Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - SUCCESELE MUZICII ROMÂNEŞTI (R) Luni, 30 Martie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

5 Iulie 2013
Vizualizari: 1937
Comentează add

Lectia din Muntenegru: cea mai importanta operatiune de evacuare medicala cu sprijin militar din istoria Romaniei

Operatiuni de evacuare medicala (MEDAVAC)

radu-dobritoiu

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Realizator: Bună seara!  Ediţie dedicată capacităţilor româneşti de evacuare şi intervenţie medicală, operaţiuni cunoscute sub denumirea de MedEvac. Incidentul din Muntenegru ne oferă şi imaginea unei astfel de misiuni, pentru că în urma acestei tragedii a avut loc cea mai amplă operaţiune de evacuare medicală cu sprijin militar din istoria României. O premieră, o experienţă pe care dorim să o analizăm astăzi din perspectiva capacităţilor implicate în această operaţiune, a procedurilor şi, foarte important, lecţiile învăţate în urma acestui incident. Două elemente pozitive au ieşit în evidenţă şi vom insista asupra lor: flotila de avioane de transport mediu şi lung curier din Forţele Aeriene Române şi serviciul SMURD, dezvoltat şi modernizat de dr. Raed Arafat. Ne onorează cu prezenţa la "Euroatlantica" domnul dr. Raed Arafat, subsecretar de stat Ministerul Sănătăţii, cel care a avut o contribuţie esenţială nu numai pentru operaţiunea din Muntenegru, ci mai ales pentru dezvoltarea SMURD. Bună seara, dle doctor!
Raed Arafat: Bună seara!
Realizator: În studioul RRA se află col. dr. Gabriel Cristian, şeful Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei. Bună seara, dle colonel!
Bucureşti Bună seara!
Realizator: Şi unul dintre aviatorii militari implicaţi în operaţiunea de evacuare medicală din Muntenegru, cpt. Sorin Niţă, din cadrul Flotilei 90 Transport. Bună seara!
Sorin Niţă: Bună seara!
Realizator: Domnilor, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la această emisiune dedicată operaţiunilor de evacuare medicală. Într-o analiză pe care am publicat-o pe site-ul RRA scriam că incidentul din Muntenegru a condus la cea mai mare operaţiune de evacuare medicală cu sprijin militar din istoria României. Două componente au ieşit în evidenţă, ca şi elemente pozitive importante: flotila de avioane de transport mediu şi lung curier din Forţele Aeriane Române şi SMURD. Dle dr. Raed Arafat, ce s-ar fi întâmplat dacă ţara noastră ar fi fost surprinsă fără un serviciu specializat de intervenţie medicală, cum este SMURD?
Raed Arafat: Aici cred că nu numai SMURD este ideea. Aici este ideea integral dacă eram prinşi cu astfel de situaţii fară să avem avioanele, fără să avem echipamentele, fără să avem personal care este călit, pregătit medical, paramedical, tot; şi, bineînţeles, experienţa de activitate de zi de zi care se întâmplă şi care, de fapt, se reflectă pe astfel de misiuni, pentru că, dacă stai la naftalină, cum se spune, şi aştepţi să se întâmple astfel de misiuni, este normal că atunci când ajungi la ea nu eşti pregătit şi nu ai experienţă. Noi cred că, dacă nu aveam tot ce avem pe sistem integrat şi ca abordare integrată a sistemului, cu certitudine nu puteam să facem ce am făcut şi nu putem să facem şi alte situaţii, poate, care sunt destul de grave pe care putem să le întâmpinăm, începând inclusiv cu riscul de cutremur şi până la orice alt risc cu care putem să ne confruntăm în următoarea perioadă. 
Realizator: A fost, putem spune, nu un exerciţiu, ci o operaţiune care s-a desfăşurat foarte bine de la sine. Fără să fi avut o misiune similară până în acel moment, am reuşit să facem faţă cu brio la un incident...
Raed Arafat: O misiune majoră pe care am avut-o cu Forţele Aeriene, lăsând la o parte ce facem cu Ministerul de Interne cu elicopeterele în fiecare zi, o misiune majoră pe care am avut-o cu Forţele Aeriane Române, deci din partea MApN, a fost cea din Maramureş, acum vreun an de zile. Şi atunci s-au făcut anumite eforturi majore ca să aducem mai multe victime dintr-un incendiu din Sighetu Marmaţiei şi care, dacă lumea îşi aduce aminte, prima dată am adus şapte, după care, cum am ajuns la Bucureşti, ne-am trezit că am avut o problemă cu încă nouă care au fost accidentaţi într-o deflagraţie tocmai când erau echipele de poliţie, de pompierdi la investigaţii şi ne-am întors din nou şi i-am adus. Atunci a fost prima testare la evacuarea unui număr mare de victime. Dar, şi înainte de asta, folosind vechile avioane, AN-26, în 2008 am mai avut o misiune /pvelisar/schelaru/ în care am evacuat vreo opt arşi intubaţi de la un incident care a avut loc în localitatea Gheorgheni, dacă nu greşesc, din Harghita şi care acolo pentru prima dată a fost închis SMURD Mureş, mutat în Harghita cu medici cu tot. Erau 24 de victime, o parte dintre ele au fost aduse la Spitalul Judeţean Mureş, iar arşii în stare critică au fost preluaţi de un avion cu echipaj SMURD din Târgu Mureş, venit din Bucureşti, şi duşi la Bucureşti vreo opt, dacă nu greşesc, care erau intubaţi, ventilaţi. Ca amploare, misiunea ultimă pe care am avut-o cu 29 de răniţi, din care o parte în stare gravă, o parte în stare chiar critică, ca număr, ca forţe implicate şi mai ales ca misiune internaţională, normal că asta putem să subliniem că a fost cea mai mare misiune care a fost făcută. Dar să nu uităm că a mai fost făcută o misiune în Marsilia, când a fost accidentul cu cetăţenii români în Marsilia, dar acolo avea alt caracter, altă situaţie acolo; când au fost evacuaţi, erau evacuaţi mai mult persoane care trebuiau transportate, dar nu neapărat în stare foarte gravă. Aici vorbim chiar de o misiune de o amploare fără precedent şi care patru ministere şi-au dovedit eficienţa lor şi modul în care puteau să lucreze împreună.
Realizator: Şi acum au fost implicate cel puţin..., sunt patru ministere.
Raed Arafat: Patru ministere, fără discuţie.
Realizator: A doua componentă pe care eu o consider esenţială pentru astfel de operaţiuni este cea de aviaţie. S-a discutat mult timp, chiar s-a criticat într-o anumită perioadă achiziţionarea aeronavelor Spartan. Domnul dr. Raed Arafat aducea aminte de celebrele AN 26, care la un moment dat şi-au terminat resursa de zbor, bineînţeles că nu puteau fi înlocuite cu alte AN 26, a existat o licitaţie la data respectivă, câştigători au fost italienii de la Spartan. În acest moment este România singura ţară din Estul Europei şi dintre cele nouă intrate în NATO care dispune de o flotilă de transport mediu şi lung curier de aeronave Hercules C 130 şi Spartan totodată. Domnule căpitan Sorin Niţă, cum aţi perceput contribuţia aeronavelor de transport la operaţiunea de evacuare medicală, cea recentă din Muntenegru?
Sorin Niţă: Din punct de vedere al nostru, al echipajelor, a fost o misiune deosebită, mai ales din punct de vedere emoţional. Din punct de vedere al zborului am încercat să ne facem treaba cât am putut de bine şi principala noastră grijă a fost să asigurăm condiţii optime pentru persoanele rănite pe care le-am transportat, condiţii privind temperatura şi presiunea în avion pe durata zborului. Am avut o grijă deosebită la Otopeni, pentru că s-au adunat nori de furtună şi riscam să-i expunem la turbulenţe, ceea ce îi putea afecta.
Realizator: Adică condiţiile meteo v-au mărit dificultatea acestei misiuni şi în acelaşi timp înţeleg că a fost un adevărat examen pentru dvs. pentru că a fost prima misiune de zbor cu Hercules C 130.
Sorin Niţă: Aşa este. A fost prima mea misiune de evacuare medicală.
Realizator: Aşa cum este şi pentru prima dată când aţi venit la radio, se cunosc emoţiile, este bun antrenamentul, chiar şi cel de zbor, chiar şi cel de radio. Donule colonel dr. Cristian Gabriel, armata dispune nu doar de o flotilă de transport, ci şi de medici foarte bine pregătiţi, dar la nevoie poate desfăşura un spital de campanie în sprijinul unei operaţiuni de evacuare medicală. Vă rog, pe aceste paliere să continuăm discuţia, şi anume această capacitate de care dispune Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia medicală, de a desfăşura în anumite situaţii un spital militar de campanie şi de asemenea poate şi regretul că medicii militari nu au participat alături de piloţii militari la această operaţiune.
Cristian Gabriel: În primul rând, de la început trebuie să îi felicit pe toţi cei care au organizat şi pe cei care au şi efectuat această operaţiune. Cred că a fost o lecţie, o lecţie nemaipomenită, din care putem trage câteva învăţăminte. Prima idee pe care aş remarca-o din operaţiunea în sine este că a existat personal extrem de bine pregătit, care şi-a cunoscut strict fiecare ceea ce are de făcut./dursache/ Totul a fost impecabil, şi nu mă refer numai la suportul logistic, la partea de aviaţie, mă refer la personalul medical. Sunt şi invidios pe colegii care au participat, pentru că şi mie mi-ar fi plăcut să fac parte dintr-o astfel de echipă, chiar dacă nu mai sunt nici eu foarte tânăr, dar asta a dovedit că România, în acest moment, are posibilitatea să ducă operaţiuni de o asemenea complexitate la standarde foarte ridicate. Cred că sunt numai câteva ţări, poate maximum patru sau cinci în Europa şi chiar din NATO care îşi permit şi pot să-şi permită să ducă o astfel de misiune cu asemenea rezultate...
Realizator: Cu cele două componente care se completează cu ajutorul a patru ministere, care au funcţionat foarte bine.
Cristian Gabriel: Asta voiam să spun. Totul a fost perfect pus la punct din acest punct de vedere. Nu cred că ne putem reproşa ceva. Singurul lucru pe care nu că ni-l putem reproşa este că toată această activitate pentru noi a fost un debut, un debut fericit, dar că, de acum încolo, va trebui noi, cel puţin din punctul meu de vedere, al medicinei militare, să creăm şi noi un sistem similar celui pe care l-am văzut pus în practică, nu paralel, ci complementar la sistemul SMURD actual. Cred că, din punctul ăsta de vedere, avem posibilităţile şi suportul material să putem face şi noi un sistem, la nivelul armatei, care să fie complementar şi care să fie activ în situaţiile pe care le-am mai discutat la o emisiune anterioară, apropo de teatre de operaţiuni, de răniţi, de preluare de răniţi, de transport al acestora către spitalele din România. Referitor la personalul medical, cred că avem personal medical extrem de bine pregătit, care să poată duce astfel de misiuni şi la nivelul armatei. De fapt, trebuie să recunosc că domnul ministru Arafat a păstrat puţin spiritul cazon în cadrul SMURD-ului, pornind de la uniformă...
- : Mai mult decât puţin, aş zice.
Cristian Gabriel: Exact. Şi pentru mine e un motiv de bucurie. Asta dovedeşte că o conducere centralizată cu proceduri operaţionale foarte bine statuate, oameni instruiţi în acest mod pot să facă lucruri deosebite. E o bucurie pentru noi că se pot face astfel de lucruri şi un motiv, de acum încolo, să ne facă să fim puţin mai implicaţi în această activitate. Eu vorbesc strict din punctul meu de vedere, al medicilor militari. Cred că o participare mai amplă din partea noastră ar aduce un sprijin suplimentar.
Raed Arafat: Deci, au fost medici militari pe avion, deci au participat cel puţin un număr de medici şi este o colaborare foarte bună de instruire a medicilor şi a paramedicilor care participă cu acţiunile prespitaliceşti. Ce trebuie subliniat, însă, şi este foarte important, că aici nu este loc pentru nicio..., cum să spun, e un sistem integrat şi care trebuie să fie un sistem foarte bine conceput. Deci, întotdeauna, când te duci la astfel de misiuni, foloseşti experienţa maximă, şi asta domnul doctor ştie foarte bine. Aici, ce s-a folosit de către noi, pe lângă personalul militar şi medici militari care au fost cu noi în misiune, noi am folosit medici şi asistenţi care toată ziua sunt în elicoptere, sunt în ambulanţe, sunt tot, şi în UPU şi care lucrează strict pe astfel de tipuri de cazuri şi care participă la transportul unor cazuri extrem de critice de dimineaţă până dimineaţă, să zicem, deci elicopterele care zboară în fiecare zi. Aşa că aceşti medici fac parte dintr-un sistem integrat, care face din el parte şi serviciul de ambulanţă, şi Ministerul Apărării, şi toată lumea. Deci, dacă citim legislaţia, o să vedem că legislaţia actuală pe urgenţă prevede un sistem organizat ca sistem integrat. Aici nu-i vorba de SMURD numai, nu e vorba de ambulanţă numai, nu e vorba de aviaţie, nu e vorba..., e vorba de sistem. Componentele sistemului, fiecare excelează în anumite domenii şi aceste domenii în care excelează noi le folosim. Şi e foarte clar, pentru că multă lume a venit şi a zis... Eu am auzit multe comentarii, dintre care: "Ambulanţele au stat la aeroport, aşteptând avioanele, când puteau să asiste urgenţele". Dar cine a comentat nu ştia că ambulanţele care au aşteptat nu sunt ambulanţele care intervin zi de zi, ci sunt ambulanţe care...
Realizator: Operativele, da.
Raed Arafat: ...sunt ambulanţele de multiple victime, care sunt rezervă pentru situaţii speciale şi calamităţi.
Realizator: Cele cu care aţi intervenit la...
Raed Arafat: Exact, la deszăpeziri, când era problema de drumuri blocate...
Realizator: La Giuleşti.
Raed Arafat: ...la Giuleşti etc. Şi aceste...
Realizator: Cele pe care le vedem la parada de la 1 Decembrie, de obicei trec pe sub Arcul de Triumf...
Raed Arafat: Exact. Şi care sunt folosite destul de des şi care e un plan de dotare naţional, pe care îl avem până în 2015. Dacă reuşim, fiecare judeţ va avea una, fiecare unitate de dezastre va avea câte trei cu ea. Deci, este un plan pe vreo 55 de acest tip de maşini, 60 de acest tip de maşini pe toată ţara. Deci, avem astfel de targeturi, astfel de scopuri, unde vrem să ajungem cu fiecare chestiune./ovidiu/schelaru/ Cert aici este că eforturile trebuie să fie conjugate. Deci aici niciun minister nu poate să facă totul singur. Eforturile trebuie să fie conjugate, toată lumea trebuie să ştie care este rolul ei în astfel de situaţii. Vorbeaţi mai înainte de Spitalul Miltiar. De exemplu, Spitalul Militar pe care îl are Minsiterul Apărării este importanţă majoră în cazul în care avem o situaţie în care ai nevoie, de exemplu într-un cutremur noi s-ar putea să nu avem capacitate spitalicească în Bucureşti care să rămână. Şi aici vine rolul Spitalului Militar, vine rolul...
Realizator: De campanie, pentru că există şi un...
Raed Arafat: Exact. Noi, de exemplu, de primă linie avem unităţile de primiri urgenţe mobile. Deci există deja un număr de maşini care au corturi. Fiecare cort e suficient pentru vreo 40 de victime. Asta nu înlocuieşte un spital în care se operează. Acolo se acordă asistenţă de urgenţă, se stabilizează, după care operaţiile se fac într-un spital de campanie.
Realizator: Am avut ocazia să văd astfel de spitale şi în aplicaţii, dar şi în Irak şi în Afganistan, foarte bine puse la punct. Mi-aduc aminte chiar de la posibilitatea de a opera cu ajutorul satelitului, intrând în legătură cu medici.
Gabriel Cristian: Telemedicină.
Realizator: Telemedicină, dar asta o văzusem la trupele americane încă în 2002 şi, bineînţeles, toate procedurile până la capela militară aveau în acest spital. Şi am văzut de asemenea mai multe spitale de genul ăsta şi în Irak şi în Bagdad şi în Nasiriya, şi la Al-Kut, foarte bine puse la punct. Cum suntem noi dotaţi cu o astfel de capacitate la nivel militar, domnule doctor?
Gabriel Cristian: În principiu, în acest moment, există un spital capabil să fie dezvoltat în teatre de operaţiuni. El necesită nişte ajustări, şi nu neapărat ca nivel de dotare, ca nivel de personal. Există interes din partea conducerii Ministerului Apărării de a-l face funcţional 100%, astfel încât el să poată fi trimis în diferite zone, tocmai ca unitate sau ca ca instituţie, să zic aşa, de sprijin pentru trupele noastre.
Realizator: Poate fi desfăşuat în cazuri de urgenţă, cum amintea domnul doctor Raed Arafat, şi la nivel naţional?
Gabriel Cristian: Aşa a şi fost conceput şi este conceput, modulat, astfel încât să poată fi transporat. Există într-adevăr ceva dificultăţi legate de transportul unui astfel de spital. Nu mă refer la capacitate de transport, dar în principiu el poate fi operativ şi el trebuie să fie operativ în condiţiile în care România îşi propune să participe în continuare în teatre de operaţiuni. Nu putem participa numai cu soldaţi, trebuie să participăm şi cu partea medicală, de însoţire. De aceea am spus că eu consider tot evenimentul din Muntenegru o foarte bună lecţie pentru noi tocmai pentru a ne dezvolta şi această capacitate de tranport, pentru a retrage din teatrele de operaţiuni astfel de miltiari cum am avut şi în ultimul timp.
Realizator: Da.
Gabriel Cristian: De a nu-i mai lăsa la îndemâna sau cu ajutorul celorlate ţări participante să fie duşi ba în Germania, ba în Statele Unite
Realizator: Ştim procedura din Afganistan, de exemplu Langman, din Langman...
Gabriel Cristian:  Exact.
Realizator: Se merge la Landstuhl, din Landstuhl după aceea se merge în Statele Unite.
Raed Arafat: Mai e un aspect care trebuie vorbit de el şi asta e aspectul a ce foloseşte. De exemplu, acum în România, dacă până acum când aveam cazuri şi nu puteam să zburăm cu elicopterele noi apelam avioanele militare, care sunt avioane mari. Sunt avioane care sunt pentru 20 de victime, 30 de victime. Noi avem următoarele alternative când este vorba de multiple victime. Avem alternativa elicopterele mari ale Ministerului de Interne care pot să intre în ele până la trei victime, Mi 8, Mi 17. Avem alternativa elicopterelor Puma, care intră şi în ele de MedEvac de la Ministerul Apărării iarăşi vreo două-trei victime, avem alternativa elicopterelor SMURD-ului şi cele de poliţie mici ale Ministerului de Interne, care intră o victimă într-una dintre ele şi asta care funcţionează în fiecare zi. Şi avem alternativă nouă acum, care în sfârşit pot să spun că totul e pregătit şi ca înmatriculare şi ca totul; este avionul care va intra în lucru şi care este cu capacitate de una, maximum două persoane transport. Acest avion intră în curând. Este cel cumpărat din 2%, din donaţii. O să fie operat de Ministerul de Interne. Mi-au dat de la Ministerul Apărării printr-o ordonanţă a guvernului, printr-un memorandum, şase piloţi care au fost instruiţi pe acest avion. Avionul în momentul în care intră o să ne permită ca transferurile în ţară a cazurilor care nu sunt mai mult decât unul, maximum doi, să zicem, să se facă cu avionul mic./lcrisan/schelaru/ Şi atunci nu mai mobilizezi un avion care ne costă imens pentru a transporta una sau două persoane. Rămâne această capacitate de avioane mari, mediu curier, lung curier, pentru cazurile care depăşesc, să zicem, două, trei persoane, patru persoane, care din păcate ne confruntăm cu ele în diferite situaţii, şi atunci asta ar fi alternativă pentru transport în ţara de lungă distanţă, când vremea nu permite pe elicopter sau când ai situaţii pe care nu poţi să le faci cu altceva, şi atunci intri cu aceste avioane care au un cost mai mare, dar care se justifică când ai un număr de victime care trebuie aduse dintr-un loc în altul, mai ales aici vorbim de regulă de arşi. Deci, arşii sunt cei care am chemat cel mai mult colegii de la Ministerul Apărării şi le-am cerut sprijinul în această situaţie, pentru că acolo, într-adevăr, este una dintre problemele majore, pentru că nu avem multe centre de arşi în ţară şi centrele de arşi sunt cam concentrate în sudul ţării, respectiv în Bucureşti.
Realizator: Legătura dintre componenta medicală şi cea de aviaţie este foarte importantă pentru reuşita unei operaţiuni ce presupune transportarea răniţilor din zona îndepărtată. Colega mea Arina Petrovici a pregătit un material despre MedEvac la nivel european şi parteneriatul cu Grupul Aerian European, o platformă complexă de evacuare medicală ce poate acţiona la nivel continental.
Arina Petrovici: Dezvoltarea unei capacităţi de evacuare medicală rapidă şi eficientă preocupă tot mai mult întreaga lume, astfel că acest concept de Smart Defence MedEvac, evacuare medicală de urgenţă, căruia i se asociază structuri civile, dar mai ales militare, a devenit subiectul central al unui summit internaţional. La Londra va avea loc a doua reuniune anuală MedEvac, unde vor participa personalităţi din lumea medicală militară, dar şi din domeniul apărării, din Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca, Spania, Cehia, Turcia, Israel, Statele Unite, precum şi reprezentanţi ai NATO. Un lucru foarte important de menţionat este sprijinul pe care îl oferă acestui eveniment Grupul Aerian European, o structură multinaţională care reuneşte forţe aeriene ale Belgiei, Franţei, Germaniei, Italiei, Regatului Unit, Spaniei şi Olandei, constituită din nevoia de a aduce o îmbunătăţire forţei de cooperare aeriene şi de a face demersurile unitare necesare interoperabilităţii. Practic, Grupul Aerian European este una dintre aşa-numitele euroforţe, o structură care ajută efectiv la punerea în aplicare a politicii de securitate şi apărare comune. Filosofia parteneriatului dintre Grupul Aerian European şi MedEvac se bazează pe ideea că forţele medicale dispun la această oră de cele mai performante facilităţi medicale din istorie, dar totuşi ele se confruntă cu provocări extreme când este vorba de a asigura evacuarea rapidă şi în siguranţă a militarilor şi a civililor răniţi în diverse teatre de război. Specialiştii subliniază că, în condiţiile în care majoritatea deceselor pe câmpul de luptă apar în primele zece minute de la rănire, este vital ca oamenii să fie evacuaţi cât mai repede şi mai eficient posibil către vehiculele medicale terestre şi/sau aeriene ori între astfel de facilităţi. Personalul medical militar insistă atât pentru standardizarea echipamentelor, pentru interoperatibilitatea echipelor militare, cât şi pentru modernizarea logisticii şi a platformelor de evacuare medicală.
Realizator: Domnule doctor Raed Arafat, discutam înaintea emisiunii despre această capacitate combinată a României, SMURD plus flotila de aeronave Spartan şi Hercules. Cu cine ne putem compara din acest punct de vedere, în acest moment, din Uniunea Europeană?
Raed Arafat: Una dintre ţările care este foarte bine pregătită pentru o reacţie rapidă este Franţa. Acolo avem detaşamentele de intervenţie rapidă, cărora ei le spun DICA şi care aparţin Ministerului de Interne şi lucrează, din nou, în colaborare cu Ministerul Apărării. Sunt formate din echipaje sau echipe de câte 40 de persoane, dacă nu greşesc, care includ pompieri, medici din cadrul serviciilor de pompieri care lucrează, care sunt similari cu cei de la SMURD aici şi care în orice calamitate internaţională sunt mobilizabili, dacă nu greşesc, în vreo trei până la şase ore şi care să fie pregătiţi la zbor şi care au totul prestabilit, au containere cu echipamente, cu materiale sanitare să le ducă la locul unui cutremur sau mai ales pentru cutremur se deplasează, care este totul prestabilit, inclusiv apa lor este containerizată şi nu se face decât să vină avionul care este prestabilit, tipul lui, totul cu ce se zboară, unde se pun containerele, unde pleacă personalul, totul este exersat. Ăsta este un exemplu. Al doilea exemplu este în Belgia, echipajele B-FAST sau echipă B-FAST, care este o echipă care este similară cu ce avem aici dacă vrem să reluăm cum colaborăm. Echipa B-FAST în Belgia este formată dintr-un număr de medici şi asistenţi care sunt pe bază de voluntariat, aparţinând serviciilor de urgenţă ale sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Apărării, care are, din nou, partea lui de personal medical, dar are şi avioanele, şi care sunt, iarăşi, mobilizabili foarte rapid pentru a interveni la calamităţi în alte ţări. Deci noi vorbim aici de două situaţii de ţări care au echipe pregătite să plece dacă este ceva într-o altă ţară. Ce s-a întâmplat în România acum este dovada clară că România poate să facă parte din capacitatea de transport sanitar european şi internaţional şi NATO, putem să o luăm, adică din mecanismul, cum zicem, de protecţie civilă. Numai că această capacitate - este cert la momentul actual -, dacă vrem să o anunţăm, aici cel puţin sunt două sau trei ministere care sunt implicate în această capacitate: Ministerul Apărării în mod cert, Ministerul Săntăţii obligatoriu şi Ministerul de Interne. Aceste trei ministere, împreună, alcătuiesc o capacitate foarte importantă, care testul nefericit care a fost acum, dar care a fost totuşi, să zicem, trecut şi reuşit şi care a trecut şi prin alte teste, să zicem, mai mici, dar asta a fost provocarea cea mai mare, dovedeşte că împreună putem să alcătuim o capacitate foarte serioasă de reacţie şi de intervenţie în situaţii de acest gen, la solicitarea altor ţări. Iar când te solicită alte ţări, atunci, într-adevăr, înseamnă că ţi se recunoaşte rolul într-un sistem mai larg. Şi cred că România e pregătită să anunţe astfel de capacitate de transport, pentru că tot timpul suntem întrebaţi: Ce capacităţi aveţi? Puteţi transporta terapie intensivă? Puteţi transporta cazuri mai complexe? Puteţi transporta numai cazuri simple? Câte cazuri, ce avione? În cât timp puteţi să le alertaţi? Şi s-a dovedit că totuşi în toate punctele de vedere putem să ajungem să reacţionăm destul de repede şi destul de bine.
Realizator: Am înţeles că nu numai statele europene, dar chiar şi din Statale Unite au venit...       
Raed Arafat: Am vorbit cu nişte colegi. Avem aici o colaborare foarte bună acum cu cei de la Armata americană pe instruire, pe traumă şi care o fac şi pentru persoanele civile, deci au ţinut cursuri în Constanţa, vor ţine cursuri şi în Bucureşti pe partea de pregătire pe traumă, lucru pe care îl fac şi cu colegii militari. Iar întrebări deja au fost: cum vă organizaţi, care este modul, cum sunteţi pregătiţi?
Realizator: S-au mirat într-un fel că am reacţionat....
Raed Arafat: Multă lume s-a mirat la modul în care s-a reacţionat. Eu am zis că era o reacţie..., în primul rând decizia luată la nivel foarte înalt, decizia pe care au luat-o premierul şi ministrul apărării de a pune la dispoziţie imediat avioanele pentru deplasare. Modul în care au reacţionat restul componentelor sistemului şi restul ministerelor eu pot să spun că, indiferent ce comentarii sunt, nu poate să fie decât răutăcioase dacă critică că ceva nu s-a făcut sau de ce s-a făcut aşa. Pentru că s-a făcut într-un mod corect, calculat şi care a adus rezultat chiar foarte bun. Şi ce ziceam înainte când era materialul în rulaj: dacă într-adevăr victimele aduse nu erau, cum am auzit alt comentariu, de exemplu, "nu trebuiau aduse, că multe dintre ele nu aveau nimic", trebuie să ne explice cineva cum de până acum majoritatea lor încă sunt în spitale şi primesc îngrijiri şi încă din păcate unii sunt chiar încă în risc vital. Deci asta înseamnă că ce s-a adus cu aceste avioane a fost justificat. Gândiţi-vă - dacă la momentul ăsta noi i-am fi părăsit acolo şi le-am fi zis "să se ocupe de voi altcineva", nu ştiu ce, asigurările, noi nu venim după voi, până în ziua de astăzi noi aveam probleme foarte serioase cu familiile, cu tot, cine duce familiile acolo, cum se rezolvă problema. Şi, în final, garantat, trebuia totuşi să-i aducem sau să aducem o parte dintre ei. Deci poate că nu mobilizam trei avioane, poate că mobilizam două avioane, dar în final tot ajungeam să transportăm o mare parte dintre ei, pentru că nu mergea nici să-i laşi într-un spital cu capacitate limitată într-o ţară care are populaţia unui judeţ din România, să laşi...
Realizator: Puţin mai mult decât sectorul 6.  
Raed Arafat: Exact. Deci să laşi acest număr de răniţi acolo pe capul lor. Deci, era normal şi acest mod de reacţie să mergem şi să luăm răniţii după ce ei acolo i-au îngrijit foarte corect./rpatulea/ Deci colegii din Muntenegru au făcut o treabă extraordinară în acest sens la spital.
Realizator: Sigur, eu am şi scris pe site-ul România Actualităţi, în analiza intitulată "Lecţia din Muntenegru", şi aminteam acolo că am făcut faţă cu onoare acestei provocări reprezentate de tragicul incident din Muntenegru. Domnule doctor Raed Arafat, profit de prezenţa dumneavastră la "Euroatlantica" pentru că ceea ce înseamnă SMURD, ceea ce înseamnă capacitatea dovedită în Muntenegru înseamnă în cele din urmă securitate pentru populaţia României. Am auzit că există şi la nivelul Parlamentului acum o dezbatere susţinută sau mai puţin susţinută, existând riscul descentralizării acestui sistem medical de urgenţă pe care dumneavoastră l-aţi construit şi pe care vedem că putem să-l utilizăm şi care funcţionează şi salvează vieţi. Vă rog să îmi spuneţi mai multe despre aceste riscuri pe care le presupune o descentralizare a serviciului  SMURD şi a ambulanţelor.
Raed Arafat: Deci sistemul de urgenţă în România este diferit şi faptul că atrage atenţia pe modul lui de organizare este pentru că nu este un sistem fragmentat. Deci astfel de discuţii au venit, au plecat, au venit, au plecat, deci tot timpul s-au întors pe masă, din dorinţa unor autorităţi locale, din dorinţa unora şi a altora să zică că eu vreau să preiau sistemul la mine, să fiu eu şef peste tot, peste SMURD, pompieri, ambulanţă, totul să fie la mine. Problema care este? Un sistem de urgenţă de zi de zi, şi aici cât ne permite emisiunea pot să explic acest lucru. Un sistem de urgenţă de zi de zi este întotdeauna un sistem care se pregăteşte pentru a reacţiona la situaţii speciale şi calamităţi. Nu putem avea două sisteme - un sistem de zi de zi care este la autorităţile locale şi un sistem care reacţionează la calamităţi care este naţional. Nu merge. În momentul în care fragmentezi sistemul, în decursul unui număr de ani începi să-l pierzi. Începi să pierzi controlul pe el, începi să pierzi puterea lui...
Realizator: Mecanismul de funcţionare.
Raed Arafat: Mecanismul de funcţionare a lui, pentru că vrând-nevrând încep să apară orgoliile autorităţilor locale care o să dorească fiecare să deţină controlul total. Începi să trebuiască să ceri voie ca să foloseşti o maşină dintr-un judeţ în altul sau dintr-o regiune în alta şi aşa mai departe.
Realizator: Şi orice minut este important.
Raed Arafat: Am trecut prin situaţii şi au trecut şi alte ţări prin situaţii. Dacă luăm Ungaria, de exemplu, care în '96, dacă nu greşesc a descentralizat o parte din sistemul ei de urgenţă, respectiv pompierii, ca după asta, anul trecut, să-i recentralizeze şi acum am înţeles că i-au remilitarizat, după ce au fost confruntaţi cu o situaţie de dezastru, cu deversările din râul Tisa şi tot şi au văzut că era mult mai bine să aibă un sistem naţional decât un sistem fragmentat, acesta este un exemplu care poate să ne atragă atenţia că trebuie să se analizeze foarte atent situaţia asta. Sunt avantaje, dezavantaje la fiecare chestie, dar întotdeauna trebuie să pui în cântar avantajul spre sistem, spre securitatea cetăţeanului şi spre cetăţean mai ales. Nimeni nu interzice ca autoritatea locală să intervină şi să participe la sistem, dar în acelaşi timp sistemul trebuie să aibă o coordonare exact cum este armata, deci sistemul de urgenţă este armata internă a unei ţări. Exact cum armata reacţionează unitar, sistemul de urgenţă trebuie să reacţioneze unitar. Deci asta este conceptul pe care pot să-l spun acum ca şi sistem şi în baza căruia e construit sistemul nostru integrat. Ideea de a-l fragmenta automat înseamnă o altă viziune şi un alt mod de lucru şi un alt mod dezvoltare.
Realizator: Dumneavoastră, deci, recomandaţi actualul sistem şi nici într-un caz descentralizarea, pentru că nu funcţionează.
Raed Arafat: Şi nu e... Acesta e un aspect. Că funcţionează, că e în curs de evoluţie şi este foarte greu să duci de pe drumul lui... Acum e pe autostradă sistemul acesta. Merge, evoluează repede şi tot să-l opreşti şi să-l arunci pe altă traiectorie care este cu necunoscute foarte multe şi cu riscuri foarte multe.
Realizator: Domnule doctor Gabriel Cristian, şi dumneavoastră doriţi să adăugaţi ceva./lcrisan/schelaru
Gabriel Cristian: Dacă-mi permite domnul ministru, eu aş aduce argumente practice în sprijinul acestei idei. Sunt programele naţionale de urgenţă, care funcţionează, unele de trei ani, şi care funcţionează foarte bine şi care...
Raed Arafat: ...şi care sunt coordonate de minister. Aşa este.
Gabriel Cristian: Exact. Şi care n-ar putea să funcţioneze decât în sistemul centralizat. Şi eu, pentru că ăsta e domeniul meu, e programul de infarct acut, care funcţionează de trei ani de zile şi care a redus mortalitatea la nivelul infarctului miocardic acut cu...
Raed Arafat: 50%.
Cristian Gabriel: ...cu 50%. Deci, vorbim de date concrete. Vă imaginaţi ce-ar însemna ca lucrurile să se disperseze, cred că unele judeţe ar putea să facă faţă, mă refer la centrele universitare, poate, dar atunci majoritatea judeţelor ar avea de pierdut. Totuşi, Muntenia toată trăieşte în patru spitale din Bucureşti în momentul ăsta, oricât ar vrea factorii locali să impună o anumită atitudine. Gândiţi-vă că vor fi judeţe la care infarctele acute nu vor avea soluţie.
Raed Arafat: Deci mai e un aspect care e în Europa şi care a fost o temă a unei discuţii recente, când a fost întâlnirea pe mecanismul protecţiei civile europene. Şi aici ne întoarcem la situaţia care a fost discutată acum doi ani, cu tentativa ca să aruncăm sistemul de urgenţă într-o piaţă liberă şi să-l lăsăm să fie în competiţie cu comercialul şi necomercialul ş.a.m.d. Una dintre problemele pe care deja mai mulţi experţi din ţări, pentru că aici se diferenţiază, experţii din teren de decizia care se ia de..., hai să zicem, de politic şi de anumite autorităţi. Deci acolo unde sistemele sunt descentralizate, au început să apară externalizările sistemului, externalizarea spre chiar privatizarea sistemului, inclusiv a pompierilor. Şi autorităţile locale vin şi invocă că deja ne costă prea mult, nu putem, vrem să închiriem o firmă care să facă treaba asta. Din start, aici avem o problemă care a fost una din discuţiile ridicate şi într-o masă rotundă la care am participat, capacitatea de reacţie a Europei deja la diferite situaţii de calamităţi şi dezastre. De aici porneşte un alt aspect. Sunt propuneri de directive deja care ne vin dinspre ţările unde serviciile de urgenţă tind să ajungă să se comercializeze, în care cer că orice sprijin care se dă la o altă ţară să fie plătit de ţara respectivă, lucru care până acum nu s-a pus problema asta şi care spun că trebuie să plătească cineva, şi atunci trebuie..., venim să ajutăm, ne-aţi chemat, venim să ajutăm, dar tăiem factura pentur ajutorul pe care-l dăm. Ei, astea sunt ţări europene care nu sunt deloc de acord cu asta şi care invocă principiul ajutorului reciproc şi umanitar şi că în situaţie de calamitate nu se pune problema, când mă duc să ajut altă ţară, că să-i tai factura pentru ajutorul pe care l-am dat, însă eu bănuiesc că comercializarea sistemului de urgenţă deja împinge către asta, pentru că, în momentul în care deja ai contracte cu firme comerciale ca să asigure asistenţă de urgenţă la tine acasă, va fi foarte greu să trimiţi astfel de entităţi să ajute internaţional dacă nu le plăteşti în plus, dacă nu le asiguri costurile, dacă nu le asiguri şi profitul pe treaba asta, că ele nu sunt firme umanitare, care să lucreze umanitar, mai ales dacă vrei să le trimiţi în locuri dificile şi locuri periculoase, aşa că avem mult de gândit nu numai la nivel de România. Deci deja la nivel european sunt foarte multe discuţii pe această temă şi pe modul în care Europa îşi păstrează un sistem de intervenţie de urgenţă funcţional, care să poată să reacţioneze nu numai naţional, dar şi la nivel european.
Realizator: Foarte scurt, domnule colonel doctor Gabriel Cristian, dumneavoastră, de aici, de la Bucureşti, cum puteţi analiza, să spunem, analiză postacţiune, aşa cum se face în armată, după o misiune, această operaţiune din Muntenegru?
Cristian Gabriel: După părerea mea, a îndeplinit toate criteriile pentru a fi declarată o operaţiune extrem de reuşită, în condiţii dificile, şi care a arătat că o colaborare şi un program unitar la nivel interministerial pot să aducă astfel de beneficii într-o operaţiune de acest gen. V-am spus şi în partea dinainte, că, din punctul meu de vedere, este o lecţie pentru noi, medicina militară, pe care cred c-ar trebui s-o punem şi noi în practică şi s-avem şi noi capabilităţi complementare la nivelul SMURD, dar care să fie axate pe profilul nostru militar, exact pe modelul pe care s-a acţionat, de data aceasta, în Muntenegru.
Realizator: Domnule căpitan de aviaţie Sorin Niţă, cum vi s-a părut că s-au mişcat colegii şi avioanele de transport româneşti în această misiune? 
Sorin Niţă: Ne-am mişcat să ne facem misiunea cât am putut de bine, am fost anunţaţi într-un timp relativ scurt şi am reuşit să ne încadrăm în graficul impus.
Realizator: Domnule doctor Raed Arafat, ca o concluzie după această operaţiune din Muntenegru, în câteva cuvinte...
Raed Arafat: Eu cred că a fost o misiune reuşită, n-aveam nevoie de ea ca să dovedim că sistemul merge, dar, dacă a fost, asta este concluzia pe care putem să o dăm şi cred că trebuie mulţumiţi toţi care au participat la toate nivelurile, de la decizie, să zicem, la nivel politic, până la executare la cel mai mic nivel, pentru că a fost o misiune extrem de dificilă. Ce s-a văzut este doar ce s-a văzut pe afară, ce era în spatele ei erau nişte mecanisme şi nişte..., să zicem, proceduri extrem de complexe şi grele pentru a fi puse în funcţiune şi, totuşi, totul a mers chiar ca un ceas elveţian, pot să spun.
Realizator: Să nu uităm să le mulţumim şi celor din Muntenegru.
Raed Arafat: Exact.
Realizator: "Euroatlantica", la final. Ediţie dedicată operaţiunilor de evacuare medicală. Invitaţi în emisiune au fost doctorul Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, colonelul doctor Cristian Gabriel şi căpitanul de aviaţie Sorin Niţă.


Etichete Raed ArafatRadu DobritoiuMEDAVACdr Gabriel CristeaSMURD

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live