle general.

Stan Petrescu: Sigur că da.

Realizator: The Independent scrie astăzi despre decizia preşedintelui Donald Trump de a vinde Qatarului armament în valoare de 12 miliarde de dolari, la doar câteva zile după ce autorităţile de la Doha au fost acuzate că sprijină terorismul. Pachetul include şi 35 de aeronave de luptă F 15 ce ar urma să fie livrate Qatarului. Mesaje contradictorii de la Washington, despre care vorbeşte şi Doina Saiciuc în corespondenţa transmisă din SUA:

Reporter - Doina Saiciuc: Administraţia Trump trimite două mesaje contradictorii privind politica sa faţă de Qatar. În vreme ce secretarul de stat Rex Tillerson lucrează în spatele scenei pentru a media disputele dintre aliaţii Americii din Golf, preşedintele Trump are o poziţie mai agresivă, acuzând fără echivoc Doha că sprijină financiar terorismul şi făcând mai dificile astfel şansele secretarului său de stat de a media cu succes. Tillerson încearcă să convoace o reuniune săptămâna aceasta în Washington, la care ar participa miniştrii de externe ai Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite şi Qatarului, după ce câteva naţiuni din Golf au decis la 5 iunie impunerea unei blocade împotriva Qatarului, ţară care găzduieşte o bază aeriană majoră a SUA. Marţi, Tillerson l-a primit la Departamentul de Stat pe ministrul saudit de externe, Abdel Al-Joubeir, după care, în aceeaşi seară, oficiali ai Departamentului au arătat că o reuniune la Washington săptămâna aceasta a devenit mai puţin probabilă, întrucât părţile nu par gata să avanseze către o înţelegere. Retorica diferită a preşedintelui Trump cu privire la Qatar subminează eforturile lui Tillerson, pentru că preşedintele a adoptat o poziţie partizană clară împotriva Qatarului, drept care, în vreme ce Tillerson încearcă să înceapă negocierile, saudiţii cred că au o carte albă din partea preşedintelui. Unii republicani din Congres spun că ar putea lua în considerare mutarea operaţiunilor militare americane în afara bazei aeriene din Qatar, Al Udeid, unde coordonează acum războiul coaliţiei împotriva grupului Stat Islamic. Există şi alte căi de a face presiuni asupra Qatarului. Doi congresmeni republicani au introdus în Camera Reprezentanţilor un proiect de lege care ţinteşte finanţarea grupului palestinian Hamas de către Qatar, lege care ar avea ca efect impunerea de sancţiuni împortriva Qatarului.

Realizator: Imprevizibil domnul preşedinte Donald Trump. Iată, pe de o parte, condamnă sprijinirea terorismului de către Qatar, pe de altă parte, iată, 12 miliarde de dolari, la doar câteva zile după ce autorităţile de la Doha au fost acuzate că sprijină terorismul şi 35 de aeronave multirol F-15 pentru Qatar din SUA.

Stan Petrescu: Trebuie să ne obişnuim cu aceste declaraţii uneori ambigue, alteori codate, criptate şi nu mă refer la cei mari. În dedesubtul tuturor acestor declaraţii sunt interesele lor. Întotdeauna ei nu-şi uită interesele şi oriunde fac un joc de război, undeva acolo sunt nişte interese comerciale şi nu are cum să nu joace şi aşa, acolo având cea mai mare bază, cum am spus, şi un comandament. 9.000 de militari de acolo, aşa, survolează, gestionează, dacă vreţi, întreg Orientul Mijlociu...

Realizator: Afganistanul, Irakul, Siria.

Stan Petrescu: ... Afganistanul, sigur că da, şi partenerii strategici şi cel mai important dintre ele, Israelul, care trebuie să aibă relaţii extrem de bune şi în plan militar, dar şi în plan politic şi cu Qatarul, pentru a nu ieşi de sub controlul, să spunem aşa, al acestei coaliţii ale ţărilor monarhice, care, până la urmă, cred că se vor împăca şi va înceta această criză între ei.

Realizator: Aceasta era o concluzie la care doream să ajungem, această criză, ce are la mijloc Qatarul, dacă se va soluţiona. Aşa eram şi eu de aceeaşi părere, la un moment dat, în primul rând, monarhiile vor ajunge la o înţelegere. Iată însă că sunt acolo nişte aroganţe între anumite puteri şi probabil că în cele din urmă acestea vor fi reglate.

Stan Petrescu: 14 ţări sunt implicate în chestia asta, până şi Maldive, nişte insuliţe din Pacific, au achiesat la hotărârea Arabiei Saudite, un actor foarte puternic, ca şi Emiratele, dar suntem convinşi că îşi vor duce diplomaţii la loc, vor înceta, vor elibera Al Jazeera şi lucrurile vor reveni la normal.

Realizator: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre Orientul Mijlociu. Invitatul ediţiei a fost generalul Stan Petrescu, profesor universitar doctor. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc pentru că aţi ascultat "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi!


Etichete Criza QatarOrientul Mijlociu crizageneral Stan Petrescuemisiunea EuroatlanticaRadu Dobritoiu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live