Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Deschiderea Târgului Internaţional GAUDEAMUS Radio România Miercuri, 20 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

18 Octombrie 2019
Vizualizari: 1958
Comentează add

Operaţiunea Izvorul păcii: implicaţii şi consecinţe pentru regiune şi pentru Europa.

Operaţiunea Izvorul păcii: implicaţii şi consecinţe

radu-dobritoiu

Realizator Radu Dobriţoiu- "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi. Bun găsit. Turcia a decis să rezolve singură problema refugiaţilor pe care i-a primit din Siria după începerea războiului civil din această ţară în 2011. Potrivit preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, au fost preluate 3,6 milioane de refugiaţi sirieni pentru care s-au cheltuit până acum 40 de miliarde de dolari pentru a le oferi educaţie, asistenţă medicală şi locuinţe. Aceasta este justificarea pe care o are Ankara pentru intervenţia militară din nord-estul Siriei, operaţiune denumită Izvorul păcii, o a doua intervenţie turcă pe teritoriul Siriei după cea de anul trecut cu un nume la fel de pacifist: Ramura de măslin.

Turcia susţine că a intervenit în Siria pentru a crea o zonă de siguranţă, pentru a preveni formarea unei enclave a terorii care să scufunde regiunea în haos, cu sprijinul puterilor globale, scrie Daily Sabah. Potrivit unor analişti din presa turcă, ar fi vorba de o regiune cu o lungime de aproximativ 120 de km şi o lăţime de 30 de km adâncime în teritoriul Siriei. Potrivit Agenţiei oficiale de presă Anadolu, în acest teritoriu ar urma să fie transferate până la 2 milioane de refugiaţi sirieni.

"Comunitatea internaţională şi-a ratat şansa de a împiedica criza siriană să atragă întreaga regiune într-un vârtej de instabilitate", susţine preşedintele Recep Taep Erdogan într-un editorial publicat de Wall Street Journal intitulat "Acolo unde alţii nu reuşesc să acţioneze Turcia intervine".

Teatrul de luptă este aproape de graniţele Europei iar ceea ce se întâmplă acolo va amplifica criza umanitară din Siria şi va alimenta bazinul de refugiaţi care s-ar putea îndrepta mai devreme sau mai târziu spre Europa. Turcia deţine robinetul refugiaţilor ca pârghie în relaţia cu Uniunea Europeană, dar acelaşi robinet corelat cu actuala campanie din Siria poate transforma taberele de refugiaţi într-o bombă cu ceas pentru siguranţa naţională a Turciei.

Invitatul emisiunii este generalul de brigadă în rezervă profesor universitar doctor Stan Petrescu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Vom susţine dezbaterea cu ajutorul corespondenţelor primite de la colegii mei din Bruxelles, Washington, Ierusalim şi Moscova; tema ediţiei - Operaţiunea Izvorul păcii, implicaţii şi consecinţe pentru regiune şi pentru Europa. Bună seara, domnule general Stan Petrescu. Bun venit la Radio România Actualităţi la emisiunea Euroatlantica.

Stan Petrescu: Bună seară, domnule Radu Dobriţoiu. Mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Cu drag. Domnule generalul Stan Petrescu, nu este prima incursiune a Turciei pe teritoriul Siriei, de această dată însă Ankara şi-a stabilit obiective clare, respectiv eliberarea - cu ghilimelele de rigoare - a unei regiuni din nord-estul Siriei. Ce implicaţii va avea această incursiune cu forţe armate din toate categoriile Turciei?

Stan Petrescu: Această nepregătită operaţie pentru întreaga lume, dar mai ales pentru spaţiul european, sigur că a creat mari probleme şi trebuie văzută chestiunea din două, cel puţin două unghiuri care sunt foarte importante, şi anume o ţară NATO execută o acţiune de agresiune, deci practic a încălcat tratatele internaţionale, dar mai ales carta ONU, ceea ce dă dreptul Siriei ca ţară agresată, potrivit articolului 51 din Cartă să se apere, deci există aici legitimă apărare. Aşadar a doua greşală, prima graşală, cea de-a doua greşală este aceea că în aroganţa sa Erdogan nu a anunţat aliaţii că intenţionează să execute o asemenea operaţiune, măcar putea să informeze aliaţii temeiul legal, sau dacă nu moral, al intervenţiei sale. Sigur a dat publicităţii faptul că vrea să creeze o zonă tampon de 4000 de km patrati, acea fâşie pe Paralela 36 la sud de frontierele sale ...

Radu Dobriţoiu: Până în Paralela de 36 de grade!

Stan Petrescu: Până în Paralela 36, exact, aceasta este o scuză dar care nu poate să convingă liderii europeni, dar mai ales şi cei de peste ocean, faptul că a deschis o agresiune în toată legea, deoarece a dat drumul la unităţi militare după regulile războiului, război de tip clasic ceea ce a pus în degringoladă forţele existente acolo, dar şi o serie întreagă de actori mici şi mari, ISIS dar mai ales, kurzii de fapt, acţiunea sa principală sau dacă vreţi, săgeata acţiunii sale operative este de a pune un tampon între frontieră şi orice acţiune kurdă, gândindu-se la faptul că aceştia, prin toate canalele de televiziune şi nu numai, doresc un Kurdistan, adică doresc ca cei 22 de milioane de kurzi răspândiţi în patru state să se unească pe o fâşie din Siria, din Iran, din Turcia, ori această chestiune ...

Radu Dobriţoiu: Şi din Irak bineînţeles!

Stan Petrescu: Bineînţeles, da, ori această chestiune îl pune într-o situaţie extrem de neplăcută pe Erdogan, care nu doreşte ca neootomanismul, urmaşul Imperiului Otoman, aşa cum s-a recunoscut şi în tratatul de la Lausanne, este succesoarea Imperiului Otoman, nu poate să admită această chestiune.

Radu Dobriţoiu: Aţi adus aminte de Tratatul de la Lausanne încheiat în 1923, să precizăm însă, domnule general Stan Petrescu, că acest tratat a fost încheiat pe o perioadă de 100 de ani, ceea ce înseamnă că în 2023 acest tratat nu va mai fi ...

Stan Petrescu: Din 2024 că el operează din 1924 în Elveţia. Sigur că da, el devine caduc şi Turcia nu ştim dacă are suficiente forţe să slobozească câinele de război, să îşi refacă frontierele fostului Imperiu Otoman, ceea ce este o absurditate. Ar trebui să se mulţumească cu ce i-a lăsat lui Ataturk atuncea, frontiera cu Anatolia. Ce este de fapt Turcia de astăzi, nu?, şi orice pretenţie teritorială de acum încalcă regulile internaţionale, asta înseamnă o agresiune şi sigur că pune pe gânduri aliaţii NATO, dar şi pe americani în special să renunţe la serviciile, în ghilimele, NATO, mai ales că sunt destule date din care rezultă că baza de la Incirlik va fi demontată, că bombele nucleare vor fi retrase pe teritoriul SUA spre a fi remodernizate etc etc, dar şi infrastructura care este întinsă pe sute de kilometri trebuie să dispară de acolo; în plus de aceasta, intră într-o depresiune economică pentru că nu se ştie dacă Turcia pe câte zile de operaţii poate să ducă această campanie, ceea ce ar slăbi şi economic şi ar scădea şi moralul poporului turc ca urmare a unei neşanse de-a şi atinge obiectivele de război.

Radu Dobriţoiu: Mă fac avocatul Turciei în acest moment, dle general; sunt şi ei într-o situaţie delicată, pentru că adăpostesc aproape 4 milioane de refugiaţi, 3,6 milioane declaraţi de Recep Tayyip Erdo?an, Uniunea Europeană a promis nişte fonduri pe care nu le-a achitat până în prezent. Nu este uşor să ţină valul de refugiaţi acolo pe cheltuiala ei Turcia.

Stan Petrescu: Fără îndoială, nu ştim exact datele. Eu sunt convins că UE s-a achitat de aceste sarcini finanţiste să zic aşa, pun în ghilimele, pentru că şi oamenii aceia dacă nu ar fi fost sprijin european ar fi intrat fie în inaniţie, fie ar fi forţat barierele şi frontierele ca să se ducă toţi în patru vânturi să se hrănească. Este adevărat şi că pentru Turcia este un efort din acest punct de vedere foarte mare; o să îl cred că şi pe această chestiune, că vrea să aducă o parte din refugiaţi să îi redizloce pe teritoriul sirian şi că cifra pe care dumneavoastră aţi anunţat-o de 40 de miliarde este o cifră totuşi foarte /.../

Radu Dobriţoiu: Erdogan a transmis-o într-un editorial asumat ...

Stan Petrescu: Să îl credem? Sau să nu-l credem?

Radu Dobriţoiu: Şi înjumătăţită cifra este mare ...

Stan Petrescu: Este foarte mare, da, am văzut la diverse posturi sirieni nemulţumiţi care au fost redizlocaţi, intraţi într-o stare dramatică de existenţă pentru faptul că au reintrat în zona de război; nu ştim cât de sincer este Erdogan până la capăt.

Radu Dobriţoiu: Mai multe state europene au decis să suspende exporturile de arme către Turcia, însă nu există o poziţie unilaterală la nivelul Uniunii Europene în privinţa unui embargo. Într-o declaraţie a Consiliului Afacerilor Externe, miniştrii europeni îndeamnă Turcia să înceteze acţiunile sale militare în nord-estul Siriei şi să îşi retragă forţele. De la Bruxelles transmite pentru "Euroatlantica" Amalia Bojescu.

Reporter: Uniunea Europeană condamnă acţiunile militare ale Turciei care, susţine blocul comunitar, subminează stabilitatea şi securitatea întregii regiuni şi împiedică accesul la asistenţă umanitară. Miniştrii de Externe s-au angajat ca ţările lor să adopte poziţii naţionale ferme privind politica de export de armament către Turcia. Faptul că Turcia este ţară membră NATO a fost avansat ca argument de Marea Britanie pentru a refuza instituirea unui embargo asupra exportului de arme către Ankara aşa cum ar fi dorit Franţa şi Germania. Finlanda, Olanda şi Marea Britanie au anunţat deja suspendarea oricărui nou export de arme către Ankara; totodată, miniştrii de externe ai statelor membre au convenit să adopte măsuri restrictive vizând persoane fizice şi moral responsabile sau implicate în activităţi ilegale de forare a zăcămintelor de hidrocarburi în estul Mediteranei. Toate aceste acţiuni reprezintă un prim pas într-o serie de sancţiuni ale Uniunii Europene pentru a convinge Turcia să oprească lupta, subliniază diplomaţii europeni. Problemele de securitate ale Turciei în Siria de Nord Est ar trebui abordate prin mijloace politice şi diplomatice, nu prin acţiune militară şi în conformitate cu dreptul umanitar internaţional, susţine Uniunea Europeană. Totodată blocul comunitar a cerut o reuniune ministerială a coaliţiei internaţionale împotriva Daesh, cu scopul de a examina modul în care să îşi continue eforturile în contextul actual.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, separat de aceste declaraţii, şi bineînţeles că Uniunea Europeană acţionează din acest punct de vedere corect din perspectivă diplomatică, ce a făcut totuşi până acum concret Uniunea Europeană pentru a ajuta Siria, pentru a se implica acolo direct într-un proces de pace? Iată, unde Rusia are un cap de pod şi câştigă avantaje, de unde Statele Unite se retrag... Ce a făcut Uniunea Europeană, pentru că acolo nu cred că poate să existe reconstrucţie, reconciliere fără o acţiune directă şi concretă a Uniunii Europene?

Stan Petrescu: Păi, ce să... Să punem Uniunea Europeană, sub un titlu destul de neplăcut, între primăvara arabă de la 2014 şi Brexit. Ei se zbat acuma pentru a-şi înfiinţa noul guvern, Comisia Europeană, asistăm cu toţii la acest du-te vino de propuneri, etc. aprobări şi aşa mai departe. "Primăvara arabă", la care a achiesat Uniunea Europeană, ne-a creat un mare izvor de emigranţi şi mai ales de presiune...

Radu Dobriţoiu: După 2011.

Stan Petrescu:... europeană. După 2011, '14 şi până în prezent. A întreţinut această "Primăvară arabă" o stare conflictuală pe teritoriul Siriei, adâncindu-l şi mai mult în perspectiva dramatică a consecinţelor războiului. Sigur că au trecut, au generat sancţiuni, Germania şi Franţa, sancţiuni împotriva Turciei faţă de această agresiune, încetând exportul de armament şi cine ştie ce alte sancţiuni dar, aşa cum şi tu dvs v-aţi exprimat la început, nu s-au simţit intervenţii directe, concrete la tribunele marilor organizaţii internaţionale şi regionale şi mai ales chiar la tribuna UE, în care să vină cu un proiect cert pe direcţii umanitare, educaţie, cum spuneţi dumneavoastră, şi mai ales să încerce toţi aceşti mari actori care au hotărât, de fapt la începutul secolului trecut, tot puterile europene...

Radu Dobriţoiu: Harta Siriei.

Stan Petrescu:... harta Siriei şi harta...

Radu Dobriţoiu: Franţa şi Marea Britanie, în primul rând.

Stan Petrescu:... care au făcut-o cu nişte echere şi cu nişte rigle, fără să ţină cont de situaţia exactă: triburi, interese, etc. Iată, consecinţele după un secol apar astăzi şi t Orientul Apropiat este incendiat şi însângerat.

Radu Dobriţoiu: Statele Unite au anunţat sancţiuni economice pentru Turcia, cu toate că şi-au retras trupele din zona kurdă, unde au intervenit trupele turce. Aceste acţiuni par însă să îndepărteze Ankara de NATO şi să o apropie de Moscova. De la Washington, transmite, pentru "Euroatlantica", Doina Saiciuc.

Reporter: Poate că una din cele mai semnificative asumări de până acum de către preşedintele Trump legate de retragerea forţelor americane din Siria este aceasta.

Donald Trump: Este în regulă dacă Siria este ajutată de Rusia. Este o mulţime de nisip acolo, o mulţime de nisip cu care se pot juca.

Reporter: Şi aceasta, în vreme ce analiştii atrag atenţia că nu va dura mult înainte ca Iranul şi Rusia să umple vidul de securitate lăsat de retragerea Statelor Unite din nordul Siriei. Aceasta îi va da Iranului un mai mare acces la câmpurile petroliere siriene, ca şi un pod terestru mai extins către Mediterana, va consolida de asemenea mâna Rusiei în Siria. Ruşii vor fi în poziţia de a media o soluţionare, excluzând interesele Statelor Unite. Dar, spune expertul Anthony Cordesman, de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, adevăratele premii pe care le pot pierde Statele Unite sunt Irakul, Golful şi flancul de sud al NATO. El atrage atenţia că istoria vine cu consecinţe. Statele Unite nu-i pot abandona abrupt pe kurzi în Siria despre care preşedintele Trump a spus ieri că nu sunt îngeri, fără ca fiecare stat arab să nu îşi amintească faptul că Statele Unite au abandonat înainte Irakul, iar aceasta ar putea avea un impact major în Irak: o putere petrolieră cheie a cărei geografie, resurse şi forţe militare joacă un rol crucial în controlarea Iranului sau în legitimizarea atitudinii Iranului. Or, acţiunea forţelor Assad de a prelua controlul în estul Siriei va deschide un coridor strategic mult mai mare prin Irak între Siria şi Iran. Cele mai recente abordări ale Statelor Unite faţă de Turcia au combinat retragerea militară cu sancţiuni nu foarte precise şi cu ameninţări exagerate, care izolează Turcia în NATO şi o împinge către a avea legături mai strânse cu Rusia şi, atrage atenţia domnul Cordesman, slăbeşte flancul de sud al NATO, deja prea slăbit şi divizat, pentru a crea o descurajare unită împotriva ameninţărilor Rusiei. În mod tragic, peste numai câţiva ani, spun unele voci Siria va reveni acolo de unde a plecat înainte de campania împotriva ISIS, în haos şi conflict, cu un terorism în escaladare.

 

Radu Dobriţoiu: Domnule generalul Stan Petrescu, criza siriană are trei repere importante care au condus la această problemă: sectarismul, revoltele populare şi, bineînţeles, interesele geopolitice şi geostrategice din acea regiune, ceea ce se întâmplă de fapt şi astăzi cu Turcia. Turcia are acolo anumite interese. Turcia are ca principal interes împiedicarea cu orice preţ, face parte din doctrina de apărare a Turciei, înfiinţarea unui stat kurd. Cât timp credeţi că va mai putea să se opună Turcia înfiinţării unui stat kurd, fie el pe teritoriul Siriei sau al Irakului?

Stan Petrescu: Nu putem estima o cantitate de timp, dar trebuie să punem în balanţă două fapte, şi anume că: kurzii nu se vor lăsa, ei deja au un sprijin internaţional, deja au un sentiment public pozitiv din toate părţile lumii, pentru că nu mai poţi lăsa o populaţie de 22 de milioane de locuitori risipită în patru state, pe deoparte; pe de altă parte, Turcia, chiar dacă va crea acel tampon de 4.000 de km, ea îşi va concentra foarte multe forţe de pază, deci consum financiar foarte mare, va menţine Turcia pe agenda politică militară a lumii cu un impact negativ. Erdo?an are probleme la noile alegeri - nu uitaţi că Istanbulul l-a pierdut - şi mai pierde şi altă influenţă în armată - are puşcăriile pline de generali - deci sentimentul popularităţii sale scade foarte mult şi este posibil ca el să piardă, şi politic, dar şi militar şi să piardă chiar şi un loc în NATO, dacă preşedintele Trump se va hotărî să-şi tragă forţele de acolo, cu riscul că rămâne flancul sud-estic european, ceea ce va pune probleme mari, nouă, românilor, şi Poloniei să sprijinim acest flanc mai mult.

Radu Dobriţoiu: Să aibă Turcia, de fapt Recep Tayyip Erdogan… să aibă şi interese electorale în această campanie?

Stan Petrescu: În primul rând, are interese electorale, să-şi recâştige popularitatea prin faptul că face acest tampon, să oprească ofensiva kurdă pentru a recâştiga sau a câştiga sentiment public şi înfiinţarea unui stat şi, pe de o parte, să câştige şi popularitatea în Armata turcă pe care el a pierdut-o şi este pe cale să coboare şi mai mult.

Radu Dobriţoiu: În Israel, presa simpatizează cu soarta pe care o au kurzii din Siria şi se compară situaţia acestui popor cu cea a evreilor care, înainte de al doilea război mondial, nu aveau propriul stat. Pe de altă parte, Turcia s-a opus şi nu va accepta vreodată înfiinţarea unui stat kurd. Mai multe informaţii avem din Ierusalim în corespondenţa transmisă pentru "Euroatlantica" de Dragoş Ciocîrlan.

Reporter: Pe teren, curajoşii kurzi, bărbaţi şi femei, care au obţinut victorii asupra barbariei ISIS, organizaţia teroristă Stat Islamic, sunt obligaţi să facă faţă unei armate importante a unui stat membru al NATO. Zeci de kurzi au fost omorâţi deja. Ţările din Golf fac calcule şi se întreabă ce concluzii pot fi trase din retragerea forţelor americane din Siria de către preşedintele Donald Trump care, aparent, a acceptat invazia Turciei în teritoriul kurd. Erdo?an vrea să scape de coşmarul perspectivei unui stat al poporului kurd. Totodată, ţările din Golf se întreabă până la ce punct pot avea încredere în Donald Trump, dacă tensiunile cu Teheranul se disipează. Trump a întărit prezenţa militară în Golf. Arabia Saudită priveşte Ankara cu suspiciuni prin prisma istoriei. Otomanii au guvernat cele două moschei sfinte şi au reclamat mantaua protectoare a Islamului, rol deţinut de familia al Saud. Israelul nu s-a bazat şi nu se va baza pe nimeni. Trump vine, Trump pleacă. Israelul se bazează pe propria capacitate de luptă într-o situaţie de criză şi nu are încredere în altcineva decât în armata sa. O problemă care va trebui rezolvată este refacerea legăturilor cu partidul democraţilor americani. Israelul a promovat în ultimii ani cu legăturile cu republicanii. Moscova şi Teheranul au propriile interese în Siria. Rusia şi-a consolidat prezenţa în Orientul Mijlociu şi i-a promis lui Bashar al Assad că îl va ajuta să-şi refacă autoritatea statală. Iranul vede Siria ca pe un avanpost esenţial pentru a ameninţa Israelul. Trump nu are curajul să se ia de Erdo?an, care este sunit, iar Iranul, şiit. Putin aplaudă şi profită. De unde ies americanii, intră el. Secretarul de stat Mike Pompeo vine mâine la Ierusalim pentru a da asigurări că retragerea Statelor Unite din Siria nu a pus Israelul în pericol.

Radu Dobriţoiu: O imagine clară conturată de colegul meu Dragoş Ciocârlan de acolo, de la Ierusalim, fiind mai aproape cu binoclul se vede mai bine ceea ce se întâmplă acolo; putem spune, domnule general Stan Petrescu, că Israelul ar putea pe de o parte să se implice mai mult acolo, sprijinindu-i pe kurzi, făcând un gambit şi astfel pe de altă parte să piardă ceva?

Stan Petrescu: Israelul este să spunem aşa capul de pod al SUA în Orient, cel mai bine plasat şi cel mai bine înarmat, dispunând de armamentul ultramodern şi de forţe verificate în luptă şi instruite; prin urmare, nu se poate conta din punct de vedere militar pe Israel; în plus, are un aliat de nădejde acolo, Arabia Saudită, care nu este într-o relaţie tocmai bună cu Iranul, dar şi cu forţele din zonă. Aşadar, şi declarativ, dar şi rezerviştii, dacă reţinem din presă, sunt pentru a întări forţele...

Radu Dobriţoiu: Rezerviştii din armata israeliană.

Stan Petrescu: Sigur că da, pentru că totuşi au un parcurs comun în ceea ce priveşte biografia şi mai suferinţele lor ...

Radu Dobriţoiu: Istoria.

Stan Petrescu: Istoria, aşa, prin urmare, prin urmare, chiar dacă golurile sunt ocupate prin plecarea americanilor de către ruşi şi de către sirieni totuşi Israelul rămâne un punct de sprijin foarte ... ştiu să negocieze cu ruşii situaţia de acolo, dar îi vor sprijini pe kurzi în condiţii foarte bine, material, financiar, dacă vrem, şi cu alimente, kurzii fiind...

Radu Dobriţoiu: Şi cu Intelligence, cu informaţii.

Stan Petrescu: Şi cu Intelligence, cu informaţii, da, informaţii satelitare; kurzii sunt excelenţi luptători.

Radu Dobriţoiu: Situaţia din Siria va face obiectul convorbirilor de marţi de la Soci dintre preşedinţii Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdo?an. De reţinut este că în acest moment Rusia este cea care are relaţii bune cu aproape toţi actorii din regiune. Mai multe informaţii avem de la Moscova în corespondenţa transmisă pentru Euroatlantica de Alexandru Beleavski.

Reporter: Rusia a declarat că înţelege îngrijorările de securitate ale Turciei, dar consideră că operaţiunea militară trebuie să fie proporţională ameninţărilor şi să nu afecteze în final independenţa, integritatea, unitatea şi suveranitatea statului sirian, după cum nici procesul politic. Din punct de vedere strategic, Rusia este deocamdată principalul câştigător al retragerii americane din nord-estul Siriei şi intervenţiei militare turce împotriva kurzilor sirieni, care până în prezent au fost aliaţii Statelor Unite şi inamicii lui Bashar Al Assad. Contactele ruso-americane pe linie militară au confirmat coordonarea între comandamentele coaliţiei şi cel rus din Siria. Potrivit Ministerului Rus al Apărării, forţele ruse şi armata guvernamentală siriană garantează securitatea retragerii trupelor americane şi aliate spre Irak. Poliţia Militară Rusă patrulează ca forţă de interpunere linia de contact între armata turcă şi siriană în zona oraşului strategic Menmici pentru a preveni la solicitarea SUA, cum a scris presa americană, cucerirea acestuia de către turci şi distrugerea forţelor kurde rămase acolo. Aici însă principalul obiectiv al Rusiei este să prevină o confruntare militară directă între armata turcă şi cea siriană. Rusia este singura care are relaţii bune cu aproape toţi actorii regionali şi sponsorii din zonă ai Damascului, respectiv ai opoziţiei, aşa cum a demonstrat-o şi vizita de luni a preşedintelui Putin în Arabia Saudită. Planul promovat de Moscova în aceste zile are trei componente complementare: prima prevede trecerea sub controlul Damascului a teritoriilor controlate până acum de coaliţia americană. Pentru acesta zona are importanţă vitală aici aflându-se principalele resurse de petrol, gaze şi apă şi o importantă hidrocentrală. Un factor aici este neutralizarea pericolului reprezentat de miile de jihadiştii, inclusiv din Rusia şi CSI, din lagărele păzite până acum de kurzi. Cea de-a doua prevede rezolvarea situaţiei din nord-estul Siriei prin dialogul mediat de Rusia între Damasc şi kurzii sirieni. Negocierile s-au desfăşurat la baza rusă Hmeinin, dar Moscova a refuzat să dezvăluie conţinutul înţelegerilor. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat astăzi că Ankara va fi de acord dacă Rusia şi Siria vor asigura retragerea de la frontiera turcă a Partidului Muncitorilor din Kurdistan şi forţelor kurde de autoapărare pe care Turcia le consideră teroriste. Cea de-a treia parte a planului Rusiei este angajarea dialogului Ankara-Damasc pe baza acordului turco-sirian din 1999 privind securitatea graniţei comune. Prioritară pentru Rusia rămâne menţinerea coaliţiei cu Turcia şi Iranul în Siria, Teheranul condamnând intervenţia turcă.

Radu Dobriţoiu: Dle general Stan Petrescu, din toată această imagine complexă, din tot ceea ce se întâmplă acolo, din criza siriană, se pare că Rusia este singura câştigătoare.

Stan Petrescu: Aşa se văd lucrurile, mai ales că are puncte de sprijin înlăuntrul tuturor actorilor din zonă; e posibil ca Rusia să primească de la toţi ceilalţi actori, ceilalţi, ceilalţi actori interesaţi, mă refer la Trump, care este într-o mare dispută cu Partidul Democrat în vederea noilor alegeri, deci trece printr-o situaţie de criză, UE la fel. Sunt convins că va prelua din punct de vedere diplomatic, dar şi din punct de vedere politico-militar zona în aşa fel încât să îi liniştească pe toţi, promiţându-le chiar turcilor că se va ocupa de problema kurdă spre a tempera acţiunea, dar până când va putea ţine în loc această chestiune? Soluţia este să se rezolve la nivelul internaţional problema kurzilor.

Radu Dobriţoiu: Turcia a anunţat un armistiţiu de 120 de ore, oprirea pentru această perioadă a operaţiunii Izvorul păcii; ce ar însemna asta?

Stan Petrescu: Nu mai putem să emitem ipoteze. Fie ca să aibă linişte americanii să îşi retragă toate resursele umane din zonă şi ce alte materiale mai au, pe de altă parte, poate să constituie un impediment pentru acţiunile militare în zonă deoarece în adăpostul acestor 120 de ore posibil ca şi kurzii şi celelalte părţi interesate, armata siriană şi alte forţe, să se redisloce, să aibă o pauză de realimentare a acţiunilor stând cu arma cum se spune, pe linia de ochire. Aşadar, aşteptăm să treacă cele 120 de ore şi să vedem dacă ipotezele pe care le emitem noi sunt şi cele reale.

Radu Dobriţoiu: Să vedem dacă se retrag kurzii, pentru că Turcia susţine că acest armistiţiu de 120 de ore este acordat pentru retragerea forţelor kurde din zona unde doresc să intre forţele militare ale Turciei.

Stan Petrescu: Probabil că se vor retrage, dar va exista o anumită capacitate de negociere, fie să vedem pe ce linie se retrag - va interveni Federaţia Rusă negociind cu turcii prin urmare chestiunea nu se va realiza uşor, dar până la urmă, pentru a înceta ostilităţile, vor ceda şi unii şi ceilalţi, restabilindu-se situaţia din zonă.

"Euroatlantica", la final. Tema ediţiei: „Operațiunea ''Izvorul păcii'' – implicații şi consecințe pentru regiune şi pentru Europa”.

 

Invitat în studio a fost generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar doctor Stan Petrescu.

 

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.


Etichete Exclusiv RadioIzvorul PaciiEmisiunea Euroatlanticageneral Stan PetrescuRadu DobritoiuAmalia BojescuDoina SaiciucDragos CiocarlanAlexandru BeleavskiRamura de maslin

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live